Autor: Eugen Cișmașu

aprilie 24, 2024 0 Comentariu
PNL securizează Bucureștiul cu un candidat asociat cu structurile fostei Securități
de Eugen Cișmașu
Cristian Sima, Marius Oprea și Victor Ponta au dezvăluit, pe rând, calitatea de ofițer de Securitate a lui Marinel, tatăl lui Sebastian Burduja, candidatul liberal la Primăria Capitalei.

Comasații guvernamentali i-au aruncat prosopul medicului afacerist Cătălin Cîrstoiu și își aruncă în lupta electorală locală galeria de vedete de pe băncile de rezerve. În atare situație, liberalii vor apela la propunerea lor anterioară, controversatul Sebastian Burduja, personaj anturat de presă în zonele de influență ale fostei Securități.

Sebastian Burduja este fiul lui Marinel Burduja, economist, bancher și antreprenor român, fost vicepreședinte al Bancorex (1994-1996), fost CEO al Băncii Române de Credite și Investiții și deputat în Parlamentul României în legislatura 1990-1992 pe listele FSN.

Posibila aderență a lui Marinel Burduja la structurile fostei Poliții Politice din perioada ceaușistă a fost anunțată atât de istoricul Marius Oprea cât și de fostul premier Victor Ponta. Ponta a explicat trimiterea la școală, în SUA, a lui Sebastian Burduja, prin faptul că tatăl său fusese ofițer de Securitate, în timp ce Marius Oprea explica devalizarea de către securiști a Bancorex tocmai prin funcționarea la nivel de management a ofițerului de securitate Marinel Burduja.

Cel mai fervent critic al apariției lui Sebastian Burduja, alintat ”Tianu”, în peisajul politic național, a fost brokerul fugar Cristian Sima. În 2015, Sima anunța că ”Tianu Burduja și fundația sa Caesar, vîrful de lance al serviciilor vechi și noi, au încălecat și Cotroceniul (…) După ce a fost numit de România la Banca Mondială, Tianu se întoarce acasă ca să fie viitorul nostru lider, pentru a continua dominația securisto-comunistă. Discursuri cu limbă de lemn. Dacă vă întrebați cine îi finanțează vă spun eu: Marinel Burduja, fost securist, bancher și șpăgar șef în toate afacerile IT dubioase din ultimii 20 de ani (…) Sunt mulți tineri extrem de valoroși în diaspora dar niciunul nu se asociază cu Tianu Burduja și securiștii lui”.

Cu un tată membru în CA al ALRO SA, companie controlată de un gigant rus, VIMETCO, deținut de unul dintre oligarhii lui Putin, Vitali Machitski, Sebastian Burduja a negat permanent legăturile tatălui său cu fosta Securitate și a reclamat „tactici KGB-iste” de manipulare, fără a reuși să fie vreodată convingător.

Dincolo de trecutul presupus securistoid al lui Burduja tatăl, relațiile privilegiate ale fiului cu oamenii fostei Securități marchează debutul carierei sale politice în România. Sebastian Burduja a fondat Liga Studenților Români din Străinătate, Fundația CAESAR și Platforma Acțiunea Civică a Tinerilor (PACT), unele evenimente organizate de aceste structuri fiind ”onorate cu prezența” de personaje precum Ecaterina Andronescu, Dan Voiculescu, Mihai Gâdea, Sebastian Ghiță sau generalul Mircea Chelaru.

Ulterior, Burduja a ars treptele devenirii în politică cu rapiditatea pe care doar susținerile din umbră o pot facilita. În 2019, Platforma Acțiunea Civică a Tinerilor a fost înghițită de PNL, iar Sebastian Burduja a ajuns secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice și membru al Consiliului de Administrație la Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri. Din 2020 a devenit senator al României iar din mai 2022  este ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizării în Guvernul României.

Marinel Burduja: ”Am grad. Dar nu în Securitate, ci în Armată…”

”Sunt dispus să declar oricând sub jurământ că nu am lucrat niciodată pentru niciun serviciu secret, român sau străin. Singurul grad pe care l-am obținut este cel de sub-locotenent al Armatei Române, în urma stagiului militar obligatoriu efectuat după facultate”, replica Marinel Burduja, în 2018, celor care acuzau trecutul securist al acestuia, distanțându-se și de eventuala sa complicitate la devalizarea Bancorex: ”Distrugerea Băncii Române de Comerț Exterior (BRCE, ulterior Bancorex) este o crimă economică (…) Eu unul am lucrat, am învățat și am făcut doar ceea ce era legal la BRCE. Probabil că la un moment dat i-am deranjat pe cei care aveau alte planuri cu banca și am fost înlăturat”.

Politică
candidat, marinel burduja, pnl, primaria, Sebastian Burduja, securitate

aprilie 23, 2024 0 Comentariu
Tinerii români pleacă gratis în Europa cu trenurile DiscoverEU
de Eugen Cișmașu
Peste 1.400 de tineri din România pot primi permise de călătorie gratuite prin Europa cu trenul, prin programul Discover EU al Comisiei Europene, runda de primăvară 2024.

Pentru a obține unul dintre aceste permise, tinerii născuți între 1 iulie 2005 și 30 iunie 2006 pot participa la un quiz cu cinci întrebări despre UE și o întrebare suplimentară pe Portalul european pentru tineret. Candidații selectați vor primi un permis gratuit de transport feroviar pentru a călători în Europa timp de până la 30 zile, între 1 iulie 2024 și 30 septembrie 2025. Cererea de propuneri este deschisă candidaților din Uniunea Europeană și din țările asociate la programul Erasmus +. Titularii de bilete își pot planifica propriile rute sau se pot inspira din cele existente. De exemplu, ei pot descoperi o rută lansată anul trecut, care se axează pe orașe și locuri care fac ca Uniunea Europeană să devină „frumoasă, durabilă și favorabilă incluziunii”.

Participanții pot beneficia, de asemenea, de itinerarul cultural DiscoverEU, o inițiativă a Anului european al tineretului 2022, care combină diverse destinații culturale, inclusiv arhitectura, muzica, arta fină, teatrul, moda și designul. Participanții pot vizita capitalele europene ale culturii, care se află pe lista patrimoniului mondial UNESCO, siturile care poartă Marca patrimoniului european sau locațiile „ Access City Award”, care sunt orașe care au mers mai departe pentru a deveni mai accesibile tuturor.

DiscoverEU este mult mai mult decât un bilet. Participanții vor primi, de asemenea, un card de reducere cu peste 40.000 de posibilități de reducere pentru transportul public, cultură, cazare, alimentație, sport și alte servicii în țările eligibile. În plus, agențiile naționale Erasmus + organizează reuniuni de informare înainte de plecare, iar agențiile naționale din toate țările Erasmus + pregătesc întâlniri DiscoverEU, programe de învățare cu o durată de la o zi la trei zile.

PRIMUL DRUM CU TRENUL DINCOLO DE GRANIȚELE ȚĂRII

Din 2018, peste 1 milioane de candidați și-au depus candidatura pentru 284.000 de permise de călătorie disponibile. Conform celui mai recent sondaj, 72 % dintre candidați au declarat că programul DiscoverEU le-a dat șansa de a face prima călătorie cu trenul în afara țării lor de reședință.

11.500 DE TINERI ROMÂNI AU VIZITAT EUROPA PRIN DiscoverEU

La runda anterioară, din octombrie 2023, au candidat 6.335 de tineri din România, dintre care 1.509 au primit un permis de călătorie. În total, din 2018 până în prezent, peste 33.000 de tineri din România au aplicat în cadrul inițiativei DiscoverEU, 11.500 primind permis de călătorie.

PARTICIPANȚII DEVIN AMBASADORI EUROPENI AI MOBILITĂȚII

Experiența DiscoverEU le-a oferit tinerilor o mai bună înțelegere a altor culturi, precum și a istoriei europene și le-a îmbunătățit competențele lingvistice. Participanții sunt invitați să devină ambasadori DiscoverEU pentru a promova inițiativa. Grupul oficial #DiscoverEU are peste 96.000 de membri.

Actualitate
discovereu, europa, tineri, trenuri gratis

aprilie 19, 2024 0 Comentariu
România, cu un pas mai aproape să devină membru cu drepturi depline în spațiul Schengen
de Eugen Cișmașu
Comisarul European pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, a propus Consiliului să stabilească în acest an data la care să se elimine controalele interne la frontierele terestre pentru România şi Bulgaria.

Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, şi comisarul European pentru Afacerile Interne, Ylva Johansson au participat, la Sofia, la o întâlnire cu ministrul de Interne bulgar, Kalin Stoyanov, cu privire la aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. “Această propunere va fi discutată în cadrul următorului Consiliu din iunie. Şi ştiu că este o prioritate şi pentru preşedinţia belgiană. Vreau să vă spun că am avut un schimb foarte constructiv de opinii, unde ambii miniştri, Stoyanov şi Predoiu, au vorbit despre îmbunătăţirile realizate atât în Bulgaria, cât şi în România. De asemenea, am observat, prin diferite misiuni de fact-finding şi evaluări ale Comisiei, că aceste două ţări, Bulgaria şi România, sunt de fapt mai bine pregătite să respecte toate cerinţele Schengen decât unele dintre celelalte state membre”, a spus comisarul european.

Ylva Johansson a adăugat că atât Bulgaria, cât şi România sunt în avans faţă de unele dintre celelalte state membre în ceea ce priveşte implementarea, datorită tuturor eforturilor depuse la frontierele externe. “Este impresionant să vedem toate aceste progrese. Şi ultimul lucru pe care aş dori să-l spun este că aceasta a fost o problemă foarte importantă pentru Comisie, dar şi pentru mine personal, să văd Bulgaria şi România ca membri deplini ai spaţiului Schengen. Şi sunt absolut convins şi foarte motivată să văd ultima decizie de eliminare a controlului la frontiera terestră în timpul mandatului meu de comisar european”, a afirmat Johansson.

Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a declarat, la rândul său, că atât România, cât şi Bulgaria sunt pregătite pentru eliminarea controalelor la frontierele terestre. “Suntem pregătiţi să o facem. Am implementat cu succes decizia luată în 2023. Am luat măsurile necesare pentru a securiza frontierele noastre şi frontierele europene pentru a combate migraţia ilegală şi crima organizată transfrontalieră. Şi este adevărat, suntem aici pentru a sărbători un rezultat important obţinut anul trecut. Dar suntem şi aici pentru a ne organiza eforturile pentru a continua munca noastră în beneficiul cetăţenilor noştri în 2024 până când vom finaliza acest important proiect european, care este extinderea acquis-ului Schengen la toate frontierele pentru România şi Bulgaria”, a spus Predoiu.

Intrarea Bulgariei în zona euro amenințată de neîndeplinirea obiectivelor privind inflația

Dacă Bulgaria nu reuşeşte să îndeplinească ţintele de inflaţie ale Băncii Centrale Europene (BCE) în iunie, aderarea sa la zona euro, planificată în 2025, ar putea fi amânată cu luni de zile, a declarat joi guvernatorul băncii centrale a ţării, citat de Agenţia de presă bulgară (BTA). Inflaţia anuală a Bulgariei a încetinit în martie la 3,5%, dar este posibil să nu fie suficient de scăzută pentru a intra în zona euro.

Pentru a intra, rata inflaţiei unei ţări nu poate fi mai mare cu 1,5 puncte procentuale peste inflaţia din trei state membre cu cele mai bune performanţe. Într-un interviu, Radev a spus că politica fiscală va avea un rol în controlul preţurilor.

”Bugetul ar trebui să fie contraciclic sau, cu alte cuvinte, antiinflaţionist, ceea ce nu este în acest moment. Experienţa globală, precum şi a noastră, arată că acest lucru poate fi realizat cel mai bine prin măsuri eficiente de control şi management al costurilor”, a explicAT Radev.

El a spus că sectorul bancar ”a realizat un stadiu foarte avansat de pregătire, cu rezultate concrete în ceea ce priveşte cadrul instituţional, capacitatea şi logistica”.

Politică
romania, schengen

aprilie 19, 2024 0 Comentariu
Alegerile europene, în pericol de a fi influențate de ingerințele Rusiei
de Eugen Cișmașu
Din 6 până în 9 iunie, 360 de milioane de alegători sunt chemați la vot pentru a-și alege deputații europeni. Vor fi 27 de scrutinuri pentru alegerile europene și tot atâtea oportunități pentru operațiunile străine de propagandă.

În ultimele săptămâni, mai multe guverne europene și servicii de informații au denunțat public operațiunile de dezinformare care le vizează. În Cehia și Polonia, serviciile secrete au anunțat că au demontat o rețea de corupție și propagandă pro-rusă, centrată în jurul site-ului Vocea Europei . În Franța, unde Quai d’Orsay a denunțat mai multe campanii de interferență desfășurate de rețeaua rusă cunoscută sub numele de „RRN” sau „Doppelgänger” , ministrul Europei și Afacerilor Externe, Stéphane Séjourné, a vorbit la începutul lunii aprilie despre instituirea unui „regim de sancțiuni dedicat celor care susțin companiile de dezinformare” .

Mai mult decât alegerile naționale, votul european suferă de slăbiciuni structurale în fața operațiunilor de destabilizare. Prezența la vot este scăzută din punct de vedere istoric, iar în țările mai puțin populate din UE, campaniile de influență pot, chiar dacă ajung doar la un număr limitat de alegători, să aibă repercusiuni semnificative.

Site-uri de propagandă și operațiuni hibride

Aproape toate campaniile dezvăluite în ultimele luni au vizat diseminarea argumentelor pro-ruse, fără ca întotdeauna să se poată stabili o legătură directă cu Moscova. În Bulgaria, o „fermă de ciuperci”, o rețea vastă de 400 de site-uri web și câteva zeci de pagini de Facebook , de exemplu, răspândește elemente de propagandă rusă la scară foarte mare, dar scopul său ar putea fi, de asemenea, cel puțin parțial mercantil. În alte cazuri, autorii tentativelor de manipulare sunt clar identificați: cotidianul american The Washington Post a putut consulta o serie de documente interne ale Kremlinului care arată că Ilia Gambachidze, un antreprenor identificat deja de Meta ca fiind unul dintre principalii lideri ai Rețelei „Doppelgänger”, a fost implicată și în proiectarea mesajelor de propagandă destinate Statelor Unite și Europei.

Principala necunoscută rămâne: eficacitatea acestor operațiuni. De la începutul războiului din Ucraina, Rusia a investit enorm în campanii de influență, adesea într-o manieră grosolană . O operațiune precum „Doppelgänger” este destul de vizibilă, dar traficul generat de aceste site-uri este destul de redus. „Portal Kombat”, o rețea de site-uri de informații false care vizează Franța și a cărei existență a fost denunțată în februarie de Viginum , organizația responsabilă cu combaterea dezinformarii de stat, nu a atras nici audiențe mari. La aceasta se adaugă o stăpânire relativă a codurilor politice locale, sau chiar a limbajului țărilor vizate, ceea ce face uneori ca mesajele difuzate de aceste campanii de propagandă să fie de neînțeles sau ridicole.

Risc de scenariu „în stil slovac”

Dar în ceea ce privește dezinformarea, precum și în ceea ce privește securitatea cibernetică, poate fi nevoie de un singur succes pentru a schimba situația. O operațiune hibridă desfășurată în noiembrie 2023, potrivit Direcției Generale de Securitate Internă (DGSI), de către FSB – serviciile de securitate ruse – și-a atins astfel perfect scopul, provocând reacții puternice și o acoperire mediatică semnificativă.

Dincolo de rețelele de site-uri de propagandă, rămâne mai presus de toate riscul unui scenariu „în stil slovac” care îi îngrijorează cel mai mult pe experți: la sfârșitul lunii septembrie 2023, alegerile legislative din Slovacia au fost perturbate de difuzarea pe rețelele de socializare a unei înregistrări false cu candidatul pro-european Michal Simecka, în ultima parte a campaniei, atunci când concurenții nu mai aveau dreptul de a se exprima public. Impactul pe care l-ar putea avea acest deepfake – un fals generat de inteligența artificială (AI) – este incert, la fel și originea lui. Dar distribuția sa pe scară largă, chiar înainte de alegeri, l-a împins pe comisarul european pentru valori și transparență, cehoaica Vera Jourova, să denunțe un „val fără precedent de dezinformare (…)  venit din partea extremei drepte, dar și din partea serviciilor ruse de la Kremlin.”

În ceea ce privește riscul apariției masive a videoclipurilor false, făcute posibile de noile instrumente care folosesc inteligența artificială, acest fapt a determinat mai multe platforme de socializare să anunțe că vor eticheta vizibil de acum conținutul generat artificial, așa cum a solicitat Comisia Europeană. Meta a spus, spre exemplu, că această etichetare va fi vizibilă începând în luna mai , cu o lună înainte de alegerile europene.

Riscuri potențiale ale deepfakes în procesele electorale

Una peste alta, pericolele pe care le reprezintă falsurile profunde și dezinformarea generate de inteligența artificialp în alegeri sunt numeroase și îngrijorătoare. Prin deepfakes oamenii se pot manipula emoțional, ducând la decizii impulsive și iraționale, determinând indivizii să susțină orbește o cauză fără verificarea faptelor, lăsându-i vulnerabili și stresați.

Agitatorii pot exploata deepfakes pentru a propaga povești false despre candidați, creând îndoieli în mintea alegătorilor și punând la îndoială legitimitatea procesului electoral, iar diseminarea fulgerătoare a unor astfel de dezinformări poate provoca daune larg răspândite percepției și încrederii publicului înainte ca autoritățile să poată dezminți afirmațiile false.

Nu în ultimul rând, ofensica deepfake-urilor în ajunul alegerilor poate influența alegătorii indeciși și poate înclina rezultatele în favoarea unui singur candidat. Lansarea strategică a unui astfel de conținut înșelător reprezintă o amenințare semnificativă la adresa echității și acurateței rezultatelor alegerilor.

Politică
alegerile europene, propaganda, rusia

aprilie 19, 2024 0 Comentariu
Teza preotului Tănase: 3 – 4 luni de pușcărie pentru fetele frumoase care ispitesc!
de Eugen Cișmașu
Filantropul Asociației ”Pro Vita” consideră că victimele agresiunilor sexuale trebuie să intre la închisoare alături de agresori, pentru păcatul de a fi fost… frumoase.

Preotul Nicolae Tănase de la Valea Plopului a declarat, la Constanţa, că fetele care sunt agresate sexual ar trebui să intre la închisoare, afirmând că “fetele frumoase atrag băieţi şi, pe urmă, băieţii intră în puşcărie că au tras de fete”. El a arătat că acei băieţi vor intra la închisoare, dar ”fetele nu sunt chiar nevinovate” şi ar trebui să facă şi ele trei, patru luni de puşcărie.

Preotul Nicolae Tănase a susţinut, la Constanţa, conferinţa “Postul: Ascultare, dietă sau terapie?”. În discursul său, preotul de la Valea Plopului s-a referit la fetele care sunt agresate sexual. 

“Fetele frumoase atrag băieţi şi, pe urmă, băieţii intră în puşcărie că au tras de fete. Vor fi condamnaţi şi vor face puşcărie, dar fetele nu sunt chiar nevinovate. Trebuie luate şi ele la judecată. Dacă el face şase ani de puşcărie, să facă şi ea trei, patru luni. De ce? Păi, ăsta nu s-a agăţat aşa, oricum, de ea, s-a agăţat pentru că i-a sărit în ochi într-un chip special. De aceea, creştinele noastre cândva aveau comportamentul lor, erau foarte atractive, aveau un anumit comportament în mers, în gândire, în privire”, a afirmat preotul Nicolae Tănase.

Ca reacție la aserțiunile preotului Nicolae Tănase, Vasile Bănescu (BOR) a susținut că viziunea pe care o are slujitorul Bisericii despre relația dintre bărbați și femei e nedreaptă și îngrijorătoare: „O asemenea declarație include, din păcate, o viziune rudimentară, inclusiv în exprimare, asupra relațiilor dintre bărbat și femeie. Una nedreaptă și îngrijorătoare, ceea ce umbrește bunul renume al părintelui Tănase, cunoscut tocmai pentru activitatea sa filantropică dedicată femeilor afectate de drame sociale”.

Potrivit site-ului doxlogia.ro, care confirmă datele oferite de oficialul BOR Vasile Bănescu, preotul Nicolae Tănase a înființat, în anul 1994, Asociația Pro Vita. ”Această asociație a primit în grija ei, pentru un timp sau definitiv, copiii salvați de la avort, dar și orfani și copii ai străzii”, se precizează pe site-ul doxologia.ro.

Oana Băluță: Nou exemplu de fundamentalism în gândirea unui alt preot ortodox

Conf. univ. dr. Oana Băluță susține că nu e prima dată când preoții manifestă dispreț față de femei și duc în derizoriu violența împotriva femeilor. „Încă un exemplu de fundamentalism în gândirea unui alt preot ortodox. E sinistru ce spune, dar nu e neobișnuit. Disprețul față de femei este mare și apare sistematic în declarațiile unor preoți. Gândirea religioasă de acest tip ține în viață patriarhatul dur și alimenteză disprețul profund față de femei.

Așadar, revenim la această nouă declarație. Dacă o fată frumoasă (!) este violată trebuie să facă și ea 3-4 luni închisoare, nu doar bărbații care au violat-o, spune acest preot. Mai țineți minte violul în grup din Vaslui? Fata trebuia și ea închisă, nu doar băieții care au violat-o. Există femei în viața voastră? Ați vorbit cu femei până acum? Asociați aceste declarații cu femeile concrete, reale, în carne și oase din viețile voastre. Așa sunt văzute de prea mulți preoți. Așa este înțeles violul”, a scris Conf. univ. dr. Oana Băluță, pe Facebook.

Actualitate
fete frumoase, inchisoare, preotul tanase, victime agresate sexual

aprilie 18, 2024 0 Comentariu
Abuz de putere al oamenilor lui Negoiță: AUR, victima blatului politic din Sectorul 3
de Eugen Cișmașu
În timp ce corturile AUR sunt ridicate de Poliția Locală, cele ale USR rămân pe poziții, nederanjate de autorități, deși formațiunea nu a depus cereri în vederea obţinerii Avizelor de urbanism.

Sursele Barikada din Primăria Sectorului 3 ne-au atras atenția asupra unui potențial blat între primarul actual, Robert Negoiță, și partidele de opoziție, în special USR. În edițiile trecute am relatat pe larg despre tangoul tandru dintre edilul Sectorului 3 și viceprimarul USR, pus să-l ”contracandideze”. Săptămâna trecută a avut loc un alt episod care conduce către acest blat, a cărui victimă este Alianța pentru Uniunea Românilor – AUR, cel puțin dacă am lua în calcul spectrul vizibil al evenimentelor și acuzele reprezentanților acestui partid.

Faptele, înainte de toate…

Săptămâna trecută, cortul de campanie al AUR de la Piața Râmnicu Sărat a fost luat pe sus de polițiștii locali din Sectorul 3, chiar în timp ce reprezentanții AUR strângeam semnături. Motivul invocat de reprezentanții Poliției Locale e că nu ar fi existat aviz. Întâmplător sau nu, cortul AUR era situat între două corturi ale PSD și USR, dar numai cel al AUR a fost vizat de intervenție. Cu toate acestea, singurul cort dat jos a fost cel al AUR, iar corturile USR, PSD sau PNL au rămas pe poziții. Din documentele obținute de Barikada, situația este chiar mai gravă decât o prezintă reprezentanții AUR. Dacă toate celelalte partide au făcut eforturi să obțină avizele necesare pentru amplasarea corturilor în Sectorul 3, USR nici măcar nu s-a obosit în acest sens.

Cu maxim tupeu, bazându-se probabil pe susținerea lui Robert Negoiță, useriștii și-au amplasat corturi în tot sectorul, probabl fără să întrebe pe nimeni sau să fie luați de cineva la întrebări. Chiar și astăzi când citiți rândurile de față, corturile USR sunt pe poziții, nederanjate, iar din toate construcțiile de campanie ale partidelor din Sectorul 3 doar corturile AUR rămân deranjante pentru oamenii lui Negoiță. „Nu trece o zi să nu avem o dovadă a blatului dintre Negoiță și USR. Cum se poate ca din toate corturile de aici doar pe al nostru să îl dărâme?! Avem acte, avem tot și tot ni-l dărâmă. USR nu are nicio autorizație sau aviz și cortul lor e încă aici! Dar are USR o prietenie cu Negoiță, de aia nu se atinge nimeni de cortul lor”, declară candidatul AUR la Primăria Sectorului 3, Marco Alexandru Niță.

„Vi se pare suspectă relația Negoiță-USR?”

Aceste evenimente nu sunt decât vârful icebergului în ceea ce privește relația dintre administrația locală condusă de PSD și opoziția de fațadă din partea USR, acuză cei de la AUR. „În campania trecută, Negoiță a ordonat retragerea Anei Ciceală (USR) din cursa electorală din 2020, în ciuda popularității sale și a șanselor mari de a-i pune probleme lui Negoiță. Aceasta a fost înlocuită de un necunoscut care nu a contat deloc în cursa electorală. Astăzi, Negoiță și-a pus viceprimarul candidat din partea USR. Mai mult, ca să spargă și mai mult voturile, a băgat-o și pe Ana Ciceală în lupta pentru Primăria Sectorului 3. Nu vi se pare suspectă relația Negoiță – USR? Nu vi se pare că ar fi un blat între primarul actual și viceprimarul său?”, acuză candidatul AUR la Primăria Sectorului 3, Marco Alexandru Niță.

Sectorul 3 recunoaște: USR nu a depus cereri

Răspunsul Primăriei Sectorului 3 la solicitarea de informații referitoarea la amplasarea corturilor electorale scutește pe oricine de orice comentariu. ”Precizăm că Formaţiunea politică U.S.R, până la data prezentă, nu a depus cereri în vederea obţinerii Avizelor de urbanism pentru amplasarea corturilor pe raza Sectorului 3, în scopul desfăşurării campaniei electorale (…) De asemenea, facem precizarea că în urma verificărilor din teren de către Direcţia Generală de Poliţie Locală, până în prezent s-a constatat că au amplasat corturi pe raza Sectorului 3 următoarele formaţiuni politice: AUR – şase (6) corturi; PNL – şase (6) corturi; USR- 11 corturi; PSD — 12 corturi; SOS — patru (4) corturi”, anunță Primăria Sectorului 3.

Actualitate, Investigații
aur, blat, robert negoita, sectorul3

aprilie 16, 2024 0 Comentariu
Candidatul PSD + PNL la Primăria Capitalei, dosar penal pentru înșelăciune și abuz
de Eugen Cișmașu
Deputatul USR Emanuel Ungureanu a depus la DNA un denunţ pe numele lui Cătălin Cîrstoiu, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de abuz în serviciu, folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane şi înşelăciune.

Parlamentarul USR a depus şi o sesizare la ANI cu privire la posibile situaţii de incompatibilitate şi conflict de interese în care s-ar afla Cîrstoiu.

„Medicul Cîrstoiu este capul unei reţele de tip mafiot care direcţionează, de ani de zile, pacienţii de la stat la privat şi îi jecmăneşte. Cîrstoiu a încălcat în mod clar legea, în repetate rânduri. Inclusiv atunci când şi-a numit soţia şefă de secţie, de mai multe ori consecutiv, începând cu anul 2014. Cîrstoiu a minţit şi când a spus că nu a făcut consultaţii la clinicile private unde erau acţionari el, mama, soţia şi soacra, veniturile obţinute de la clinicile private ale familiei fiind trecute chiar în declaraţia de avere din iunie 2020”, declară Emanuel Ungureanu, deputat USR şi vicepreşedinte al Comisiei pentru Sănătate din Camera Deputaţilo.

Denunţul la DNA şi sesizarea la ANI au ca punct de plecare raportul întocmit de Corpul de Control al premierului, în care 14 pagini din 90 sunt alocate faptelor constatate în cazul managerului interimar Cătălin Cîrstoiu. Este vorba de activitatea derulată de acesta la clinica familiei simultan cu deţinerea funcţiei de conducere la SUUB, ceea ce reprezintă o încălcare a legislaţiei în vigoare.

Cîrstoiu s-a apărat de acuzaţiile susţinând că respectiva clinică privată face numai „formare profesională de medici specialişti şi rezidenţi”. Or, după cum reiese dintr-un răspuns oficial al Colegiului Medicilor, clinica privată nu este furnizor nici de formare profesională, nici de educaţie medicală continuă, ceea ce conturează infracţiunea de înşelăciune.

Folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane are legătură cu numirea doctorului Monica Cîrstoiu pe postul de şef de secţie în cadrul SUUB, numire făcută printr-un contract administrativ din februarie 2014, semnat de soțul acesteia. Contractul a fost prelungit succesiv, ultimul act adiţional fiind semnat, în martie 2020, tot de soţul acesteia, la doar 4 zile de la numirea în funcţia de manager interimar. Soţia lui Cîrstoiu a renunţat la funcţie de abia după acţiunea de verificare a Corpului de Control, mai spune sursa citată.

Cîrstoiu acuză mocirla corpului profesoral medical

Chestionat asupra declarației Colegiul Medicilor, potrivit căruia clinica lui Cîrstoiu nu era acreditată să ofere învăţare continuă, candidatul PSD + PNL a considerat teza supremului for al medicilor din România ca fiind ”o interpretare eronată”.

”Da, este o interpretare eronată, să ştiţi că şi când stau de vorbă cu colegii mei discutăm tot cazuri medicală şi tot educaţie continuă e indiferent că are loc în spital, în parc, la un congres, pe stradă. Când te întreabă un coleg mai tânăr cum să rezolvi un caz, e datoria mea să îi explic şi ăsta e rolul meu ca profesor universitar. E o abordare absolut tendenţioasă şi chiar este strigător la cer că tot corpul profesional al medicilor şi al cadrelor didactice din medicină sunt coborâte într-o mocirlă, cu bună ştiinţă”, a precizat Cîrstoiu.

”Eu mi-o pun la dispoziţie, expertiza mea, şi pentru medicii din spital, şi atunci când am fost chemat la spitale private să intru în sală să rezolv un caz greu, dar şi la spitale publice unde am fost solicitat şi am lăsat tot şi m-am dus ca să salvăm un om. Punct. Rolul meu este să ajut oamenii care au nevoie de mine”, a mai spus medicul.

Politică
dosar penal

aprilie 16, 2024 0 Comentariu
Alegeri europarlamentare. O treime dintre candidaţii propuşi de partide sunt femei
de Eugen Cișmașu
Cele mai multe candidate se regăsesc pe listele REPER, AUR şi SOS România, urmate de PSD+PNL, iar 10 din 15 partide/alianţe au inclus o femeie în primele trei locuri

”Pentru alegerile din iunie, partidele şi alianţele electorale au înaintat 171 de candidate (32%) şi 364 candidaţi de sex masculin (68%). În 2019, 31% din candidaţi au fost femei, deci nu există o creştere în 2024. Comparativ, în prezent, 5 din 33 de europarlamentari din femei (15%). În plus, şase din şapte candidaţi independenţi sunt bărbaţi”, indică datele raportului.

Cele mai multe candidate se regăsesc pe listele REPER, AUR şi SOS România (39%), urmate de PSD+PNL (37%). Alianţa Dreapta Unită a înregistrat 35% candidate. La UDMR procentul candidatelor se ridică la 30%, iar la PUSL la 23%.

La nivel de partid, listele cele mai echilibrate sunt la USR (12 femei /11 bărbaţi) şi PSD (12 femei/11 bărbaţi). Doar un sfert dintre candidaţii liberali sunt femei – 5 din 20. La UDMR 13 din 43 de candidaţi sunt femei.

Analiza datelor arată că 10 din 15 partide/alianţe au inclus o femeie în primele trei locuri.

La Alianţa Dreapta Unită prima femeie de pe listă este pe locul cinci (Cristina – Mădălina Prună), iar la Alianţa PSD+PNL se regăseşte pe locul 3 (Gabriela Firea). La AUR cel mai sus poziţionată femeie este pe locul 4 – Teodorescu Maria – Georgiana.

Trei partide au propus femei pe primul loc: SOS România, PAD şi ARS. PSD-PNL au declarat public că vor pune o femeie pe primul, însă lista este deschisă de europarlamentarul Mihai Tudose.

Reper este singurul partid care a folosit o listă de tip fermoar (în funcţie de sex), adică a pus alternativ candidaţii de sex masculin, respectiv feminin, cel puţin în prima jumătate a listei.

Până la data raportului Expert Forum își depuseseră candidaturil 15 partide/alianțe și 7 candidați independenți, fiind aprobate de către BEC listele PSD și SOS România. Conform aceluiași raport, partidele politice și alianțele electorale au propus 542 de candidați, comparativ cu 695 în 2019 și 580 în 2014 (inclusiv independenti). La Biroul Electoral Central, în 2024 u fost înregistrate mai multe semne electorale (26) decât sunt candidaturi depuse. Printre partidele care nu au depus candidaturi se numără și Pro România.

Pensionarii, baza candidaturilor la europarlamentare

Cele mai frecvente ocupații sunt: pensionar (54), manager, deputat (23), antreprenor, avocat, europarlamentar (20). În cazul PSD+PNL, un sfert din candidați sunt deja europarlamentari (12), 5 sunt directori, 5 sunt deputați, trei sunt secretari de stat și câte 2 sunt senatori, vicepreședinte de CJ, manager sau profesor. Aceste date arată că listele PSD+PNL se bazează pe candidați care sunt deja în poziții politice din administrație.

La ADU, 7 sunt deputați, iar 2 sunt europarlamentari. Șase candidați se încadrează în categoria director, iar 3 la manager. Candidează și un primar, respectiv un viceprimar, dar și un senator.

AUR a pus pe listă cinci profesori universitari și 3 conferențiari, cinci deputați, cinci avocați și patru directori din mediul public sau privat. În listă sunt incluși un europarlamentar, un senator și trei consilieri parlamentari.  În cazul bărbaților, cei mai mulți sunt pensionari (42), directori, manageri, antreprenori sau europarlamentari (18). 17 dintre aceștia sunt deputați. În cazul femeilor, cele mai multe sunt pensionare (12), manager (10) sau profesor sau director (9).

Politică
alegeri europarlamentare, candidati, femei

aprilie 12, 2024 0 Comentariu
România, scoasă din planurile de reconstrucție a Ucrainei
de Eugen Cișmașu
România nu face parte din Platforma de Coordonare a donatorilor multiagenție pentru Ucraina, neavând nici măcar statut de observator

Guvernul de la Kiev a prezentat Planul pentru Ucraina, la reuniunea donatorilor internaționali pentru Ucraina, reuniți într-o Platformă de Coordonare. La acest summit au participat Ucraina, țările G7, Coreea, Țările de Jos, Norvegia și Suedia, precum și observatori din Danemarca, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Spania, Belgia, Finlanda și Elveția.

La finalul reuniunii s-a convenit formarea unui Consiliu consultativ pentru mediul de afaceri în cadrul viitoarei Conferințe pentru redresarea Ucrainei de la Berlin. Rolul acestuia ar fi acela de a oferi consultanță și expertiză Platformei de coordonare a donatorilor multiagenție, de a îmbunătăți climatul investițional din Ucraina, de a atrage investiții din sectorul privat și de a consolida întreprinderile mici și mijlocii ucrainene.

România, nefiind… lipsește…

România nu a participat la reuniune – nu este membru al Platformei de Coordonare și nu are nici statut de observator precum statele baltice și Polonia

Platforma de Coordonare a donatorilor multiagenție pentru Ucraina a fost lansată la 26 ianuarie 2023 pentru a coordona eforturile de abordare a nevoilor de finanțare ale Ucrainei, atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu. Până în prezent, aceasta a organizat nouă reuniuni ale Comitetului director. Aceasta reunește oficiali la nivel înalt din Ucraina, UE și țările G7 în calitate de membri permanenți.

Din februarie 2024, s-a extins la încă patru membri, și anume Republica Coreea, Țările de Jos, Norvegia și Suedia. În plus, Danemarca, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Spania, Belgia și Finlanda, precum și Elveția sunt observatori. România nu participă sub nicio formă în cadrul acestei structuri.

Toate acestea în condițile în care, la începutul acestei primăveri, autoritățile ucrainene mulțumeau public Româniai pentr cele 15 pachete de sprijin militar oferit Ucrainei de la începerea războiului declanşat de Rusia.

Autorităţile române au păstrat o discreţie specială legată de sprijinul militar pe care România l-a oferit Ucrainei de la începutul războiului din Ucraina, însă din punct de vedere umanitar este cunoscut faptul că România a fost una dintre ţările care au primit zeci de mii de refugiaţi ucraineni, mai ales în primele săptămâni şi luni de la începerea războiului. Potrivit Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi în România, în România se află aproximativ 95.000 de refugiaţi ucraineni, dintre cei aproape 4 milioane care au intrat în ţară începând cu februarie 2022.

În lipsa României de la masa celor ce vor participa activ la reconstrucția Ucrainei, Kievul a prezentat Planul pentru Ucraina, care stabilește o viziune coerentă privind reformele și investițiile în vederea reconstrucției și modernizării țării pe drumul său către UE, care va sta la baza plăților efectuate în cadrul Facilității UE pentru Ucraina, în valoare de 50 de miliarde euro. Membrii Comitetului director au salutat adoptarea acestui plan de către guvernul Ucrainei și au discutat despre modul în care acesta poate fi utilizat ca punct de referință cheie pentru coordonarea internațională.

14 miliarde de euro pentru reconstrucție în 2024

Costurile de recuperare și reconstrucție ale Ucrainei în următorii zece ani ajung la 452,8 miliarde de euro (486 miliarde de dolari). Cele mai mari nevoi sunt pentru refacerea locuințelor, transport, comerț și industrie, agricultură, energie, protecție socială și mijloace de trai, respectiv managementului dezastrelor provocate de explozii.

Doar pentru 2024 autoritățile ucrainene estimează costurile de reconstrucție imediată și reabilitare a obiectivelor prioritare, la aproximativ 14 miliarde de euro. Prioritățile sunt susținerea și mobilizarea sectorului privat, alături de refacerea locuințelor, a infrastructurii ușoare și a serviciilor, energiei și transporturilor.

Actualitate
planuri reconstructie, romania

aprilie 12, 2024 0 Comentariu
Am mai scăpat de-un kaghebist! Adio, tovarășe Kuzmin!
de Eugen Cișmașu
Trompeta mesajelor belicoase ale Moscovei, difuzor de teze disonante în raport cu istoria noastră națională, și-a făcut bagajele și a plecat înainte de termen.

Ambasadorul Rusiei, Valeri Kuzmin, și-a încheiat misiunea în România cu două săptămâni mai devreme decât ar fi trebuit, în urma decesului soției sale, un eveniment trist, catalogat ca ”suspect” de către autoritățile din București.

În urma ”Excelenței Sale”, rămân opt ani de scandaluri publice, cauzate de acest veritabil gornist propagandistic al Kremlinului. În 8 ani de România, Kuzmin s-a dovedit a fi campionul incontestabil al unei contestabile retorici, care a contribuit la menținerea relațiilor româno – ruse într-o zonă de rezervă tensionată.

După aproape un deceniu de serviciu în Republica Moldova, perioadă în care mica Românie de peste Prut a uitat de „Planul Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova – NATO”, nemaifăcând decât pași formali în direcția asumată prin proiect, Kuzmin a desantat în România anului 2016 la doar trei săptămâni după inaugurarea Scutului de la Deveselu, cuvântând cu aer amenințător despre potențialul pericol pe care obiectivul militar îl reprezenta pentru Rusia.

Ulterior, în anii care au urmat, de numele lui Kuzmin s-au legat episoade celebre de discurs belicos, mai ales în contextul războiului de ocupație din Ucraina, dar și atacuri la nivel de țesut identitar, și am aminti aici doar sonorele incidente ale opiniilor agresiv exprimate la Universitatea din Constanța sau legătura sa cu conferința lui Umnov-Denisov, autorul teoriilor conform căreia dacii au fost protoslavi pe baza interpretării ”tăblițelor de la Sinaia”.

Diplomat doar în actele oficiale, ex-kaghebistul Kuzmin a siluit constant istoria națională a României pe parcursul mandatelor sale, după modelul folosit în 1944 de eroii eliberatori care ne violau bunicile, abuzând în a-și prezenta cu orice prilej convingerea că România a fost ”salvată” de ”crimele regimului Antonescu”, la 23 august, cu bocancul pe piept și PPȘ-ul în ceafă, de măreața națiune sovietică.

La final de mandat, politrukul Kuzmin, cel care ne-a calibrat constant istoria națională, pleacă. Rămâne de văzut ce alt politruk îi va lua locul…

Kuzmin, un spion mai tare ca ”translatorul” Putin

Deși Putin și Valery Kuzmin s-au născut la doar opt luni distanță unul de celălalt, terminându-și facultățile în acelați timp, carierele celor doi au arătat un spirit mai bun de orientare în spațiu pentru spionul ajuns ambasador la București.  Kuzmin s-a specializat rapid în spațiul arab și a plecat la primul său post imediat după absolvirea facultății de Jurnalism extern, în timp ce Putin a mai pierdut 10 prin școlile KGB din URSS. În 1985, când în sfârșit Putin a prins un post la Dresda, RDG, sub acoperire de translator, Kuzmin își terminase de mult prima sa însărcinare la Ambasada URSS din Libia, unde activase între 1975 și 1980. În cei 5 ani petrecuți la Tripoli, tânărul diplomat Valery va controla programul de înarmare contracost a regimului Gaddafi de către URSS, după care, în 1985, Kuzmin – vorbitor de arabă – este trimis la Ambasada Rusiei din Tunis, de unde va pleca abia în 1990. După 1990, Kuzmin stă în centrala ministerului de externe rus și coordonează Direcția MENA (Middle East & North Africa), iar din 1998 face jocurile de interese ale Rusiei în Sudan, până în 2007 când este trimis la Chiținău, să bocheze orizonturile NATO ale Moldovei.

Politică
ambasador rusia, kuzmin, moscova