Autor: Eugen Cișmașu

aprilie 11, 2024 0 Comentariu
Unde dispar pădurile seculare din România? Cel mai probabil la IKEA
de Eugen Cișmașu
Cel puțin şapte furnizori IKEA din România ar putea avea legături, potrivit unui raport Greanpeace, cu distrugerea pădurilor naturale sau a altor arii cu valoare ridicată de conservare din Munții Carpați.

Organizație Greenpeace susţine că a vizitat magazinele IKEA din Europa în perioada septembrie 2023 – martie 2024 şi a găsit, în 13 ţări, legături între mai multe produse şi lemnul tăiat din pădurile primare şi naturale din România,. IKEA a transmis că ia acuzaţiile foarte în serios şi că, în cazul în care descoperă nereguli, ia măsuri imediate, care pot merge până la întreruperea relaţiilor de afaceri.

”Prin examinarea atentă a întregului lanţ de aprovizionare, de la locurile de exploatare forestieră până la depozitele de lemn, inclusiv prin analizarea avizelor de transport cu elemente de geolocalizare şi vizitarea instalaţiilor de procesare, Greenpeace CEE a descoperit distrugerea sistematică a pădurilor naturale, inclusiv a două situri protejate Natura 2000. Au fost identificate legături ale unui număr de cel puţin şapte furnizori IKEA din România cu distrugerea pădurilor naturale sau a altor arii cu valoare ridicată de conservare”, se arată în Raportul Greenpeace făcut public miercuri.

Potrivit documentului, IKEA îşi procură cea mai mare parte a lemnului din Polonia, Lituania şi Suedia. Compania susţine că doar 4% din lemnul virgin din lanţurile de aprovizionare IKEA provine din România. Conform analizei Greenpeace CEE, dintre cei mai mari 15 producători români de mobilă, şapte sunt furnizori pentru IKEA, iar cifra lor de afaceri combinată pentru 2022 a fost de aproximativ 480 de milioane de euro.

”Ne concentrăm asupra unui sistem de aprovizionare cu lemn, în care companiile producătoare de mobilă prelucrează lemn rotund şi/sau lemn tăiat livrat direct din păduri sau (mai des) de la furnizori intermediari şi depozitele acestora. Până acum s-a dovedit imposibil să se stabilească dacă lemnul din pădurile naturale ajunge într-adevăr în produsele IKEA sau este folosit pentru a aproviziona alţi clienţi, dar având în vedere „contaminarea” pe scară largă a aprovizionării cu lemn pe care se bazează IKEA, acest lucru pare foarte probabil”, consemnează autorii raportului.

Cazul Plimob, producătorul român de casă al Ikea

”Cu toate acestea, pe baza site-urilor web ale producătorilor, a articolelor online şi a altor informaţii disponibile publicului, IKEA este, fără îndoială, cel mai mare client al celor şapte companii, a căror legătură cu distrugerea pădurilor naturale a fost identificată de investigaţia Greenpeace.

Unul dintre producători, Plimob, produce practic exclusiv pentru IKEA. Investigaţiile au identificat o legătură a acestor producători cu cel puţin 30 de produse IKEA şi cu unele dintre cele mai cunoscute piese de mobilier IKEA, ridicând îngrijorarea că lemnul din pădurile naturale ar putea ajunge în cele din urmă în casele din întreaga Europă şi nu numai. Greenpeace CEE a identificat aceste legături pe baza sistemului unic de identificare a producătorilor IKEA, cu etichete de produse care trimit către compania implicată în lanţul de aprovizionare”, se arată în documentul elaborat de Greenpeace.

Organizaţia susţine că a vizitat magazinele IKEA din Europa în perioada septembrie 2023 – martie 2024 şi a găsit legături între mai multe produse şi lemn tăiat din păduri primare şi naturale din România, în 13 ţări.

”De la una dintre cele mai emblematice piese de mobilier IKEA, îndrăgitul pat pentru bebeluşi SNIGLAR şi cadrul de pat pentru copii, scaunele INGOLF, taburetul BEKVÄM, canapelele KIVIK, până la articole de uz casnic mai mici, cum ar fi tocătorul PROPPMÄTT şi umeraşele de lemn BUMERANG – Greenpeace a vizitat magazinele IKEA din Europa în perioada septembrie 2023 – martie 2024 şi a găsit legături între aceste produse şi lemn tăiat din păduri primare şi naturale din România în 13 ţări: Austria, Belgia, Cehia, Finlanda, Franţa, Germania, Ungaria, Israel, Italia, Polonia, Suedia, Elveţia şi Regatul Unit. Având în vedere prezenţa tot mai mare a lemnului provenit din pădurile naturale în lanţul de aprovizionare IKEA, pare din ce în ce mai probabil ca acest lemn să ajungă în produsele menţionate”, se arată în raportul Greenpeace.

Greenpeace menţionează că a oferit lanţului IKEA, dar şi producătorilor parteneri oportunitatea de a comenta descoperirile acestei investigaţi, subliniind că IKEA nu a contestat informaţia. Majoritatea producătorilor nu au răspuns. Unul care a recunoscut că primeşte cherestea dintr-o zonă Natura 2000 susţine că asemenea distrugere nu este ilegală, iar altul a negat primirea transporturilor de lemn în cauză, relatează Greenpeace.

Greenpeace somează IKEA să stopeze aprovizionarea din pădurile naturale românești

IKEA trebuie să ia măsuri imediate pentru a se asigura că niciun lemn din pădurile naturale şi alte păduri cu valoare ridicată de conservare nu intră în lanţul său de aprovizionare. De asemenea, IKEA trebuie să se asigure cât mai rapid că fabricanţii produselor sale, dar şi ceilalţi parteneri implicaţi în exploatarea forestieră sau în aprovizionarea cu lemn din păduri naturale sau din alte păduri valoroase, vor pierde relaţiile contractuale în cazul în care nu pun în aplicare un plan de acţiune credibil pentru a opri aprovizionarea cu lemn din aceste păduri.

Nu în ultimul rând, spune Oragnizația Greenpeace, IKEA trebuie să acţioneze ca un exemplu de urmat în materie de angajamente pentru biodiversitate şi să pledeze public pentru implementarea Cadrului Global pentru Biodiversitate şi a Strategiei Europene pentru Biodiversitate pentru 2030.

IKEA dă asigurări

Reprezentanții concernului IKEA au transmis, conform relatărilor Süddeutsche Zeitung, citând DPA, că iau acuzaţiile foarte în serios, și că vor lua ”măsri imediate” dacă vor descoperi nereguli.

„Lemnul ilegal şi practicile forestiere iresponsabile nu au loc în lanţul valoric Ikea”, a fost mesajul companiei, care a precizat că investigează imediat orice indiciu în acest sens. ”Dacă descoperim nereguli, luăm măsuri imediate, inclusiv încetarea relaţiilor de afaceri”, au subliniat reprezentanţii IKEA.

Actualitate
ikea, paduri seculare, romania

aprilie 10, 2024 0 Comentariu
Cartelul Baroneților de Bărăgan. Afacerea ”Epurare pe profit” pentru Oamenii Președintelui
de Eugen Cișmașu
Afacerile Cartelului Baroneților de Bărăgan, Grupul Investițional Organizat pe bază de resurse și interese în capitala Ialomiței, Slobozia, sunt deja notorii în enclava roșie a României.

Mulți și harnici, după cum arătam în ancheta precedentă, baroneții cu funcții cheie în Primării, Consilii Județene și Locale, Direcții și Companii de servicii sau societăți abonate la lucrările publice, domnesc confortabil în mijlocul unor rețele de influență de amploare și se asociază profitabil mai ales când vine vorba de interesele lor personale și, implicit, de aportul pe care îl pot asigura capitalului politic al protectorului Președinte de județ.

SC Urban Slobozia SA, condusă de la pupitrul de comandă de Adrian Stoicescu, colegul, finul și asociatul în afaceri al lui Alexandru Potor (foto), fix personajul însărcinat de președintele Consiliului Județean să coordoneze compartimentul ”Societăți, Servicii și Instituții publice subordonate” și a strategiile, proiectele și programele cu caracter permanent al CJI din zona serviciilor publice și de infrastructură, este un adevărat teatru de operații al Clanului Baroneților, decis să scoată profit nu doar din asocieri ci și din epurare, după cum o demonstrează o serie de adevărate acte pregătitoare. Așadar…

La început a fost ideea…

După vara anului 2021, momentul în care fosta societate de gospodărire comunală Urban Slobozia a devenit ditamai jucătorul pe piața de apă, epurare și canalizare, grație aportului Consiliul Județean Ialomița, societatea intrată pe mâinile tandemului Potor – Stoicescu intră într-un proces de adaptare structurală la noua condiție de operator regional, căutând să-și upgradeze logistica în materie de extracție, aducțiune și epurare a apei.

Deloc întâmplător în aceste condiții, în 2023, Expert Insolvență SRL, lichidatorii Chemgaz Holding Corporation iau legătura cu primarul Sloboziei, Dragoș Soare, propunându-i să cumpere stația de epurare a combinatului chimic din Slobozia, ”la un preț modic și chiar cu plata în rate”, după cum o recunoaște edilul municipiului. ”Mi s-a părut normal să îl întreb pe managerul Urban, Adrian Stoicescu, dacă această achiziție ar fi oportună pentru operatorul regional însă, aflând de la domnia sa că stația de epurare a Combinatului nu prezintă interes, am declinat oferta lichidatorului”, menționează Soare.

Recapitulând declarația primarului Soare, un singur lucru devine cert: conducerea Urban-ului nu a fost interesată de achiziția stației de epurare. Însă poate băga cineva mâna în foc că ideea tranzacționării ulterioare prin terți, pe profit, către Urban Slobozia, a stației de epurare a Combinatului, nu ar fi putut încolți în ograda tandemului Stoicescu – Potor? Noi nu credem. Iată și de ce…

Cum se înfiripă ”coincidența”…

Extrem de interesant, la câteva luni de la discuția dintre primarul Soare și lichidatorii Chemgaz, mai precis pe 6 septembrie, lua ființă societatea Clean Cyclo SRL, avându-l ca asociat principal pe Denis Hann Răducanu, nimeni altul decât fiul cel mic al executorului judecătoresc Bogdan Răducanu. La fel de interesant este faptul că, în breasla din Slobozia, Bogdan Răducanu e considerat ”executorul de casă” al Urban Slobozia SA, din pricina numărului mare de acțiuni specifice pe care le exercită în relațiile Urban-ului cu asociațiile de proprietari și terții contractuali.

Însă și mai interesant este faptul că nou înființata Clean Cyclo SRL și-a stabilit sediul social în Municipiul București, Sector 2, Șoseaua Mihai Bravu nr.123-135, Bl.D11, Sc.B, Et.1, Ap.4, adică fix în apartamentul în care își mai are sediul social SC Quasar Agency SRL, agenția imobiliară la care, printre alții, cel puțin până de curând, erau asociați Alexandru Potor, administratorul public al județului Ialomița, candidat PSD pentru Primărie și, surpriză, Gabriel Robert Răducanu, nimeni altul decât fiul cel mare al aceluiași Bogdan Răducanu, considerat, cum spuneam, ”executorul de casă” al Urban Slobozia SA.

Cu alte cuvinte, în București, în același apartament, firma la care unul dintre băieții executorului de la Urban Slobozia apare ca asociat cu Alexandru Potor, ditamai coordonatorul Urbanului, ”conviețuiește” 100% ”pe coincidență” cu firma celui de-al doilea băiat al executorului de la Urban, care societate, după cum vom arăta, pare să fi fost creată doar pentru o singură operațiune: tranzacționarea pe profit, către Urban Slobozia, a stației de epurare a Combinatului.

La final se face și trazacția…

În bazele oficiale de date juridice și financiare despre firmele din România, prima activitate a firmei fiului cel mic al executorului de la Urban Slobozia, la nivel de status TVA, apare la data de 9 octombrie 2023 și nu este exclus să aibă legătură cu pregătirea cumpărării stației de epurare a Combinatului chimic, refuzată anterior, conform spuselor primarului Soare, de către managerul Urban, Adrian Stoicescu.

Astfel, pe data de 18 octombrie, Expert Insolvență, în calitate de lichidator judiciar al CHEMGAS HOLDING CORPORATION SRL, anunță vânzarea prin licitație publică a activelor ”STAȚIE DE EPURARE SLOBOZIA, compus din construcții industriale și teren intravilan în suprafață de 16.223 mp), obiectivul fiind adjudecat de Clean Cyclo SRL, contra ”1.500.000 lei, la care se adaugă TVA în valoare de 8.400,66 lei pentru bunurile mobile”, după cum ne-au anunțat reprezentanții lichidatorului, menționând că actul autentic de vânzare s-a parafat abia în data de 14 februarie 2024.

Cum poate fi interpretată, deci, această tranzacție a unei firme care nu are alte date financiare sau comerciale raportate, în condițiile în care, repetăm, ea aparține fiului executorului de la Urban, iar Urban refuzase anterior achiziția obiectivului?

Să nu-l uităm pe Stoicescu…

Caracatița combinațiilor dintre baroneții de Bărăgan, deja ostentativă după cele mai sus enumerate, devine și mai evidentă dacă am adăuga în balanță un alt element mai mult decât relevant. Quasar Agency, agenția imobiliară la care, printre alții, Gabriel Robert Răducanu, fiul cel mare al executorului de la Urban, apare ca asociat cu baroneți precum Ștefan Țintă, lider PSD, fost și viitor candidat la parlamentare, Alexandru Potor, administratorul public al județului Ialomița, candidat PSD pentru Primărie, s-a angajat în trecutul apropiat într-o interesantă achiziție imobiliară. Probabil pentru a-și asigura aportul financiar conform părților sociale deținute, Potor a executat mai multe împrumuturi în nume personal către agenție dar, în 2022, s-a și imprumutat de la terți. Unul dintre împrumuturile primite de Potor, în valoare de aproximativ 50.000 de euro, apare ca fiind oferit de chiar Monica Dinco, sora colegului, finului și asociatului lui Potor, Adrian Stoicescu, directorul de la Urban.

Restul e poveste. O poveste pe care o vom nara, în continuare, în viitorul apropiat.

Actualitate, Investigații
adrian stoicescu, alexandru potor, baragan, baroneti, cartel, epurare, marian pavel, urban slobozia sa

aprilie 10, 2024 0 Comentariu
Comasații PSD + PNL taie Târgul de Paște din meniul de Sărbători al bucureștenilor
de Eugen Cișmașu
Consilierii PNL și PSD îi lasă, în acest an, pe bucureșteni, fără tradiționalul târg de Paști, de teama beneficiilor electorale pe care primarul general al Capitalei le-ar putea obține în urma unui astfel de eveniment.

În ciuda faptului că edilul Nicușor Dan s-a străduit să pună la dispoziția Centrului de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București – organizatorul anualului Târg ”Tradiții și Flori de Sărbători” – suma de 1,5 milioane lei, necesară finanțării evenimentului, PSD și PNL s-au opus propunerii de rectificare bugetară, consilierii comasați respingând în corpore inițiativa. Concret, în Consiliul General al Municipiului București, propunerea de rectificare bugetară a primit 19 voturi „pentru”, 31 de abțineri și un vot împotrivă.

Pe cale de consecință, Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București s-a arătat ”obligat să anunțe anularea celei de-a 12-a ediții a Târgului oficial de Paște al Capitalei, ce urma să se desfășoare în Parcul Regele Mihai I, în perioada 27 aprilie – 6 mai”.

”Regretăm că ne aflăm în imposibilitatea reală de a ne continua misiunea, promovarea și susținerea tradițiilor și a patrimoniului național imaterial, și vă asigurăm că ne concentrăm eforturile pentru a menține beneficiile culturale ale publicului, cetățenii capitalei”, menționează Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București în comunicatul ce anunță anularea evenimentului anual.

Devenit deja o tradiție a Bucureștiului și fiind vizitat anual de peste 100.000 de locuitori ai orașului și turiști, evenimentul cultural prezenta arta și meșteșugurile autentice din toate zonele etnografice ale țării, peste 80 de creatori și producători locali participând în cadrul târgului, în fiecare ediție.

PSD + PNL CU DECIZIILE, CENTRUL DE TRADIȚII CU SCUZELE

Pus în fața faptului împlinit de consilierii PNL + PSD, CREART-ului nu i-a mai rămas decât să ceară scuze atât meșteșugarilor, artiștilor plastici și producătorilor care de atâția ani se înscrie în procedura de selecție a Târgului de Paște” cât și numeroșilor vizitatori care a participat an de an la evenimentele găzduite de Târgul oficial de Paște al Capitalei.

100.000 DE LEI PENTRU ÎNCHIRIEREA BUTAFORIILOR DE POLISTIREN

În România, Paștele și Crăciunul sunt ocazii de diminuare drastică a bugetelor locale cu sume de ordinul zecilor de mii de euro doar pentru închirirea unor iepurași de Paște. Primăria din Alba Iulia a plătit anul acesta 100.000 de lei pentru închirierea unor decorațiuni tematice pascale precum: “Casuță Ou”, ”Iepure auriu cu scaun”, ”Iepure vesel” și alte figurine, toate din polistiren.

TIMIȘOARA – 13000 DE LEI PENTRU UN IEPURE PASCAL DE 2 METRI

În capitala Banatului, Timișoara, anul acesta s-au făcut mai multe achiziții cu tematică pascală. Cele mai scumpe au fost o instalație luminoasă în valoare de 59.799 lei, un iepuraș de de 2,3 metri în valoare de 13668 lei și un ou de 1,6 m în valoare de 10502 lei. 80.000 de lei au cheltuit și autoritățile din Satu Mare pentru închirierea unor decorațiuni pascale pentru localitate.

Politică
bucuresti, pnl, psd, targ paste

aprilie 4, 2024 0 Comentariu
Frizerul Pascu, ras, tuns și frezat de Ciolacu de la șefia Păcănelelor naționale
de Eugen Cișmașu
În doar 72 de ore, premierul s-a gândit și s-a răzgândit la fel de argumentat asupra oportunității numirii unui hairstylist cu diplomă de jurist în funcția de vice al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc

Indiferent dacă mai dă sau nu atacuri la justiție, precum obișnuia în epoca de tristă amintire a lui Dragnea, PSD rămâne același partid nereformat, gata mereu să împingă cele mai inoportune figuri la funcțiile de conducere ale unor instituții importante, sau să se facă de râs prin numiri și răzgândiri succesive. O dovedește de altfel și recentul caz al întronării – detronării, la și de la conducerea Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, a hairstylist-ului Cristi Pascu, un personaj cunoscut în mondenul național exclusiv pentr performanțele sale la nivel de styling, și a cărui unică legatură cu administrația a fost mandatul său de consilier PNL în sectorul 6.

La doar două zile după ce premierul Marcel Ciolacu a decis numirea lui Cristian-Gabriel Pascu în funcţia de vicepreşedinte, cu rang de subsecretar de stat, la Oficiul Naţional pentru Jocuri de noroc, potrivit unei decizii publicate în Monitorul Oficial, același premier s-a răzgândit brusc, în urma campaniei mediatice care punea în lumină nepotrivirea profesonală a hairstylistului și totala lipsă de oportunitate a deciziei. Ca urmare, la mijlocul săptămânii trecute, Ciolacu a comis o nouă decizie ”în compensare”, prin care l-a eliberat din funcția de vicepreședinte, cu rang de subsecretar de stat, pe Pascu, de la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, la fel de brusc și inexplicabil (mai precis neexplicat) cum îl numise.

Prcatic, în doar două zile, Ciolacu l-a coafat pe Pascu pe scaunul de vicepreședinte al ONJN, după care l-a trecut, ras, tuns și frezat, în lista celor mai scurte mandate de secretari de stat din istoria României.

În spatele întregii întâmplări, de un comic revoltător am spune, având în vedere faptul că acest hocus – pocus cu oamenii pe funcții a vizat o industrie care generează, la propriu, sute de milioane de euro, morala pare să nu conteze în universul PSD, adevărat clan al frizerilor, unde absolut orice manipulant de tramvaie sau încărcător – descărcător (cu tot respectul pentru aceste meserii!) poate ajunge să conducă România.

Frizer garantat de UCECOM, ajuns la ONJN prin Euforia TV

Cristi Pascu și-a început studiile medii la Spiru Haret și le-a terminat la Liceul Industrial Republica. Limba engleză o înțelege, o scrie și o citește la nivel B2 și o vorbește de nivel B1, iar diploma în coafură a obținut-o la celebrul UCECOM. Cu “abilități de comunicare în baza experienței de administrator companii private și prezentator TV”, cariera lui Pascu continuă fulminant cu odiplomă în Drept la Hyperion, obținută după o perioadă în care personajul a fost prezentator la Euforia TV.

Din ce apare în declarația sa de avere, este foarte posibil ca Pascu să fi fost nominaizat de PSD la șefia Păcănelelor și din pricina faptului că a dovedit că în România se poate trăi rezonabil și cu 3.900 de lei pe lună, în 2022, hairsylistul declarând venituri de 46.000 de lei. Altfel, Pascu mai deține un teren de 500 de mp în Ilfov, o casă de locuit, 128.000 de dolari și datorii de 13.000 de euro scadente anul acesta.

Cât privește compatibilitatea sa profesională cu funcțiile de stat, elocventă este chiar declarația frizerului Pascu: „Dacă mă puneți să știu legislație pe domeniu chiar nu vă pot ajuta, e un domeniu relativ nou. Gândiți-vă că numirea a fost făcută aseară, acum e ora 8 dimineața și în secunda asta îmi cereți să știu legislația (…) Lăsați-mă să intru în pâine și vă stau la dispoziție cu toate detaliile despre legislație”

Politică
ciolacu, frizer pascu, pacanele

aprilie 2, 2024 0 Comentariu
Industria de înaltă tehnologie, colac de salvare pentru Chișinău. Republica Moldova, noul paradis IT al Europei
de Eugen Cișmașu
În urmă cu doar 7 ani, sectorul IT al Moldovei contribuia doar cu 1,5% la PIB-ul țării. Începând cu 2022, IT-ul contribuie cu un remarcabil 5,1% la PIB-ul național, transformându-se într-o forță economică.

De la începutul războiului din Ucraina, cursul pro-occidental al micii Românii de peste Prut s-a accelerat. În decembrie 2023, statele UE au decis să înceapă negocierile cu Republica Moldova pentru aderarea la UE. Procesul va dura însă mulți ani, și se va derula cu siguranță pe fondul unui răspuns agresiv consacrat al Moscovei, capitală a unei Federații din care ministrul de externe Serghei Lavrov amenință în mod regulat Chișinăul, în vreme ce Kremlinul își intensifică războiul hibrid împotriva țării.

În prezentul digital al Republicii Moldova rețelele de socializare sunt inundate de propagandă și minciuni. O propagandă care atrage în special populația de limbă rusă pe fondul unei împărțiri a opiniei publice între susținătorii unui curs pro – Putin și unul pro – occidental. „Trăim de ani de zile cu o amenințare hibridă permanentă, iar garanțiile de securitate au devenit și mai precare în ultimele luni”, spunea de curând Mihail Lupașcu, ministrul de stat pentru Digitalizare, cel care nu trebuie doar să digitalizeze administrația, ci să gestioneze un alt proiect ambițios, anume înființarea unei Agenții de Securitate Cibernetică.

De fapt, având în vedere amenințarea rusă, Moldova nu se bazează doar pe aderarea la UE, ci și pe high-tech pentru a face economia moldovenească să nu mai fie la cheremul lui Putin. Chișinăul vrea să copieze modelul de succes economic al Israelului și să construiască o industrie IT puternică.

 „Moldova este o țară săracă, fără resurse naturale, cu un vecin dificil și cu o populație mică, dar bine educată”, declara presei germane Natalia Dontu, șefa Parcului de Inovare și Tehnologie din Moldova (MITP), un program de înființare și conectare în rețele de companii IT, adăugând: „Buna educație și etica înaltă a muncii populației noastre sunt materia noastră primă”.

Într-o epocă în care transformarea digitală este cuvântul cheie al creșterii și dezvoltării economice, Moldova a reușit să-și găsească propriul campion tehnologic. Moldova Innovation Technology Park este instrumental în sculptarea unui loc aparte pentru țară în peisajul global al industriei IT.

Silicon Valley din Balcani

Pentru unii, programul de inovare și tehnologie al Chișinăului poate suna fantezist. Un obiectiv de genul Silicon Valley în Balcani, ieșit dintr-o economie săracă, izolată și coruptă, nu poate fi realizat decât cu multă implicare și voință politică. Cu toate astea, povestea personală a secretarului de stat MihaiLupașcu de la Ministerul Dezvoltării Economiei și al Digitalizării ilustrează spiritul de optimism din Chișinău. Expertul IT a făcut parte multă vreme din marea diaspora moldovenească. A locuit în Franța timp de unsprezece ani și a lucrat ca și consultant în management și expert în securitate cibernetică. Când a fost întrebat de guvern dacă vrea să revină în Moldova pentru a pune umărul la modernizarea statului, a acceptat rapid. „În decurs de o lună, îmi făcusem bagajele și eram în drum spre Chișinău”, mărturisea Mihai Lupașcu, menționând că a întâlnit în repetate rânduri repatriați cu povești similare.

Moldova, teren fertil pentru companiile IT

În Moldova, noul val tehnologic nu este creat doar de oamenii întorși în țară cu know-how-ul lor dobândit în Vest, ci și o sumedenie de companii noi de profil.  Doar anul trecut au fost înființate 400 de companii IT, multe dintre ele cu capital străin. Statul atrage companii de IT cu, printre altele, o taxă unică redusă la șapte procente din vânzările acestora. Toate celelalte taxe sunt eliminate.

Pentru comparație: alte companii au cote de impozitare de 14 până la 21 la sută. Cadrul legal și tehnologic pentru companiile IT este considerat a fi unul dintre cele mai bune din regiune. Forța de muncă este, de asemenea, bine pregătită. Ca și în alte multe țări din fosta sferă de influență sovietică, ingineria, IT-ul și matematica sunt subiecte populare de studiu. În plus, și salariile IT-iștilor moldoveni sunt evident mai mici decât în ​​Europa de Vest.

De asemenea, scena tehnologică de dincolo de Prut este deja cunoscută dincolo de granițele țării ca fiind una ceva mai neconvențională decât cele concurențiale, tocmai rin faptul că oferă soluții creative și nu soluții standard tipice.

Guvernul Republicii Moldova vede economia digitală ca fiind cea mai rapidă cale către o economie mai modernă, care să aducă mai multă prosperitate pentru cetățenii săi. „Statul moldovean a facilitat încheierea de contracte cu clienții din Europa, SUA sau China și găsirea de noi parteneriate în toată lumea”, spune Andrei Juc, fondatorul mai multor companii online,adăugând:: „Moldova este, de asemenea, cu mulți pași înainte când vine vorba de e-guvernare”.

Dezvoltare după externalizare

Antreprenorii moldoveni oferă servicii din ce în ce mai sofisticate în domeniul IT. „În mod istoric, industria IT din Moldova a început ca externalizare. Acum ne concentrăm pe dezvoltarea de produse pentru că este mai profitabil și acest lucru face posibilă oferirea de salarii mai mari”, spune Natalia Dontu, administratorul proiectului guvernamental Moldova Innovation Technology Park. Cu alte cuvinte, pe termen lung Chișinăul nu vrea doar să facă bani realizând sarcini administrative pentru companii din străinătate. „Ne bazăm pe produse dezvoltate în Moldova, care sunt controlate și de companiile moldovenești”, menționează Natalia Dontu, arătând că vede un mare potențial în dezvoltarea jocurilor video, producția de efecte speciale sau aplicații pentru realitate augmentată și realitate virtuală.

În ciuda entusiasmului, însă, cel mai mare obstacol în calea spre a deveni bijuteria IT a Balcanilor este deficitul de muncitori calificați în Moldova. În mod tradițional, mulți absolvenți de universități au părăsit țara extrem de săracă pentru a-și găsi o viață mai bună în Europa. Dar industria IT în creștere și noul guvern pro-european pot contribui acum la o contra-ofertă pentru specialiștii IT ce ar putea fi convinși să revină într-o țară de origine care le-ar putea oferi, în viitorul apropiat, mult mai multe decât a făcut-o în trecut.

Actualitate
chisinau, it europa, moldova

aprilie 2, 2024 0 Comentariu
Legea versus milițienii. Poliția Locală a Capitalei, amendată de parcangii primarului Nicușor Dan
de Eugen Cișmașu
Polițiștii locali ai primarului Nicușor Dan au fost taxați pentru parcare ilegală de Compania Municipală Parking a aceluiași edil general al Capitalei.

Bucureștenii care obișnuiesc să ia la picior strada Edgar Quinet și arterele din vecinătatea Universității București, au avut surpriza să constate că toate cele 15 autoturisme ale Poliției Locale București, parcate în amenajamentele marcate cu linie albastră, aveau în parbriz, la începutul săptămânii trecute, amenzi de parcare eliberate de Compania Municipală Parking Bucureşti S.A.

Cu alte cuvinte, oamenii lui Nicușor Dan i-au fript pentru parcare neconformă pe polițiștii locali ai aceluiași Nicușor Dan, polițiști care, la rându-le, ard la buzunar orice bucureștean suficient de imprudent sau grăbit încât să parcheze dincolo de prevederile normativelor locale.

La fel de important ca sancțiunea aplicată pe 1 aprilie flotei de Loganuri a Poliției Locale a Capitalei este faptul că, în aceeași zi, în imediata vecinătate a vehiculelor staționate ilegal, pe caldarâm, se găseau împrăștiate o sumedenie de alte amenzi de parcare acordate acelorași vehicule, fapt care denotă o situație contravențională tolerată pe o perioadă îndeungată în Primăria Capitalei.

De neînțeles motivul pentru care polițiștii locali ai lui Nicușor Dan nu și-au mai prelungit abonamentele pentru parcare în vecinătatea Universității, dar au continuat să își lase vehiculele în zonă ca și cum ar fi deasupra legilor. Cât despre valoarea la se ridică amenzile repetate încasate de Poliția Locală a Capitalei pentru parcări neconforme, probabil aceasta nu va fi aflată niciodată, la fel cum nu vom afla nici din buzunarul cui ar trebui acestea să fie plătite.

35 DE LOCURI DE PARCARE ÎN ZONA 0 CONTRACTATE ÎN 2017

În 2017, rezervarea de către Poliția Locală a Capitalei a 35 de locuri de parcare în plin centru al Bucureștiului a stârnit scandal public. Parcarea fără marcaj albastru între Universitate și Arhitectură costa doar un leu și 50 de bani pe oră, însă doar extrem de puține locuri erau accesibile, tocmai din cauza faptului că polițiștii locali își trăgeau în zonă majoritatea vehiculelor de serviciu.

200 DE LEI AMENDĂ ȘI VEHICULUL BLOCAT PENTRU PARCARE NECONFORMĂ

Din 15 august 2022, conducătorii auto riscă sancţiuni de 200 lei pe zi şi blocarea autovehiculelor dacă folosesc parcările cu marcaj albastru gestionate de Primăria Capitalei şi nu achită tarifele reglementate încă din anul 2019. În afara tarifelor pe oră, persoanele juridice și fizice au posibilitatea de a opta pentru abonamente de o zi, o săptămână, o lună, un semestru sau un an,

POLIȚIA LOCALĂ NU ARE URECHI PENTRU MESAJELE LUI NICUȘOR

În 2022, primarul Capitalei, Nicușor Dan afirma că scopul parcărilor cu marcaj albastru nu este cel de a ”strânge bani” ci acela de a elibera zone foarte aglomerate din Bucureşti, ”de a stimula oamenii să folosească transportul public, de a avea, implicit, un mediu mai curat”. Cel mai probabil mesajul lui Nicușor Dan nu a ajuns și la urchile milițienilor comunitari ai Capitalei.

Actualitate
bucuresti, nicusor dan, parcagii, politia locala

martie 31, 2024 0 Comentariu
Unirea Slobozia pune păcănelele pe tricouri în meciurile din play-off-ul Ligii a 2-a
de Eugen Cișmașu
Pentru fiecare meci din play-off, jucătorii și staff-ul tehnic al Unirii vor primi din partea sponsorului puțin peste 200 de lei de persoană.

Unirea Slobozia, clubul susținut cu peste 1 milion de euro din banii ialomițenilor în anul competițional 2023 – 2024, va purta pe tricouri, în cele 10 meciuri pe care le are de disputat în play-off-ul Ligii a 2-a, numele operatorului de ”păcănele” MrBit, anunță publicația Infoialomița.

MrBit este un operator online de jocuri de tip slotmachine și de pariuri sportive, în ordinea ofertelor pe care le expune pe siteu-ul propriu, și va achita ”fabuloasa” sumă de 15.000 euro pentru a fi pe tricourile de joc ale Unirii Slobozia în cele zece meciuri din play-off-ul actualei ediții de campionat.

Bani de o masă-n oraș pentru Adrian Mihalcea

Un calcul simplu scoate în evidență faptul că sponsorul Unirii va achita, practic 1500 de euro pentru fiecare meci al ialomițenilor, asta însemnând, raportând suma la dimensiunea lotului (32 de jucători plus 4 oficiali, conform Transfermarkt), că pentru fiecare confruntare din play-off, jucătorii și staff-ul tehnic al Unirii vor primi din partea sponsorului puțin peste 200 de lei de persoană, mai precis suma de 41,6 euro, bani suficienți doar pentru o cină sportivă în familie, bazată de proteine și fibre.

Suma infimă pentru care fotbaliștii slobozeni fac reclamă la păcănele devine cu atât mai ostentativă (iar gestul managementului cu atât mai meschin), cu cât contribuabilii ialomițeni au plătit peste un milion de euro pentru susținerea clubului în anul competițional 2023 – 2024.

Ialomițenii au plătit peste 1 milion de euro pentru AFC Unirea Slobozia

Consiliul Județean Ialomița a stabilit în vara trecută lista entităților sportive ce urmau să primească, în perioada 1 iulie 2023 – 30 iunie 2024 , fonduri de la bugetul județean. Potrivit publicației InfoIalomița, ”prin programul de sprijin al sportului de performanță au fost puse la dispoziție 7.500.000 lei din care, într-un final, prin decizia comisiei de verificare a documentelor depuse de solicitanți, s-au alocat fonduri de 6.923.077 lei”, AFC Unirea 04 Slobozia primind de la Consiliul Județean Ialomița suma 5.500.000 lei, adică aproape 80% din totalul alocațiilor bugetare.

Păcănelele ies din oraș dar reclamele la ele rămân pe stadioane

În România funcționează în prezent peste 80.000 de aparate de tip păcănele/slot machines. Numărul dependenților de jocuri cu noroc nu e cunoscut exact. Un studiu realizat chiar de industrie în 2016 indica aproximativ 100.000 de persoane. În tot acest timp, opt legi care restricționează sălile de păcănele și pariuri sunt blocate în Parlament de luni bune. Una singură pare să aibă șanse de concretizare și ar duce sălile de jocuri la marginea orașelor, însă normativul dar nu se atinge de reclamele la păcănele pe străzi sau stadioane, deși 190.000 de români cer interzicerea lor.

Proiectul inițiat de Alfred Simonis, care prevede amplasarea sălilor la cel mult 50 de metri de marginea orașelor, preluând în rest prevederi dintr-un alt proiect, al USR, are cele mai mari șanse să depășească hățișul comisiilor parlamentare, însă nu vizează însă deloc publicitatea, cum nu a făcut-o nici ordonanța aprobată de Guvern pe 5 octombrie 2023, care nu menționa nimic despre reclamele din audio-vizual și care doar limita suprafața bannerelor stradale la 35 de metri pătrați.

Actualitate
adrian mihalcea, consiliul judetean ialomita, liga a 2-a, pacanele, play-off, slobozia, sponsor, unirea slobozia

martie 29, 2024 0 Comentariu
Ciolacu, mită electorală ascunsă în bonusuri și angajări pentru sectorul de stat
de Eugen Cișmașu
Guvernul PSD + PNL a dat undă verde pentru angajări în instituțiile de stat, acolo unde numărul posturilor poate fi mărit, inclusiv pentru funcții de conducere.

În plin fuleu electoral pentru locale și europarlamentare, Guvernul Ciolacu deschide cu generozitate vistieria publică în folosul exclusiv al bugetarilor. Potrivit unei ordonanțe de urgență adoptată la finele săptămânii trecute, angajații din companiile de stat cu salarii mai mici de 8.000 de lei net vor primi în lunile care urmează bonuri de masă, vouchere de vacanță, dar și prime, chiar dacă lucrează pentru o societate care are pierderi.

Motivul invocat de oficialii guvernamentali este acela de a opri presupusul exod către companiile din mediul privat al angajațior către sectorul privat. Toate aceste beneficii reluate din această primăvară au fost restricționate la finele anului trecut. Tot atunci, Guvernul a anunțat că va reduce și cheltuielile la buget, prin restructurări de posturi, însă acum decizia e alta.

Concret, și companiile de stat care sunt pe pierderi pot face anumite majorări salariale, în funcție de inflație. Bugetele pentru salarii pot crește per total cu până la 10%. Mai mult, se pot face angajări în instituțiile publice, inclusiv pentru funcții de conducere. Formal, sunt puse și câteva condiții – ca respectiva instituție să fie întâi reorganizată, ori sa aibă un plan de reorganizare, să primească de lucru în plus și să aibă în derulare angajamente care fac parte din proiectele cu bani europeni.

Statisticile infirmă, însă, narativul guvernamental. În 2023, anul intitulat al ”austerității bugetare”, România a înregistrat un deficit bugetar uriaș – aproape 90 de miliarde de lei, respectiv 5,68% din PIB, însă aparatul bugetar al României a crescut cu aproape 14.000 de noi angajați față de 2022.

Numărul angajaților la Stat a crescut în prezent cu 9% (105.000  de noi angajați) față de cel înregistrat în urmă cu 10 ani, de la ultimele alegeri angajându-se în sistemul de stat 43.000 de noi funcționari. Tot anul trecut au crescut și salariile nete: în Administrația publică – cu 20%, în Învățământ – cu 28%, în Sănătate – cu 10%. În schimb, creșterea veniturilor pe total economie a fost de doar 15%.

”Austeritate bugetară” = 38 de noi angajați la Stat în fiecare zi

O analiză comparativă a datelor de la Ministerul Finanțelor, Casa de Pensii și Institutul Național de Statistică privind numărul de bugetari, de pensionari speciali și veniturile din 2023 față de 2022 relevă faptul că anul trecut în medie 38 noi bugetari se angajau în fiecare zi în sectorul de stat. În 2023, cele mai multe angajări – 9.800 – au fost în administrația publică centrală – ministere, instituții în subordinea Guvernului, Președinție etc. Restul, până la aproape 14.000 care reprezintă cifra totală, au primit posturi în administrația locală – primării, consilii județene, insituții din subordinea acestora. La nivel central, Ministerul Educației a încheiat 2023 cu 7.900 de angajați în plus față de decembrie 2022.

În ordinea descrescătoare a numărului de noi bugetari angajați urmează Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Mediului și cel al Afacerilor Externe. La polul opus, cele mai multe plecări din sistem au fost de la ministerele Afacerilor Interne – 1.860 de oameni și Apărării Naționale, acolo unde oamenii nu au migrat de fapt către sectorul privat ci au preferat să se pensioneze în condiții favorabile.

Politică
angajari la stat, bonusuri, ciolacu, mita electorala

martie 25, 2024 0 Comentariu
PSD, Cartelul baroneților de Bărăgan – Afacerea ”Asociere pe profit” pentru Oamenii Președintelui
de Eugen Cișmașu
Potor, administratorul public al județului Ialomița, este naș, fost coleg de liceu și chiar partener în afaceri private cu Adrian Stoicescu, managerul operatorului regional de apă și canal, personaj pe care tot el, Alexandru Potor, l-a propulsat în funcția de manager al societății Consiliului Județean Ialomița.

Noțiunea de baron local e deja legendă în România. S-a ițit prin presă în urmă cu peste două decenii, a fost asociată în special cu PSD și cu diverși lideri județeni sau regionali cu educații îndoielnice și tendințe autocratice ostentative, apoi a rămas în vocabularul urban pentru a fi asociată ușor oricărui lider polico – administrativ vremelnic care și-a creat în timp relații de influență, imagine și ecou.

Fără a fi, la baza sa istorică, un termen negativ, baronul e folosit la noi într-un sens peiorativ care ține de lipsa de consistență a poporului român, cel obișnuit în 50 de ani de comunism să se raporteze exclusiv feudal și critic la ceea ce nu îi este egal.

Mereu alături de baron, în slujba lui, baroneții locali formează, de fapt, pătura groasă, dinamică și extrem de eficientă pe care orice lider local își întemeiază feuda. Baroneții sunt mulți, sunt harnici, unii ocupă funcții cheie în Primării, Consilii Județene și Locale, Direcții și Companii de servicii, alții au societăți abonate la lucrările publice. Baroneții au bani în conturi și se remarcă prin faptul că domnesc confortabil în mijlocul unor rețele de influență de amploare.

Când se mai și asociază între ei, rețeta de acțiune a baroneților devine o adevărată afacere, care nu are cum să nu scoată profit garantat. Pentru cine? Firește, nu pentru plebe, nu pentru vulg…

Toți oamenii Președintelui. PSD, Grup Investițional Organizat

În Ialomița, toți baroneții lucrează pentru shogunul administrativ PSD, Marian Pavel (foto), șeful Consiliului Județean. Pavel cârmuiește, numește, împarte fotolii și întinde umbrele. Sub pavăza Președintelui, oamenii lui, baroneții, se strâng, se asociază și lucrează în Grup Investițional Organizat. Investesc în ei înșiși, în imaginea lor, în notorietate, apoi în încredere și eligibilitate pentru ca, la momentul potrivit, din patru în patru ani, să producă profit consistent. Pentru ei și pentru Președinte.

Alexandru Potor, Ștefan Țintă, Ștefan Mușoiu, Marin Constantin, cărora li-i putem adăuga aleatoriu dar deloc întâmplător (sic!) pe Constantin Sava sau Adrian Stoicescu, sunt doar câteva dintre numele piramidei baroneților locali de Bărăgan, acea structură prin ale cărei capilare resursa glodului ialomițean se transmite, dijmuit, e drept, sus, sus, către Președinte. Când baroneții lucrează, el, Președintele, e fericit. Când se mai și asociază, cum spuneam, nu mai e loc decât de profit.

Când baroneții asociați în afaceri private ajung să conducă în tandem serviciile publice

Unul dintre modelele de asociere puse în scenă de oamenii Președintelui, baroneții, este cel care guvernează în prezent activitatea SC Urban SA Slobozia. Fostă societate de gospodărire comunală a municipiului reședință de județ, Urban-ul slobozean a devenit, din vara lui 2021, ditamai operatorul regional de apă, epurare și canalizare, grație aportului prin de Consiliul Județean Ialomița și-a adjudecat 70% din capitalul social al firmei. Operațiunea a avut loc mulțumită unei ”asocieri” politice prealabile între primarul liberal al Sloboziei, Dragoș Soare, și președintele pesedist al Consiliului Județean, Marian Pavel, coabitarea tandemului începând să producă efecte încă de la începutul anului 2021.

Astfel, în data de 5 ianuarie 2021, Pavel emitea dispoziția numărul 04 prin care, printre altele, statua delegarea unor competențe precise unuia dintre baroneții săi preferați, fostul și viitorul candidat la Primăria Sloboziei, Alexandru Potor (foto jos). Prin documentul amintit, Potor, din postura de administrator public al județului, primea coordonarea atât a compartimentului ”Societăți, Servicii și Instituții publice subordonate”, cât și a strategiilor, proiectelor și programelor cu caracter permanent al CJI din zona serviciilor publice și de infrastructură.

Două luni mai târziu, deși încă nu avea forță de decizie asupra activității Urban Slobozia, Potor îl ”convingea” pe primarul liberal Dragoș Soare să-l propulseze, introducându-l pe ușa din dos, pe Adrian Stoicescu, în funcția de director general al SC Urban.

Se executa astfel, de către oamenii Președintelui, prima manevră de asociere publică ”baronet la baronet”. De ce spunem asta? În primul rând din cauza faptului că, în 2021, opinia publică ialomițeană a aflat faptul că Stoicescu (foto jos), noul director de la Urban, nu reprezenta altceva decât fostul coleg de clasă de liceu al administratorului public, Alexandru Potor, baronaș devenit apoi chiar naș în familia șefului de la Urban.

Ce nu au aflat ialomițenii a fost faptul că Potor și Stoicescu, cei doi supuși ai shogunului Pavel, au devenit ulterior și asociați în afaceri private, fix în momentul în care, din punct de vedere al calităților publice, se aflau în raporturi de coordonare și control.

Deși, în 2021, Consiliul Județean devenea acționar majoritar la Urban Slobozia, iar Alexandru Potor coordona departamentul ”Societăți, Servicii și Instituții publice subordonate” și strategiile, proiectele și programele cu caracter permanent al CJI din zona serviciilor publice și de infrastructură, deci superviza managementul finului director Stoicescu, în 2022 cei doi slujitori ai interesului public și ai obiectivelor președintelui Pavel înființau împreună societatea SOUTH CHEMICAL COMPANY SRL., fix la un an după ce Potor îl propulsase pe Stoicescu, potrivit chiar declarațiilor primarului Soare, în fotoliul de șef al companiei Consiliului Județean, SC Urban Slobozia SA.

Cu un mandat de administrator valabil până în 2071 pentru societatea pe care o deține ”parte în parte” cu Potor, administratorul public al județului, managerul Stoicescu conduce deci, în paralel cu Urban-ul slobozean, o firmă ale cărei obiecte de activitate ar putea-o transforma oricând în furnizor de materiale, spre exemplu, pentru operatorul regional al Consiliului Județean Ialomița. Cu alte cuvinte, la momentul la care Urban-ul condus de Stoicescu pune în scenă proiecte de apă și canalizare, ce ar putea împiedica South Chemical-ul lui Potor & Stoicescu să furnizeze cimentul, mortarul, tuburile, țevile și accesoriile pentru șantierele companiei CJI?

În loc de ”va urma”

În condițiile în care prezumțiile, în cazul acestei combinații de persoane și interese, umbresc cel puțin moralitatea asocierii, nu ne putem substitui organelor în drept a se pronunța asupra legalității. În ceea ce ne privește, vom prezenta în zilele care urmează alte noi cazuri de ”asocieri pe profit” ale Oamenilor Președintelui de la Ialomița, astfel încât opinia publică să își poată face o imagine cât mai exactă a păienjenișului de combinații și obiective personale ce grevează activitatea publică a Cartelului Baroneților de Bărăgan.

Actualitate, Investigații
adrian stoicescu, afacere, alexxandru potor, baragan, barneti, cartel, eugen cismasu, Ialomita, marian pavel, presedinte, psd, urban sa

martie 22, 2024 0 Comentariu
Europa creditează partidul lui Simion. AUR, în fruntea sondajului EurActiv pentru alegerile europarlamentare
de Eugen Cișmașu
În timp ce AUR ar obţine 12 mandate la alegerile din 9 iunie, potrivit ultimelor previziuni ale Europe Elect pentru Euractiv, PSD și PNL ar obține doar 9 respectiv 8 mandate de europarlamentar.

Publicația europeană de știri politice EurActiv a anunțat rezultatele unui sondaj propriu, conform căruia partidul Alianța pentru Uniunea Românilor (AUR), ”condus de George Simion și a apărut pe scena politică a României în 2019”, se află pe primul loc în preferințele electoratului în ceea ce privește mandatele de europarlamentar, urmând să obțină 12 eurodeputați la viitoarele alegeri din 9 iunie.

Conform aceluiași portal european de informații, ”popularitatea marii coaliții dintre Partidul Social Democrat și Partidul Național Liberal a continuat să scadă în urma scandalurilor de corupție”, publicația preconizând faptul că PSD va obține doar nouă locuri de europarlamentar, în timp ce PNL se va alege cu doar opt eurodeputați.

Singurele forțe politice care ar putea completa mandatele de europarlamentari rezervate României sunt, potrivit sondajului Europe Elect realizat pentru EurActiv, USR cu 3 mandate și PMP cu 1 mandat.

EurActiv este un site de știri european axat pe politicile UE , fondat în 1999 de editorul de media francez Christophe Leclercq . Sediul său central și colectivul redacţional de bază sunt situate la Bruxelles, cu alte birouri la Paris și Berlin.

În mai 2023, Euractiv a fost achiziționată de compania media belgiană Mediahuis în ceea ce a devenit prima achiziție de platformă media internațională a companiei. Potrivit sondajului media UE din 2023, realizat de „Savanta pentru BCW Brussels”, Euractiv s-a clasat pe locul 5 drept cea mai influentă sursă media din UE, trecând pentru prima dată în top 10 și depășind Bloomberg, EUObserver și EuroNews . În 2022, un studiu realizat de Consiliul Uniunii Europene a clasat EurActiv pe locul al doilea pe lista celor mai influente instituții media în rândul deputaților în Parlamentul European.

Eurodeputații AUR de-a dreapta parlamentarilor europeni ai Giorgiei Meloni

Europarlamentarii AUR s-ar putea alătura, după 9 iunie, grupului național-conservator ECR

Citându-l pe liderul AUR, George Simion, jurnaliștii de la EurActiv anunță că europarlamentarii AUR intenționează să se alăture după alegerile din 9 iunie, în Parlamentul European, grupului național-conservator ECR, pentru a-și uni rândurile cu eurodeputații premierului italian Giorgia Meloni, pe care Simion îl consideră un model.

”Se așteaptă ca ECR să devină al treilea, al patrulea sau al cincilea grup ca mărime din Parlamentul European, într-o cursă directă cu grupul de extremă dreapta ID și grupul liberal Renew Europe”, afirmă EurActiv.com, în cadrul unui articol în care mai anunță că ”AUR intenționează să intre la guvernare, iar Simion arată clar că este gata să zguduie Parlamentul European și să lupte cu „birocrații” Comisiei Europene”.

Simion: Apărarea democrației nu este facultativă!

Președintele AUR acuză ”lovitura de stat în plină desfășurare” în România, în legătură cu care instituțiile statului se arată inerte și indiferente.

George Simion solicită printr-o postare pe blogul personal sprijinul fiecărui român pentru a opri ”dictatura în plină ascensiune a PSD și PNL”.

”Pe 8 Martie, Guvernul Ciolacu adopta odioasa ordonanță de urgență prin care decidea comasarea alegerilor (…) OUG 21/2024 reprezintă întruchiparea unui regim politic antidemocratic, ce modifică legislația electorală doar pentru ca Ciolacu și Ciucă să își asigure în mod brutal supraviețuirea politică (…) Suntem în fața celui mai grav derapaj constituțional din ultimii 34 de ani, iar Avocatul Poporului și judecătorii CCR sunt cu toții paralizați sub comanda politică a tartorilor politici care i-au numit în funcții (…) Democrația în România a fost pusă pe pauză și nu există NICI MĂCAR O INSTITUȚIE de drept din țara aceasta care să acționeze împotriva acestei grave lovituri de stat pe care o dau Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă, împreună cu tătucul acestui regim antidemocratic, K.W. Iohannis”, se arată în apelul lui George Simion.

Politică
alegeri europarlamentare, aur, euractiv, simion