Autor: Eugen Cișmașu

martie 21, 2024 0 Comentariu
Cetățeanul, cotizant pentru campaniile PSD+PNL. Ciolacu plătește campania lui Cîrstoiu cu milioane din bani publici!
de Eugen Cișmașu
PSD a plătit presei naționale 8,42 milioane lei în luna februarie, pentru imagine favorabilă, dintr-un total de 8,5 milioane încasat de la buget, în ianuarie, prin efectul legii finanțării partidelor.

La evenimentul de lansare a candidatului de ultimă oră la Primăria Capitalei, premierul Marcel Ciolacu a recunoscut faptul că aliații din PSD și PNL vor pompa sume consistente, a căror proveniență o reprezintă banul public, întru edificarea mediatică a imaginii medicului Cătălin Cârstoiu.

“Cu ajutorul dumneavoastră (al presei – n.r.)”, a fost răspunsul ironic al lui Marcel Ciolacu, oferit reporterului Antena 3 CNN, care l-a întrebat cum pot PSD și PNL să crească popularitatea candidatului propriu, de la circa 15%, cât are acum, la peste 30%, cât ar avea nevoie pentru a fi eligibil.

După cum se știe, sumele considerabile pe care partidele parlamentare le primesc, lunar, din bugetul de stat, în baza legii finanțării partidelor politice, sunt folosite de marea majoritate a beneficiarilor (excepție făcând Alianța pentru Unirea Românilor) pentru cumpărarea de servicii de imagine în presa națională.

Aproape 90 de milioane de lei a încasat PSD anul trecut, iar peste 55 de milioane de lei au ajutat partidul să-și cumpere o imagine favorabilă în presă. Media lunară a fost în jurul a 5 milioane de lei. La începutul acestui an, însă, suma pentru presă și propagandă s-a majorat, peste 8,42 milioane de lei (1,7 milioane de euro) fiind cheltuiți de PSD pentru presă și propagandă, potrivit datelor raportate la Autoritatea Electorală Permanentă. Este cea mai mare sumă cheltuită de un partid politic într-o lună din afara campaniilor electorale.

Subvenția încasată de PSD în luna ianuarie a fost de 8,5 milioane de lei, ceea ce arată că aproape toți banii publici au plecat spre o singură categorie de cheltuieli.

Firea a refuzat să-i pronunțe numele lui Cîrstoiu la propria sa lansare

Fostul primar al Capitalei și-a mușcat buzele pe toată durata evenimentului electoral la care a fost silit să participe

După ce Marcel Ciolacu i-a aruncat prosopul, scoțând-o din cursa pentru Primăria Capitalei, Gabriela Firea a trebuit să suporte la lansarea candidatului comun PSD+PNL și umilința de a sta alături de omul preferat de premier, ba chiar sarcina ingrată de a deschide, prin discurs, evenimentul de imagine. În consecință, fostul primar al Capitalei nu a pronunțat nici măcar o dată numele medicului care ”i-a luat fața” la Primărie iar discursul său s-a axat exclusiv pe problemele cu care s-au confruntat bucureștenii în timpul actualului primar, Nicușor Dan. În cele patru minute de discurs, Firea a punctat doar două momente în care a făcut referire la Cătălin Cîrstoiu, folosind formulele „candidatul nostru comun” și „domnul doctor, candidatul nostru”.

Candidatul cu Cadillac, 500.000 de euro în conturi și bijuterii de încă 150.000

Cătălin  Cîrstoiu, candidatul PSD+PNL la Primăria Capitalei , are o avere cel puțin impresionantă

Potrivit declarației sale de avere, medicul și soția sa au o casă în Ilfov de 450 metri pătrați, un apartament în București de peste 100 metri pătrați, bijuterii de 150 de mii de euro și peste 500.000 de euro în conturi. Împreună cu soția sa sunt acționarii SC Anemona Clinical Services SRL cu sediul în Mogoșoaia. La capitolul autovehicule, medical are un Cadillac an de fabricaţie 2008. Managerul mai declară bijuterii în valoare totală de 150.000 de euro. Cîrstoiu are 25 de conturi bancare şi depozite la mai multe bănci, atât în lei cât şi în euro şi dolari. Cîrstoiu a încasat din dividende 394.649 lei, de la firma Anemona Clinical Services, în timp ce soţia sa a încasat aproape 900.000 de lei. Din altă firmă, Praxis Medical, medicul a încasat dividende în valoare de 687.722 lei. Cîrstoiu declară în ultimul an fiscal venituri din salariu de 450.645 lei, de la Spitalul Universitar de Urgenţă, precum şi un salariu de 224.575 lei la Universitatea de Medicina Si Farmacie – Carol Davila.

Actualitate
bani publici, campanii, catalin cirstoiu, ciolacu, cotizari

martie 15, 2024 0 Comentariu
Percheziții la ANIF Ialomița. Directorul general Cornel Popa fuge de declarații
de Eugen Cișmașu
Suspiciuni de abuz în serviciu, înșelăciune și fals în înscrisuri sub semnătură privată în legătură cu reabilitarea infrastructurii principale de irigații din Ialomița.

Reprezentanții Serviciului de Investigare a Criminalității Economice din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Ialomița au efectuat astăzi o serie de percheziții la sediul Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare Ialomița. Acțiunea a avut ca obiectiv mai multe aspecte legate de reabilitarea infrastructurii principale de irigații din Ialomița, și s-a desfășurat la aceeași oră cu alte operațiuni similare din alte patru județe ale țării.

Potrivit surselor judiciare, cercetările se desfășoară, în Ialomița, sub suspiciunea săvârșirii, și de către funcționari ai ANIF a infracțiunilor de abuz în serviciu, înșelăciune și fals în înscrisuri sub semnătură privată, un comunicat oficial al Parchetului sau al IPJ Ialomița fiind așteptat la începutul săptămânii viitoare.

Acțiunea din Ialomița a polițiștilor de la Serviciul de Investigare a Criminalității Economice a fost confirmată, în mod indirect, de chiar directorul general al Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, Cornel Popa (foto). În cursul acestei după – amiezi, Cornel Popa a închis telefonul reporterilor Barikada, cu aceeași eleganță cu care fostul său superior, ministrul Agriculturii Petre Daea, adormea în timpul interviurilor la televiziuni.

De menționat faptul că gestul directorului general al ANIF a putut fi consemnat abia după ce reporterii Barikada l-au întrebat dacă are la cunoștință de perchezițiile ocazionate de cercetările legate de reabilitarea infrastructurii principale de irigații.

ANIF este una din instituțiile cele mai importante aflate în subordinea Ministerului Agriculturii, care de-a lungul timpului a avut la dispoziție sume importante pentru reabilitarea sistemului de irigații. De numele instituției se leagă și mai multe scandaluri, care de-a lungul timpului au adus Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare în atenția presei.

Reabilitarea infrastructurii principale de irigații constituie una dintre prioritățile ANIF care, în urmă cu trei ani, miza pe miliardele de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În loc de cele 6,2 miliarde de euro promise, ANIF s-a ales, însă, ulterior, doar cu aproximativ 230 milioane de euro pentru desecări, după ce programul cu panouri fotovoltaice propus la acea vreme de ministrul Adrian Oros a fost respins de oficialii de la Bruxelles.

În 1989 România avea o infrastructură de irigații care se întindea pe o suprafață de 3,2 milioane hectare. În prezent, inclusiv după gestionarea infrastructurii specifice prin intermediul ANIF,  mai sunt în stare de funcționare instalații care acoperă maxim 980.000 hectare. Pentru a pune la punct întreaga infrastructură de irigații, România ar avea nevoie de cel puțin 20 de miliarde euro, în viitor, potrivit estimărilor din piață.

Cele mai mari suprafețe irigate în prezent se află în județele Brăila, Ialomița, Călărași, Dolj și Vaslui.

Actualitate
accident ialomita, anif, cornel popa, perchezitii, sice

martie 14, 2024 0 Comentariu
Afacerea vizelor pentru vot, inițiată de liberalii lui Burduja sub masca societății civile
de Eugen Cișmașu
De teama AUR, după comasarea alegerilor europarlamentare cu cele locale, liberalii centrează către premierul pesedist o inițiativă chipurile ”civică”, ce ar reduce confortabil termenul pentru obținerea vizelor de flotant.

5 ONG-uri din România, grupate în cadrul inițiativei ”Tinerii Votează”, au trimis recent Guvernului României o scrisoare deschisă prin cer executivului să reducă la 45 de zile înainte de data alegerilor termenul până la care cetățenii își pot face viză de flotant pentru a vota în localitatea de reședință.

Demersul este semnat de Alexandru Manda, avocat, reprezentant al tinerilor din România în Consiliul Consultativ pentru Tineret al Consiliului Europei în perioada 2022 – 2023, și fondator al Centrului Agora pentru Democrație.

Din noiembrie 2023, Alexandru Manda (foto) este și consilierul actualului ministru al Energiei, liberalul Sebastian Burduja, după ce anterior a mai bifat un stagiu chiar la cabinetul fostului premier Nicolae Ciucă.

Din această perspectivă, demersul inițiativei ”Tinerii Votează”, cea pe care însuși liberalul Manda o prezenta ca fiind ”independentă și nepartizană”, nu este decât un ostentativ pas în față spre asigurarea unui bazin cât mai cuprinzător de votanți, în economia comasării, cu scop personal, a alegerilor europarlamentare cu cele locale. Cu alte cuvinte, după ce s-a asigurat că reduce la maximum timpul pe care adversarii politici îl aveau la dispoziție pentru pregătirea candidaților la locale, decretând și consfințind comasarea, tandemul PNL – PSD pregătește și modificarea confortabilă a normativelor cu efect asupra exprimării votului, mascând preparativele sub o deloc îndemânatică inițiativă a ”societății civile”.

Astfel, în condițiile în care, în prezent, viza de flotant trebuie obținută cu 6 luni înainte de alegeri, iar cetățenii nu își mai pot procura documentul de vreme ce comasarea a fost anunțată cu mai puțin de șase luni înainte de scrutin, organizațiile semnatare au solicitat modificarea art. 18 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, astfel încât stabilirea reședinței în circumscripția electorală prin obținerea vizei de flotant să poată fi posibilă până cel târziu cu 45 de zile înainte de data alegerilor.

Scrisoarea ONG-urilor, strigătul de frică al liberalilor față de AUR

Miza competiției electorale dintre noul USL și adversarii AUR transpare încă din primele rânduri ale scrisorii deschise semnate de Alexandru Manda, consilierul liberalului Burduja. Anul 2024 este considerat ”cel mai important an din istoria recentă a României” de către inițiatorii demersului mascat sub haină ONG-istă, aceștia pretinzând că vorbesc în numele celor ”4,6 milioane de tineri cu drept de vot” care ”au puterea să decidă direcția în care se îndreaptă România”.

Două paragrafe mai jos, activiștii consilierului lui Sebastian Burduja dau pur și simplu lucrurile pe față, arătând că tocmai spectrul AUR stă la baza inițiativei lor presupus civice. ”Trăim într-o perioadă intensă și dinamică – în România (…) iar diluarea contractului social și extremismul politic sunt pericole reale pe care generația noastră trebuie să le înfrunte. Anul acesta, suntem aproape 4,6 milioane de votanți tineri. Și stă în puterea noastră să apărăm România de extremiști și autocrați – de aceia care vor să arunce la coș peste 30 de ani de progres și dezvoltare”, se arată în scrisoarea deschisă a ONG-urilor reprezentate de consilierul lui Sebastian Burduja.

Investigații
afacere, alexandru manda, legislatie, pnl, psd, Sebastian Burduja, tinerii voteaza

martie 10, 2024 0 Comentariu
Europa se sufocă sub presiunea eco – socialismului
de Eugen Cișmașu
În timp ce Comisia Europeană agită un nou obiectiv de reducere a emisiilor de CO₂ până în 2040, Europa se sufocă. Din cele patru colțuri ale Bătrânului Continent, revoltele se amplifica împotriva încorsetărilor neomarxiste ale ”European Green Deal”.

Sondajele arată că europenii s-au săturat de constrângerile legate de obiectivele de mediu și că pur și simplu nu mai suportă ca viața să le fie planificată de guvernele cățărate pe trotinete. În lipsa unui sprijin democratic pentru Green Deal, campania Ursulei von der Leyen pentru un nou mandat la șefia Comisiei Europene este condamnată să eșueze, câtă vreme, din ​​capitalele europene, dar și din curțile marilor partide politice, apelurile de genul ”opriți-vă, ne-am săturat!” sunt în creștere.

Green Deal-ul, o ideologie care, sub masca salvării sistemului, ascunde de fapt încercarea de schimbare fundamentală a acestuia

Inițial, în urmă cu patru ani, Comisia Europeană propusese ca lupta împotriva schimbărilor climatice și a degradării mediului, statuată sub titulatura generoasă de Pact ecologic european (The European Green Deal), să fie doar ”una dintre prioritățile mandatului” său, stabilind o serie de acțiuni menite să transforme Europa în primul continent neutru din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon. În scurt timp, însă, ascensiunea incontestabilă a partidelor politice ”verzi” în majoritatea statelor puternice Europene, a dovedit faptul că Bătrânul Continent a cedat acțiunii ideologice a Noii Stângi, la nici jumătate de secol după crearea fronturilor politice ecologiste, ca arme ascunse ale socialismului dinanțat de URSS împotriva capitalismului.

Prin Pactul Ecologic (total impropriu denumit în acest fel), Europa s-a predat practic unei generației noi de activiști neo-marxiști, care solicitau urgent și vocal, cu steaua roșie în suflet și nu pe haine, o acțiune radicală pentru stoparea schimbărilor climatice, ascunzând sub vehemența ultimativă a îndemnurilor lor la acțiune faptul că Green Deal-ul nu reprezintă de fapt un plan de salvare a sistemului, ci unul de schimbare fundamentală a acestuia.

Deloc întâmplător, însăși denumirea pactului european aproape că se confundă cu conceptul de Green New Deal, forța motrice a creșterii stângii americane care, în urmă câțiva ani, își trimitea în Congres campionul exprimărilor publice, Alexandra Ocasio-Cortez (AOC), un lider important al socialiștilor din Statele Unite. Dincolo de revendicările referitoare la mediu, cum ar fi asigurarea de apă curată, aer curat, alimente sănătoase pentru americani și stimularea industriilor curate de producție internă, Green New Deal-ul democrat impunea o serie de obiective ce țin de programatica fundamentală a socialiștilor: garantarea locurilor de muncă membrilor de sindicate care susțin familii, stoparea inegalităților sociale, egalitate în drepturi, repararea nedreptăților istorice față de etniile sau minoritățile discriminate etc.

Este evident, în aceste condiții, că după ani de zile de criză, austeritate și măsuri economice menite să țină pe șine capitalismul, noua generație mondială de politicieni s-a radicalizat și, ieșind în față cu coperta verde, vie, a salvării mediului, încearcă de fapt să impună soluții economice, politice și sociale atrăgătoare utopic, împrumutate din manualele ideologice ale lui Marx.

Eco-socialismul și efectele revopsirii, din roșu în verde, a scutului împotriva capitalismului

Astfel, din 2020, sub stindardul verde și ”curat” al Green Deal-ului, Europa capitalistă a prezentului a început să se îndrepte cu pași repezi spre un eco-socialism radical reformator, care a poluat chiar și perspectivele altădată lucide ale dreptei politice comunitare.

Numeroasele dezastre naturale, pandemia de Covid-19 și sfârșitul gazelor rusești ieftine au condus inițial agenda europeană privind schimbările climatice. Dar creșterea prețurilor la energie, creșterea ratelor dobânzilor și revenirea inflației, pe fondul unei încetiniri economice brusce, au dat o grea lovitură vectorului programatic al progresiștilor europeni.

Producătorii, capitaliști prin definiție, au încercat o vreme să țină pasul cu rigorile impuse, conștienți de importanța poziționării lor pe piețele economiei cu emisii scăzute de carbon, sfârșind prin a cere din ce în ce mai des și mai vocal pauze de la impunerile care au ajuns să îi sufoce. Astăzi, de la industria siderurgică la fabricile de ciment, sau de la fermieri la fabricanții de automobile, întrega plajă a agenților economici este îngrijorată și copleșită de sarcinile birocratice legate de Green Deal. Capitalistul european se teme în mod legitim să nu ajungă să fie înlocuit de concurentul său american sau chinez, ambii subvenționați masiv.

Anunțul, din vara lui 2022, prin care Washington-ul, în baza Legii de reducere a inflației, oferea 369 de miliarde de dolari (aproape 340 de miliarde de euro) în ajutor, pe o perioadă de zece ani, pentru tehnologiile verzi, a acționat ca un șoc electric. Lipsită de competitivitate, „Europa eșuează” , au avertizat și angajatorii europeni într-un comunicat de presă din 7 noiembrie 2023, menționând că nu se mai fac investiții pentru viitor pe teritoriul Uniunii. UE se poate mândri cu siguranță că este campioana standardelor ecologice dar, de exemplu, a pierdut rapid și sigur bătălia pentru bateriile electrice sau turbinele eoliene, pe o piață invadată, sufocată, acaparată de China.

Lumea agricolă, la rândul ei, își organizează rezistența. Slăbită de criza energetică și de deschiderea pieței interne către produsele ucrainene, fermierii din toată Europa acuză faptul că sunt sufocați de Green Deal-ul Ursulei von der Leyen. Între blocaje de autostrăzi și demonstrații cu tractoare scoase din brazdă, mișcările de protest afectează România, Franța, Germania, Polonia și Țările de Jos și îi fac pe ”Cei 27” să se teamă de apariția unei mișcări europene a vestelor galbene.

Cine o mai salvează pe Ursula de efectul de bumerang al propriului ”Pact Ecologic”?

Nu știm. În capitalele europene, Green Deal este tot mai puțin popular. Polonia și Ungaria, cu economii foarte intense în carbon, nu mai sunt singurele care își exprimă reticența. Pe 11 mai 2023, Emmanuel Macron a lansat contraofensiva în tabăra vestică, cerând o „pauză de reglementare”. A fost urmat de șefii de stat și de guvern europeni de dreapta din Cipru, Letonia, Suedia, Grecia, Austria, Finlanda, Croația și Irlanda, care au solicitat „luarea în considerare a noilor realități economice și sociale după atacul Rusiei” împotriva Ucrainei.

Green Deal face deja obiectul unor atacuri violente chiar înainte de a fi capabil să-și producă efectele. „Dacă am fi discutat astăzi despre Green Deal, nu ar exista Green Deal ”, mărturisește un diplomat european. În 2019, când von der Leyen a fost numită președinte al Comisiei, nici șefii de stat și de guvern, nici Parlamentul European nu i-au cerut Green Deal. „Nu a avut un mandat politic, a făcut-o din proprie inițiativă ”, își amintește Philippe Lamberts. Un defect de design pe care tranziția verde ar putea să îl plătească scump în 2024.

Politică
eco-socialism, europa, presiune, sufocare, ursula von der leyen

martie 9, 2024 0 Comentariu
VIDEO: O nouă victimă a terorismului neomarxist: tabloul Lordului Arthur Balfour din Cambridge
de Eugen Cișmașu
O activistă pro-palestinian s-a filmat distrugând o operă de artă istorică, înfățișându-l pe Lord Arthur Balfour la Trinity College din Cambridge.

O activistă pro-palestinian s-a filmat distrugând o operă de artă istorică, înfățișându-l pe Lord Arthur Balfour la Trinity College din Cambridge.

Într-un videoclip postat pe rețelele de socializare, o activistă fără nume poate fi văzută pulverizând vopsea roșie pe lucrare, apoi scoțând un cutter și tăind în bucăți pânza. Grupul Palestine Action și-a revendicat ”meritul” pentru protest pe rețelele de socializare, spunând că prin Declarația Balfour „s-a început curățarea etnică a Palestinei”.

Pictura lui Balfour a fost creată de Philip de László, fiul unor părinți evrei din Ungaria, care era cunoscut pentru portretele sale înfățișând monarhi ai Europei și pentru figurile oficiale portretizate de-a lungul vremii.

Scrisă în 1917 de ministrul de externe Arthur Balfour la acea vreme, ”Declarația Balfour” este preluată dintr-o scrisoare pe care politicianul conservator i-a scris-o lordului Rothschild.

Textul integral al scrisorii statuează faptul că: „Guvernul Majestății Sale vede cu favoare înființarea în Palestina a unui cămin național pentru poporul evreu și va depune toate eforturile pentru a facilita realizarea acestui obiectiv” din conținut înțelegându-se că dezideratul va fi pus în operă fără a prejudicia drepturile civile și religioase ale comunităților neevreiești existente în Palestina sau drepturile și statutul politic de care se bucură evreii din orice altă țară.

Scrisoarea a fost văzută ca o recunoaștere oficială britanică a mișcării sioniste și este creditată cu rol de galvanizare a cauzei statului evreiesc în întreaga lume.

Actualitate
activisti, arthur balfour, cambridge, cultura, neomarxism, pro-palestina, terorism

martie 7, 2024 0 Comentariu
„Cascada Europa Unită”, noul obiectiv turistic din Sectorul 4
de Eugen Cișmașu
Odată cu fiecare ploaie, Pasajul Metalurgiei, situat la la intersecția dintre bulevardele Alexandru Obregia și Metalurgiei cu strada Turnu Măgurele, se transformă în Cascada Urbană ”Europa Unită”.

Inaugurat cu mare pompă la începutul lunii decembrie a anului trecut, Pasajul ”Europa Unită”, edificat la Pasajul Metalurgiei de către administrația sectorului 4 din Capitală, se dezintegrează practic cu fiecare ploaie care îl spală, pierzând material de umplutură și ruginind sub acțiunea factorilor de mediu și a apei pluviale.

Unul dintre picioarele podului s-a transformat practic într-o cascadă urbană, spre stupefacția trecătorilor și deliciul turiștilor, cei din urmă fotografiindu-se cu monumentul edilitar din sectorul 4 și postând imaginile pe rețelele de socializare chiar în zilele în care, în București, se defășoară lucările Congresului Partidului Popular European.

Imaginile cu șiroaiele de apă, nisip și noroi, care se preling pe armurile de metal ale piciorului Pasajului ”Europa Unită”, ajungând apoi pe carosabil, pot fi văzute și pe pagina de Facebook a săptămânalui Barikada. Din păcate, dârele de rugină indică faptul că fenomenul nu este doar un accident produs de un izolat volum considerabil de precipitații, ci că scurgerile sunt deja un fapt obișnuit în perimetrul ”realizării” administrative din sectorul 4.

Pasajul Europa Unită a fost inaugurat la data de 5 decembrie 2023, iar în primele ore de la deschidere a fost deschis exclusiv pentru pietoni. Bucureștenii au ieșit la plimbare în acea seară, la 3 grade Celsius, au ascultat muzică și au filmat luminile de la Vortex.

EDIFICARE ÎN TIMP RECORD PENTRU BENEFICII ELECTORALE

Lucrările de la Pasajul Metalurgiei au început în februarie 2022. Pasajul se află la intersecția dintre bulevardele Alexandru Obregia și Metalurgiei cu strada Turnu Măgurele, are o lungime totală de 653 de metri, însemnând un pod și două rampe de acces, una dinspre strada Caporal Luică, iar cealaltă dinspre strada Sergent Ion Iriceanu.

GUVERNUL A PLĂTIT 35 DE MILIOANE PENTRU CASCADA METALURGIEI

Valoarea estimată a Pasajului ”Europa Unită” a fost de 73 de milioane de lei. Jumătate din sumă a fost acoperită din fonduri guvernamentale, alocate prin programul ”Anghel Saligny”. Inaugurarea pasajului a fost însoțită de un ceremonial public, urmat de o conferință de presă, la care au participat primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, și ministrul Fondurilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu.

PASAJUL A TRECUT TESTUL DE SARCINĂ, NU ȘI TESTUL DE PLOAIE

În luna noiembrie a anului trecut, Pasajul ”Europa Unită” a trecut printr-o serie de teste de rezistenţă, cu camioane umplute cu 320 de tone de materiale. Camioanele au trecut peste un prag amplasat de ingineri, sub supervizarea reprezentanților Universității Tehnice de Construcţii. Acel prag a fost menit să simuleze trecerea autovehiculelor în anumite condiţii de trafic și să măsoare rezistența materialelor în condiții de solicitare intensă.

Actualitate
bucuresti, cascada, pasaj, ploaie, sector 4

martie 1, 2024 0 Comentariu
Justiția anulează dosarul fabricat de DNA afaceristului Alexander Adamescu
de Eugen Cișmașu
Tribunalul București a emis o hotărâre fără precedent, anulând în întregime un dosar întocmit de DNA împotriva fiului miliardarului Dan Adamescu, decedat în detenție, în condiții suspecte, în urmă cu 7 ani.

După ce, în iunie 2021, Alexander Adamescu a fost trimis în judecată de DNA pentru săvârşirea a două infracţiuni de dare de mită, el fiind acuzat că în 2013 ar fi remis sume de bani unor judecători de la Tribunalul Bucureşti pentru a obţine soluţii favorabile în dosare de insolvenţă în care erau implicate firme ale tatălui său, Dan Adamescu, Tribunalul București a considerat că întregul dosar al lui Adamescu este plin de grave nereguli. Decizia îi aparține judecătorului Cătălin Gabriel Bunea care, joi, 29 februarie 2024, a confirmat existența problemelor reclamate de apărătorii lui Adamescu și a anulat practic tot dosarul procurorului George Adrian Matei. Judecătorul Catalin Gabriel Bunea a luat decizia de a goli dosarul în care procurorul DNA l-a trimis în judecată pe omul de afaceri Alexander Adamescu pentru dare de mită, constatatând nulitatea actelor din dosar, începand cu procesul de sesizare din oficiu și terminând cu rechizitoriul. Practic, toate actele dintr-un dosar au fost pur și simplu desființate în camera preliminară, de la procesul de sesizare din oficiu și ordonanța de începere a urmăririi penale în rem până la rechizitoriu.

În urma acestei decizii, dosarul a fost restituit la DNA. Decizia vine după ce magistratul a analizat dosarul în cameră preliminară timp de peste doi ani şi jumătate. De menționat faptul că, deși potrivit Codului de Procedură Penală, durata procedurii în camera preliminară este de cel mult 60 de zile, din noiembrie 2022, judecătorul a amânat de 26 de ori pronunţarea unei decizii în acest caz.

În iunie 2021, Alexander Adamescu a fost trimis în judecată de DNA pentru săvârşirea a două infracţiuni de dare de mită, el fiind acuzat că în 2013 ar fi remis sume de bani unor judecători de la Tribunalul Bucureşti pentru a obţine soluţii favorabile în dosare de insolvenţă în care erau implicate firme ale tatălui său, Dan Adamescu. Astfel, în cursul lunilor iunie 2013 şi decembrie 2013, Alexander Adamescu şi Dan Adamescu ar fi remis, potrivit DNA, prin intermediari, sumele de 15.000 euro, respectiv 23.000 lei, magistraţilor Ion Stanciu şi Elena Rovenţa, judecători la Tribunalul Bucureşti – Secţia VII Civilă, pentru ca, în schimb, aceştia să dispună, în dosare privind procedura insolvenţei, soluţii favorabile unora dintre societăţile la care acţionar era Dan Adamescu. Pentru a se pune la adăpost de deciziile considerate direcaționate politic ale instanțelor, Alexander Adamescu s-a stabilit în Marea Britanie, autorităţile române încercând, de mai multe ori, fără succes, pe parcursul anilor, să îl extrădeze.

Cum și-a motivat decizia judecătorul Tribunalului București

În decizia de la finele lunii februarie, judecătorul Cătălin Gabriel Bunea a admis mai multe cereri şi excepţii invocate de avocaţii lui Alexander Adamescu, fiind invocate 3 decizii ale Curţii Constituţionale (nr. 91 din 28 februarie 2018, nr. 802 din 6 decembrie 2018 și nr. 26 din 16 ianuarie 2019) care se referă la aspecte de neconstituționalitate găsite de CCR la legea privind securitatea națională, legalitatea interceptărilor și celebrele „Protocoale” dintre Parchete și SRI.

Astfel, în baza art.281 alin.1 lit.b1 Cpp, art. 280 alin. 2 Cpp şi ca efect al deciziilor nr.91/2018, 802/2018 şi 26/2019 ale Curţii Constituţionale, cu referire la inculpatul Adamescu Bogdan Alexander, instanţa a constatat nulitatea absolută a unor procese verbale şi ordonanţe ale DNA prin care s-a dispus începerea urmăririi penale in rem, extinderea urmăririi penale in rem, efectuarea în continuare a urmăririi penale, schimbarea încadrării juridice a faptelor, punerea în mişcare a acţiunii penale, schimbarea încadrării juridice a faptelor şi a rechizitoriului din data de 15.06.2021 prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului, dispunând excluderea tuturor probelor administrate în cauză în ceea ce-l priveşte pe inculpatul Adamescu Bogdan Alexander.

Interpretând dispozițiile Codului de Procedură penală prin prisma deciziilor CCR, instanța a constatat și nulitatea absolută a mai multor declaraţii de martor, unele calificate de procuror ca fiind denunţuri, în cazul numiților Daniel Onuțe, Borza Monica Angela și Dumitru George Claudiu, dispunând excluderea probelor rezultate din declaraţiile menţionate.

Instanța a mai constatat nulitatea absolută derivată a ordonanţei din 13.05.2014 prin care s-a dispus extinderea urmăririi penale in rem, a ordonanţei din data de 19.04.2014 prin care s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de Adamescu Bogdan Alexander, a procesului verbal din 21.05.2014 de îndreptare a erorii materiale, a ordonanţei din data de 04.06.2014 prin care s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor, a ordonanţei din data de 21.03.2016 prin care s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor, a ordonanţei din data de 22.03.2016 prin care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, a ordonanţei din data de 06.07.2020 prin care s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor şi a rechizitoriului din data de 15.06.2021 prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului. Nu în ultimul rând, Tribunalul București a anulat efectul măsurilor de supraveghere tehnică obţinute şi puse în aplicare în perioada 18.11.2013 – 16.05.2014, dispune excluderea convorbirilor şi comunicărilor telefonice interceptate, a înregistrărilor realizate în mediul ambiental şi a celorlalte probe rezultate din punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică.

La final, reținând neregularitatea rechizitoriului nr. 262/P/2019 din data de 15.06.2021 al DNA – Secţia de Combatere a Corupţiei, prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Adamescu Bogdan Alexander sub aspectul descrierii faptelor concrete reţinute în sarcina inculpatului, Tribunalul a dispus excluderea de la dosarul cauzei a mijloacelor de probă în care se materializează probele excluse conform celor anterior menţionate, restituind cauza privind pe inculpatul Adamescu Bogdan Alexander la DNA.

Investigații
alexander adamescu, Anulare, coruptie, dan adamescu, dna, dosar DNA, eugen cismasu, mita, tribunalul bucuresti

februarie 27, 2024 0 Comentariu
7 milioane de la Stat pentru Klaus Împărat!
de Eugen Cișmașu
Liberalii i-au pregătit un consistent cadou de pensionare președintelui Klaus Iohannis: o vilă de lux a cărei amenajare RAAPPS o va achita chiar cu banii publici primiți de PNL din subvenția pentru partide.

7 milioane de euro este suma pe care statul, prin Regia Autonomă „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” (RAAPPS), a decis s-o aloce pentru lucrări de renovare și amenajare a fostului sediu al PNL pentru a transforma clădirea într-o vilă de lux, arată jurnaliștii de la Recorder într-o nouă investigație. Construcția va fi transformată într-o locuință unifamilială, iar majoritatea indiciilor care arată cui i se va adresa aceasta duc – în lipsa oricăror explicații oficiale – către aceeași persoană: președintele Klaus Iohannis.

„Pe Bulevardul Aviatorilor din București, într-una dintre zonele exclusiviste ale Capitalei, a apărut un șantier învăluit într-o secretomanie totală. Lucrările se desfășoară în spatele unor paravane și sunt atent supravegheate. Vila de 1200 mp, cu subsol, parter și etaj, garaj și cabină de pază la poartă e a statului și a fost, până nu demult, sediu de partid. De câteva luni, e transformată, în cel mai mare secret, în reședință pentru o singură familie, după cum scrie în autorizația de construire obținută de Recorder. Iar suma pe care RA-APPS intenționează să o investească aici depășește orice imaginație: 7 milioane de euro numai pentru renovare și amenajare”, arată jurnaliștii de la Recorder.

Conform investigatorilor, toate indiciile duc către un singur nume atunci când vine vorba de beneficiarul acestei renovări de milioane de euro, mai ales că, în lege, este precizat că, dintre toți cei care pot beneficia de reședințe oficiale, doar foștii șefi de stat își asigură cheltuielile de întreținere. Conform legii, foștii președinți au dreptul să primească din partea RAAPPS o reședință oficială. Fostului șef al statului, Traian Băsescu, i s-a repartizat o vilă de pe strada Gogol din București, și aici având loc lucrări de reabilitare înainte de mutarea acestuia. Renovarea imobilului a costat însă atunci mult sub prețul clădirii de pe Aviatorilor: circa 300.000 de euro.

„E legitim să ne întrebăm cui i se pregătește. Pe ce și mai ales pentru cine se cheltuiesc, în cel mai mare secret, 7 milioane de euro din bani publici? Conform legii, cercul demnitarilor care ar avea dreptul la o asemenea locuință de protocol oferită de stat este foarte restrâns. Iar majoritatea indiciilor duc către aceeași persoană”, spun investigatorii Recorder.

Un para-ndărăt liberal: afacerea ”Bani de la Stat la Stat, pentru Klaus Împărat”

Mecanismul ”para-ndărătului” liberal pus la cale pentru cel care i-a adus la guvernare la final de an 2020, menținându-i apoi la Putere în ”Coaliția Imorală” cu PSD, este de-a dreptul ostentativ.

Astfel, la scurt timp după ce RAPPS deschide în 2023 șantierul din Aviatorilor, conducerea PNL decide brusc să cumpere toate sediile închiriate de la RAPPS, deși cu câteva luni înainte partidul își manifestase dezinteresul față de o asemenea achiziție. Prețul stabilit pentru imobilele din Modrogan nr.1, nr.3 și nr.22 este de peste 9,39 milioane euro, acesta urmând să fie achitat, conform înțelegerii notariale, cu un avans de 10% și maxim 36 de rate lunare. Liberalii încep practic anul electoral 2024 plătind lunar rate către RAPPS de 234.000 de euro, în locul unor chirii de doar 11.000 – 12.500 de euro. Ce obține PNL, până la finalul anului 2024, în urma acestei afaceri? Poate doar liniște, în relația cu Cotroceniul. Ce obține, însă RAPPS? Fix ce avea nevoie. Bugetul de 3,8 milioane de euro necesar finalizării lucrărilor la ”Palatul Împăratului”, lucrări pentru care, din totalul estimat de 7 milioane de euro, avusese alocat în 2023 doar 3,2 milioane de euro.

Premeditarea oferirii pe tavă, cu recunoștință, de către PNL, a unui palat mare și alb pentru zilele poate mai mici și mai negre ale lui Klaus Iohannis, rezultă din studiul suveicii financiare care slujește dezideratului. Banii cu care PNL își cumpără sediile de la RAPPS, asigurând fonduri pentru amenajarea Palatului cel mai probabil rezervat lui Iohannis, provin din subvenția de la Stat. Ei trec din mâinile românilor, prin conturile PNL, în buzunarul RAPPS, pentru a fi apoi cheltuiți pe amenajări considerate a fi de prioritate 0. Cu alte cuvinte, abuzând de lege, siluind-o și folosind-o în favoarea propriilor scopuri, PNL folosește banii românilor pentru confortul potentaților de Partid și de Stat.

Deviză PNL: bani de la Stat pentru Palat, nu pentru spitalele românilor!

Aceiași liberali însă, în urmă cu 2 ani, se opuneau solicitărilor AUR de modificare a Legii nr.334 privind finanțarea partidelor politice, pentru a nu le permite aderenților lui George Simion să construiască spitale publice. În mod absolut hilar, în cazul celor două proiecte normative, unul referitor la eliminarea subvențiilor acordate partidelor, de la bugetul de stat, iar cel de al doilea vizând modificarea normativelor de finanțare a partidelor, liberalii din Comisia Juridică a Camerei se pronunțau, respingându-le, pe motiv că, pe de o parte, ”menirea partidelor politice nu este de a face acte de caritate prin investiții destinate interesului general, folosind fonduri de la bugetul de stat”, și atestând, pe de altă parte, că o atare modificare, care ar permite partidelor să ridice spitale din banii de la stat, ”ar crea o relație incorectă între partidele politice și votanții acestora”.

Cu alte cuvinte, spun liberalii prin planul lor devoalat de Recorder, românii nu merită spitale publice în care să-și trateze bolile și suferințele însă viitorul lor fost președinte are tot dreptul la un palat de lux în care să mediteze la concediul perpetuu cu care i se confundă cei 10 ani de mandat.

Investigații
amenajare, eugen cismasu, palatul imparatului, pnl, raapps, recorder

februarie 25, 2024 0 Comentariu
Papă negru și soldat german asiatic. Când diversitatea cu orice preț duce la mistificarea istoriei
de Eugen Cișmașu
Google nu mai permite software-ului său AI Gemini să genereze imagini cu oameni după ce acesta le-a arătat utilizatorilor soldați naziști negri sau asiatici și Papi de culoare sau de sex feminin.

Deși, în mod evident, abuzul de impuneri privind diversitatea, la nivel de algoritm, pur și simplu a dat peste cap paradigma de funcționare a softului, compania de internet nu a recunoscut de faptul că ”în unele cazuri reprezentarea nu corespundea contextului istoric”.

Pe platforma online X circulă numeroase imagini care arată mostrele absurde de funcționare ale motorului cu inteligență artificială Gemini. De exemplu, la comanda de a crea o imagine a unui papă, Inteligența Artificială a răspuns oferind 2 fotografii, una a unui bărbat cu pielea închisă iar cea de a doua a unei femei, de asemenea, de culoare. Faptul că din cei 265 de papi care au existat efectiv, toți albi, au fost generați o femeie și un bărbat cu pielea neagră, nu reflectă în mod adecvat realitatea. Singurul personaj care s-a apropiat în urmă cu mai bine de un deceniu de algoritmul mistificativ al Google a fost cardinalul ganez Peter Turkson, considerat unul dintre cei mai carismatici episcopi africani

”Isprava” Inteligenței Artificiale de la Google, dopată cu prejudecăți neo-marxiste și anticolonialiste, demonstrează cum un lucru, măcar în aparență și în propagandă bine intenționat, devine opusul lucrului bine făcut. Discriminarea pozitivă susținută de curentul progresist ajunge să producă rezultate false ale oricărei interogări, raportat la realitățile istorice. Ignorând viziunea corectă și exactă din punct de vedere istoric asupra trecutului în viitor, oamenii albi sunt excluși în mod deliberat din istorie pentru a îndeplini dictatele politice, ducând contemporanul an 2024 către volumele – manifest ale lui Orwell.

Rămâne de văzut cum va reacționa opinia publică, în viitor, în cazul în care AI-ul debusolat al celor de la Google îl va prezenta pe Martin Luther King sub forma unei colonialiste blonde, cu forme voluptoase. Sau pe Hitler ca fiind o negresă mustăcioasă, cu zvastica înlocuită cu sigla BLM.

Cum l-au ”colorat” ideologii woke de la Disney pe grecul Heracle

2024 a debutat cu vestea că actorul de culoare Michael B. Jordan devine cea mai bună alegere a Disney pentru rolul lui Hercule în remake-ul live-action programat să fie filmat în acest an.  În mod firesc, criticii deciziei potențiale de casting și-au exprimat îngrijorarea, denunțând-o ca fiind inexactă și motivată politic în mod exagerat și totalmente mistificator.

Aceasta nu este prima dată când Disney se confruntă cu critici pentru personajele 100% opuse protagoniștilor originali, în remake-urile filmelor sale clasice de animație. În 2019, compania a iscat o dezbatere pe scară largă prin alegerea actriței și cântăreței americane de culoare Halle Bailey în rolul Ariel în remake-ul live-action al Micii Sirene.

Față de decizia Disney, comentatorul politic Yohan Pawer Médias și-a exprimat extrem de franc sentimentele, declarând: „Jordan este selectat să joace în noul Hercules. Ezit între râs și plâns! Când vom vedea un film biografic despre Rosa Parks (n.r. – activistă de culoare pentru drepturile omului) interpretat de Muriel Robin (n.r. – artistă cu profil caucazian, blondă)? La naiba cu wokeismul.”

Social
ai, diversitate, google, inteligenta artificiala, negru, papa, progresism

februarie 21, 2024 0 Comentariu
ANI a sesizat Parchetul în cazul directorului APIA Ialomiţa, suspectat că își favorizează soția ca angajată a instituției
de Eugen Cișmașu
Agenţia Naţională de Integritate a anunţat că a sesizat Parchetul în cazul directorului executiv al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură – Centrul Judeţean Ialomiţa, Virgil Valentin Dorobanţu, deoarece acesta este suspectat că i-a delegat soţiei sale atribuţii de control la un compartiment aflat în subordinea sa directă.

“Agenţia Naţională de Integritate a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Slobozia cu privire la existenţa unor indicii referitoare la posibila săvârşire de către Dorobanţu Virgil Valentin a infracţiunii de folosire a funcţiei pentru favorizarea unor persoane, prevăzută de art. 301 din Codul Penal. Ulterior numirii sale în funcţia de director executiv, persoana evaluată a delegat soţiei sale atribuţii de control aferente unui compartiment aflat în subordinea sa directă”, au transmis reprezentanţii ANI. 

Agenția Națională pentru Integritate a fost sesizată încă din 2020 asupra unei sume de nereguli reclamate la APIA Ialomița, nereguli care, la acea vreme, au făcut obiectul unor controale interne dispuse de APIA București. Reclamațiile au fost înaintate diverselor structuri guvernamentale cu atribuții de control de mai multe persoane cu activitate în APIA Ialomița, sesizările vizând ”modalitatea defectuoasă de implementare a
standardelor de control intern managerial”.

Potrivit ziarului Știrea, petenții acuzau în 2020 faptul că “Este de notorietate ”încălcarea regimului
incompatibilităţilor şi a conflictelor de interese de către domnul director Dorobanţu, în concret favorizarea soţiei” a devenit de notorietat, ”aceasta beneficiind de un regim privilegiat. Încadrată la Serviciul Economic, doamna Dorobanţu nu a semnat în Condica acestei structuri. Pentru doamna a fost investată o funcţie
nouă, cea de ARHIVAR, care nu există în Organigrama instituţiei. Fişele de post ale acesteia au fost modificate în funcţie de preferinţele doamnei. Dacă doamna a dorit la un Centrul local, a supervizat activitatea personalului la acel Centru local. Dacă doamna a dorit la Serviciul Autorizare Plăţi, a supervizat activitatea personalului de la autorizare, fără să fi gestionat un singur dosar APIA în întreaga existenţă ca salariat la această instituţie. Fişele de post au fost personalizate la cererea doamnei. Singura activitate profesională derulată de doamna în cadrul instituţiei este de a plelua documentele deja arhivate de personalul APIA Ialomiţa şi de a le depozita în arhiva Centrului Judeţean, din strada Lacului, acolo unde pretinde că îşi desfăşoară activitatea zilnic. Greu de crezut că pe perioada iernii, Margareta Dorobanţu lucrează în frig, consumul de gaze pentru centrala de la arhivă tinzând către zero”.

Ca urmare a acestor demersuri, APIA București și-a trimis în teren inspectorii Direcției de Control Intern, aceștia constatând la APIA Ialomița o atmosferă „ conflictuală” între unii funcţionari şi conducerea instituţiei, „o scindare la nivelul colectivului” şi chiar „probleme de stres ale funcţionarilor publici care au de făcut faţă unei activităţi „în valuri” şi a repartizării inechitabile a sarcinilor de serviciu”. Analiza inspectorilor de control intern, ”a condus la concluzia existenţei unui management defectuos al conducerii acestui Centru, a pasivităţii acesteia în respactarea prevederilor în îndatoririle ce derivă din exercitarea unei funcţii.”

De remarcat apărarea pe care în urmă cu 4 ani o formula directorul Dorobanţu Virgil Valentin, în fața organismelor de control: ”faţă de activitatea d-nei Margareta Dorobanţu vă aduc la cunoştinţă că în perioada iulie 2019 – august 2020 aceasta a prelucrat şi a verificat un nr. de 47.000 de dosare pe care le-a predat pentru distrugere (conform documentelor avizate de către ARHIVELE NAŢIONALE), a primit, diseminat şi arhivat un număr aproximativ de 10.500 de adeverinţe eliberate de cele 66 de localităţi aferente judeţului
Ialomiţa, precum şi din judeţele limitrofe pe perioada de primire a cererilor de sprijin campania 2020 şi sincer nu văd unde mi-am protejat soţia, mai ales că face parte din serviciu SERD-RU cu atribuţiuni SAP (la vizualizarea statusului cu privire la campania 2019, veţi observa că toate cererile SAP au fost înregistrate cu userul IL#DOROBANŢUM)”.

Social
angajata, ani, apia ialomita, dorobantu virgil valentin, parchet, sotie