Blog

februarie 13, 2026 0 Comentariu
Când va adopta și România moneda euro
de Steliana Costea
Shutterstock
Preşedintele Nicuşor Dan apreciază că România îşi poate propune să respecte indicatorii necesari pentru adoptarea monedei euro într-un termen de trei-patru ani.

Precizările au venit după ce preşedintele a fost întrebat în ce măsură consideră că este oportună începerea unei discuţii serioase despre adoptarea monedei unice.

“Trecerea României la euro e benefică. Cu cât economia ta este mai integrată într-o economie care permite firme care se desfăşoară pe spaţii mai largi, cu atât firmele acelea vor fi mai productive. Cu atât mai mult, vei avea locuri de muncă bine plătite în ţara ta. Condiţiile sunt însă cele pe care le cunoaştem. Ca să aderi la moneda euro trebuie – şi pe deficit, şi pe datorie – să intri în nişte indicatori în care noi putem să ne propunem să fim într-un orizont de trei-patru ani de acum încolo”, a declarat preşedintele, după reuniunea informală a liderilor Consiliului European, desfăşurată la Castelul Alden-Biesen din Regatul Belgiei. 

Actualitate
euro, romania

februarie 13, 2026 0 Comentariu
Primar din Bihor, după întâlnirea cu premierul Ilie Bolojan. „M-am dus bou și m-am întors vacă”
de Steliana Costea
Patru primari din Bihor au participat la Adunarea Generală a Asociației Comunelor din România, desfășurată în primele zile ale acestei săptămâni și incluzând o întâlnire în Parlament, în cadrul căreia șefii „ONG-ului” și mai mulți edili din țară l-au bombardat cu reproșuri pe premierul Ilie Bolojan, imputându-i că ar vrea sărăcirea satului românesc, relatează Bihoreanul.

Edilii au achitat cazarea din banii primăriilor, unul dintre ei povestind mucalit și ce rezultat a obținut: „M-am dus bou și m-am întors vacă”.

Edilul din Dobrești a afirmat că deplasarea sa a durat doar o zi, spre deosebire de grosul primarilor din țară, care au ajuns în Capitală duminică, fiind cazați la un hotel de cinci stele și au plecat miercuri.

„Eu n-am stat la Marriott și am fost numai o zi, că aveam treabă și la Ministerul Dezvoltării”, a spus primarul, codindu-se și chiar arătându-se iritat când a fost întrebat cât a costat delegația.

„Asta-i o problemă, acum, că ne ducem pentru oameni sau care-i problema? Că atâta circ ne faceți, atâta ne scrofăiți… Eu m-am dus să se reducă taxele și impozitele cu 50%. Nu știu deocamdată cât a costat deplasarea, dar eu am pus de la mine din buzunar o parte din bani, 2.000 de lei, mi-am cumpărat eu biletul de avion”.

Edilul orașului Vașcău a precizat, referitor la decontarea cheltuielilor, că acestea vor fi suportate „de la Primărie, sigur”.

Un alt primar care s-a dus la întâlnirea cu colegii din țară, cel al comunei Lunca, Dorin Boca (foto), tot de la PSD, a declarat că a plecat la București luni, tot cu mașina, cea personală, iar asta pentru că „mi-e frică de avion”, și s-a întors miercuri seară.

Politică
primar

februarie 13, 2026 0 Comentariu
Surpriză în datele Statisticii: Și în 2024 a fost recesiune tehnică / Guvernul era condus atunci de Marcel Ciolacu
de Steliana Costea
România a avut parte de o recesiune tehnică și în anul 2024, arată datele revizuite de Institutul Național de Statistică (INS).

Inițial, datele semnal ale INS arătau creșteri ale produsului intern brut de +0,5% și +0,1% în primele două trimestre din 2024.

Însă statistica recalculează datele privind PIB pe măsură ce primește noi informații din economie.

Datele semidefinitive, anunțate vineri, arată că de fapt produsul intern brut a scăzut în primele două trimestre din 2024, cu -0,4% și cu -0,4%, față de trimestrele anterioare.

Astfel, România a fost în recesiune tehnică și la începutul anului 2024.

Guvernul era condus în acea perioadă de Marcel Ciolacu (PSD).

Amintim că România a intrat în recesiune tehnică la finalul anului 2025. Produsul Intern Brut în trimestrul 4 din 2025 a fost, în termeni reali, mai mic cu 1,9% comparativ cu trimestrul 3 din 2025. Este al doilea trimestru consecutiv de scădere, după ce și în trimestrul 3 produsul intern brut a scăzut față de trimestrul 2 cu 0,2%.

Politică
ciolacu, recesiune

februarie 13, 2026 0 Comentariu
Ialomiţa: instalații eoliene distruse. Sunt suspectate acte de sabotaj sau furt
de Steliana Costea
Mai multe instalații folosite pentru dezvoltarea proiectelor eoliene, precum turnuri meteo și anemometre, ar fi fost distruse în ultimele zile în mai multe județe din România, în ceea ce par a fi acțiuni coordonate. Sunt luate în calcul scenariile unor furturi sau ale unor acte de sabotaj, potrivit surselor Observator.

Ar fi fost vandalizate echipamente de sute de mii de euro, critice pentru măsurarea vântului și pentru dezvoltarea proiectelor eoliene. Distrugerile au fost raportate în ultimele zile mai multe județe precum Tulcea, Galați, Constanța, Brăila şi Ialomița, relatează Economica.

Instalații eoliene, distruse aproape simultan în mai multe județe

Potrivit surselor Observator, distrugerile au avut loc aproape simultan, în mai multe zone. Se iau în calcul atât varianta unui furt, cât și acte de sabotaj.

Nu este vorba de turbine eoliene, ci de met mast-uri (turnuri meteo) sau anemometre de aproximativ 100 m înălțime, folosite pentru măsurarea vântului. Fiecare instalație costă sute de mii de euro. Echipamentele sunt montate atât în parcuri eoliene deja funcționale, cât și în unele în dezvoltare.

Articolul continuă după reclamă

Asociația Română pentru Energie Eoliană a alertat autoritățile centrale, inclusiv MAI, iar membrii afectați au făcut plângeri la poliție.

Actualitate
Ialomita, instalatii eoliene

februarie 13, 2026 0 Comentariu
Nicuşor Dan acuză CCR de “tergiversare” în cazul pensiilor magistraţilor: “Societatea aşteaptă o decizie”
de Steliana Costea
Preşedintele Nicuşor Dan cataloghează decizia Curţii Constituţionale de a amâna din nou luarea unei decizii privind constituţionalitatea actului normativ care modifică pensiile magistraţilor drept o „tergiversare” şi aminteşte că societatea românească îşi doreşte o tranşare a problemei pe care instanţa nu o dezleagă din punctul de vedere al constituţionalităţii de mai multe luni.

“Nu vreau că comentez foarte mult pentru că este o autoritate care are în mod constituţional libertatea de apreciere, însă este o problemă pe care societatea o vrea rezolvată, o problemă care trenează în societatea noastră de multă vreme şi eu îmi doresc o asumare din partea Curţii Constituţionale”, a declarat Nicuşor Dan, potrivit News.ro.

Întrebat dacă este vorba despre o tergiversare a instanţei constituţionale, el a răspuns: “Evident că e o tergiversare, o vedem cu toţii”.

CCR a amânat, miercuri, pentru a cincea oară, o decizie referitoare la reforma pensiilor magistraţilor, stabilind un nou termen pentru 18 februarie.

CCR a motivat decizia amânării prin cererea de întrerupere a deliberărilor pentru studierea documentelor depuse de autorul sesizării, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în 10 februarie 2026.

În aceste documente, ICCJ solicită CCR să sesizeze Curtea europeană de Justiţie, considerând că legea pensiilor de serviciu ar trata “discriminatoriu” magistraţii în raport cu alţi beneficiari de astfel de pensii şi ar “reduce sub nivelul adecvat siguranţa financiară a judecătorilor”.

Politică
ccr, pensii magistrati

februarie 13, 2026 0 Comentariu
Nicușor Dan spune că vizita lui George Simion în SUA a fost un eșec: „N-a fost primit de nimeni”
de Steliana Costea
Președintele Nicușor Dan a afirmat joi seară că liderul AUR, George Simion, însoțit de o numeroasă delegație, nu a fost primit „de nimeni” când a mers în Statele Unite ale Americii.

Șeful statului consideră că acest lucru este „relevant” pentru credibilitatea acestor oameni pe plan internațional.

Declarațiile au venit după ce președintele a fost întrebat dacă are informații despre acuzațiile omului de afaceri român Dragoș Sprînceană din SUA, care a susținut că George Simion ar fi făcut lobby ca România să fie scoasă din programul Visa Waiver.

„Nu am mai multe informații decât aveți dumneavoastră special pe chestiunea asta, însă ce este relevant, în opinia mea, este că același om politic român a mulțumit, în urmă cu 8-9 luni, Statelor Unite că ne-au scos din acest program și, de asemenea, că același om politic cu o numeroasă delegație n-a fost primit de nimeni în Statele Unite”, a spus Nicușor Dan.

„Asta e relevant pentru credibilitatea pe care oamenii ăștia o au pe plan internațional”, a mai declarat șeful statului, într-o conferință de presă susținută după reuniunea informală a liderilor Consiliului European, care a avut loc la Castelul Alden-Biesen din Belgia, potrivit Agerpres.

Dragoș Sprînceană a fost, anul trecut, unul dintre cei doi emisari speciali desemnați de premierul de atunci, Marcel Ciolacu, pentru a face lobby pentru România pe lângă administrația președintelui american Donald Trump.

Sprînceană (46 de ani) este un om de afaceri de origine română stabilit în SUA, membru al Partidului Republican din care face parte și Trump. El este din Constanța, acolo unde a făcut și Facultatea de Management Financiar Contabil. Sprînceană s-a mutat în SUA în anul 2002, iar primul său job a fost de paznic la un resort.

Surse politice au declarat, anul trecut, pentru HotNews, că Dragoș Sprînceană a fost unul dintre sponsorii importanți din campania prezidențială a lui Donald Trump pentru al doilea mandat.

Sprînceană a susținut recent că George Simion i-ar fi recunoscut că a făcut lobby pentru ca România să fie scoasă din programul Visa Waiver, pentru ca liderul AUR să câștige capital electoral împotriva actualei guvernări.

În replică, AUR a denunțat „păreri personale” ale omului de afeceri. „Vorbim despre opinii personale și interpretări făcute de un apropiat al fostului premier Marcel Ciolacu și al guvernării PSD – PNL, după ce a apărut în stenogramele Adrianei Georgescu”, au spus reprezentanții AUR, citați de Digi24.ro.

Ce spune Nicușor Dan despre participarea României la Consiliul pentru Pace al lui Trump

În ce privește o posibilă participare la Consiliul pentru Pace, inițiat de președintele Donald Trump, de pe 19 februarie, Nicușor Dan a declarat că a discutat și cu alți lideri europeni despre acest aspect.

„Pentru că există în momentul acesta – și estimez că multe luni din momentul ăsta vor exista nepotriviri între Carta acestei organizații și Carta internațională la care noi suntem parte – noi nu putem avea un alt statut decât cel de observator”, a spus președintele.

„Așa cum a fost făcută invitația acum 4-5 zile, invitația a fost făcută pentru membri și în momentul de față se discută – și acum că vin de la această reuniune, am discutat și cu alți lideri și ei fac același lucru, având aceleași constrângeri pe care noi le avem – discutăm care poate să fie statutul observatorilor la această reuniune și este un răspuns pe care organizatorii trebuie să ni-l dea și în funcție de asta o să luăm decizia”, a adăugat Nicușor Dan.

Politică
america, simion

februarie 13, 2026 0 Comentariu
Prima reacție a premierului Ilie Bolojan, după ce România a intrat oficial în recesiune tehnică: ”Nu traversăm o criză”
de Steliana Costea
Premierul României, Ilie Bolojan, a reacționat, vineri, după ce Institutul Național de Statistică (INS) a anunțat că țara noastră a intrat oficial în recesiune tehnică, ca urmare a faptului că economia a scăzut în ultimele două trimestre.

Șeful Guvernului susține că actuala situație reprezintă un efect al schimbării modelului de dezvoltare economică și nu o criză propriu-zisă.

De asemenea, premierul spune că anul 2025 trebuie analizat împreună cu 2024, pentru a înțelege corect dinamica economică. „Creșterea economică a României în 2025 a fost de 0,6%, în condițiile schimbării rapide, în numai 6 luni, a modelului economic care ne-a dus cu spatele la zid. Am început trecerea de la un model bazat pe deficit și consum, aparent generator de prosperitate, dar în fapt distrugător, la un model bazat pe investiții, productivitate, export și disciplină bugetară.”

Potrivit acestuia, recesiunea tehnică este un efect anticipat al acestei tranziții. „Recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat și inevitabil al acestei tranziții, care ne va duce, în final, la o economie solidă, o creștere sănătoasă și prosperitate reală, pe baza a ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai multe și tot mai scumpe.”

Ilie Bolojan a făcut referire la dezechilibrele din 2024, pe care le consideră relevante pentru situația actuală. „Anul 2024 a fost un an atipic. Am avut un deficit bugetar ridicat, de aproape 8–9% din PIB, un deficit extern semnificativ, de 8,2% din PIB și, totuși, o creștere economică reală modestă, sub 1%. În mod normal, un asemenea stimul fiscal ar fi trebuit să genereze o creștere mult mai puternică. Acest lucru nu s-a întâmplat.”

De altfel, în prima parte a anului 2025, România s-a confruntat tot cu recesiune tehnică. „Mai mult, în prima parte a anului 2024 a fost, potrivit INS, recesiune tehnică, cu scăderi de -0,4% în primele două trimestre ale anului.”

Premierul susține că problema nu a fost lipsa fondurilor, ci destinația acestora. „Pentru că o parte importantă a banilor cheltuiți în 2024 a fost orientată către consum curent, cheltuieli rigide și compensarea unor presiuni sociale și inflaționiste, nu către dezvoltarea reală a economiei. Iar consumul puternic a venit din tot mai multe importuri. Inflația ridicată a absorbit o parte importantă din acest impuls fiscal puternic.”

Concluzia sa privind anul 2024 – când premier al României a fost liderul PSD Marcel Ciolacu – este tranșantă: „Cu alte cuvinte, în 2024 am cheltuit mult, dar am crescut puțin. Părea că situația este favorabilă, dar dezechilibrele economice se accentuau.”

În iulie 2025, Guvernul a început o corecție fiscală. „Am realizat o corecție de aproximativ 1% din PIB, un efort semnificativ care a generat costuri sociale și nemulțumiri. Aș fi vrut să existe o cale de a le evita.”

Potrivit premierului, în mod teoretic, o asemenea ajustare ar fi trebuit să ducă la o frânare accentuată a economiei, însă datele arată o evoluție relativ stabilă. „Teoretic, o asemenea ajustare ar fi trebuit să genereze o frânare accentuată a economiei. Totuși, datele arată că, în 2025, creșterea economică rămâne în jur de 0,6%.”

Ilie Bolojan compară cei doi ani, pentru a evidenția diferența de abordare: „În 2024 am avut un stimul fiscal mare, cu impact economic redus și cu acumulare de dezechilibre interne și externe. În 2025 avem disciplină fiscală, dar o creștere similară, susținută de investiții reale și factori structurali.”

În opinia sa, esențial în acest moment pentru România este schimbarea modului în care sunt utilizați banii publici. „Acest lucru arată că problema fundamentală nu a fost lipsa banilor, ci modul în care au fost utilizați.”

De asemenea, premierul insistă că măsurile de consolidare fiscală nu reprezintă un scop în sine, ci o condiție pentru stabilitate. „Dar consolidarea fiscală nu este un scop în sine. Este o condiție esențială pentru stabilitate, credibilitate și dezvoltare sustenabilă.”

Ilie Bolojan subliniază că actuala perioadă trebuie privită ca o etapă de ajustare necesară.

”Această tranziție presupune, temporar, o perioadă de contracție economică. Este un cost necesar pentru a construi o economie mai solidă și mai competitivă. Nu traversăm o criză. Traversăm o perioadă de corecție economică necesară pentru a avea o economie mai stabilă și mai puternică, care să aducă prosperitate pe termen lung.”, mai spune premierul.

Mesajul complet al premierului Ilie Bolojan:

”Creșterea economică a României în 2025 a fost de 0,6%, în condițiile schimbării rapide, în numai 6 luni, a modelului economic care ne-a dus cu spatele la zid. Am început trecerea de la un model bazat pe deficit și consum, aparent generator de prosperitate, dar în fapt distrugător, la un model bazat pe investiții, productivitate, export și disciplină bugetară.

Recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat și inevitabil al acestei tranziții, care ne va duce, în final, la o economie solidă, o creștere sănătoasă și prosperitate reală, pe baza a ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai multe și tot mai scumpe.

Pentru a înțelege corect situația economică actuală a României, este important să privim anii 2024 și 2025 ca parte a aceluiași proces.

Anul 2024 a fost un an atipic. Am avut un deficit bugetar ridicat, de aproape 8–9% din PIB, un deficit extern semnificativ, de 8,2% din PIB și, totuși, o creștere economică reală modestă, sub 1%. În mod normal, un asemenea stimul fiscal ar fi trebuit să genereze o creștere mult mai puternică. Acest lucru nu s-a întâmplat.

Mai mult, în prima parte a anului 2024 a fost, potrivit INS, recesiune tehnică, cu scăderi de -0,4% în primele două trimestre ale anului.

De ce?

Pentru că o parte importantă a banilor cheltuiți în 2024 a fost orientată către consum curent, cheltuieli rigide și compensarea unor presiuni sociale și inflaționiste, nu către dezvoltarea reală a economiei. Iar consumul puternic a venit din tot mai multe importuri. Inflația ridicată a absorbit o parte importantă din acest impuls fiscal puternic.

Cu alte cuvinte, în 2024 am cheltuit mult, dar am crescut puțin. Părea că situația este favorabilă, dar dezechilibrele economice se accentuau.

În iulie 2025, contextul se schimbă fundamental. A început redresarea. Am realizat o corecție de aproximativ 1% din PIB, un efort semnificativ care a generat costuri sociale și nemulțumiri. Aș fi vrut să existe o cale de a le evita. Teoretic, o asemenea ajustare ar fi trebuit să genereze o frânare accentuată a economiei. Totuși, datele arată că, în 2025, creșterea economică rămâne în jur de 0,6%.

Așadar,

În 2024 am avut un stimul fiscal mare, cu impact economic redus și cu acumulare de dezechilibre interne și externe.

În 2025 avem disciplină fiscală, dar o creștere similară, susținută de investiții reale și factori structurali.

Acest lucru arată că problema fundamentală nu a fost lipsa banilor, ci modul în care au fost utilizați.

Dar consolidarea fiscală nu este un scop în sine. Este o condiție esențială pentru stabilitate, credibilitate și dezvoltare sustenabilă. Această tranziție presupune, temporar, o perioadă de contracție economică. Este un cost necesar pentru a construi o economie mai solidă și mai competitivă. Nu traversăm o criză.

Traversăm o perioadă de corecție economică necesară pentru a avea o economie mai stabilă și mai puternică, care să aducă prosperitate pe termen lung.”

Actualitate
recesiune tehnica

februarie 12, 2026 0 Comentariu
Ce pensie va încasa judecătoarea „Mă sună Lia”. În vârstă de 51 de ani, Ionela Tudor va primi mai mulți bani ca pensionară decât avea la Curtea de Apel
de Steliana Costea
Ionela Tudor, fosta vicepreședintă a Curții de Apel București, s-a pensionat începând cu 10 februarie. Judecătoarea va încasa o pensie mai mare decât ultimul salariul net și asta pentru că va beneficia de fosta lege care prevedea că pensia de serviciu reprezintă 80% din salariul brut şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

udecătoarea Tudor a obținut decizia de pensionare încă din anul 2023, anterior intrării în vigoare a modificărilor care limitau ca pensia să nu fie mai mare decât ultimul salariu net încasat, potrivit hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii prin care a fost aprobată pensionarea.

Judecătoarea Ionela Tudor a obținut decizia de pensionare de la Casa de Pensii Ialomița, județ unde își are domiciliul, încă din 7 februarie 2023, pe când avea 48 de ani, arată documentele CSM publicate la începutul săptămânii. După obținerea deciziei de pensionare și-a continuat activitatea de judecător, optând pentru salariu. Practica este una des întâlnită în rândul magistraților, a explicat, pentru HotNews, un director din subordinea Casei Naționale de Pensii.

„În momentul în care îndeplinește condițiile legale, magistratul înaintează o solicitare casei de pensii de care aparține și solicită decizia de pensionare. Este o metodă prin care, practic,  își securizează pensia de serviciu. Se asigură că în cazul în care legea va suferi modificări, ei nu pierd beneficiile pensiei de serviciu aflate în vigoare la momentul respectiv”, a explicat directorul. 

Derogarea pentru pensie de 80% din salariu brut fără nicio limitare

În februarie 2023, când judecătoarea Ionela Tudor a obținut decizia de pensionare, Legea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, prevedea că magistrații care au 25 de ani vechime se pot pensiona la cerere şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

Legea a fost modificată, iar din 1 ianuarie 2024 -când a intrat în vigoare- a fost introdusă o limitare, în sensul că pensia reprezintă 80% din veniturile brute ale ultimei luni, dar nu mai mult decât ultimul salariu net încasat .Legea prevede însă o derogare, stipulând că „persoanelor cărora le-au fost emise decizii de pensionare până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se consideră că îndeplinesc conditiile prevăzute de lege pentru a beneficia de pensia de serviciu în cuantumul stabilit prin aceste decizii potrivit reglementărilor anterioare intrării în vigoare a prezentei legi”.

Explicațiile CSM

Pentru că a obținut decizia de pensionare, anterior datei de 1 ianuarie 2024, judecătoarei Tudor i s-a aplicat legea aflată în vigoare în 2023, explică CSM în hotărârea prin care i-a fost aprobată pensionarea. 

”Se constată că doamna judecător Tudor lonela are vârsta de 51 de ani, 2 luni şi 12 zile, precum şi o vechime în magistratură de 28 de ani şi 29 de zile, din care 6 ani, 5 luni şi 1 zi în profesia de avocat şi 21 de ani, 7 luni şi 28 de zile în funcţia de judecător, calculate la data întocmirii referatului direcţiei de resort. De asemenea, se reţine că doamnei judecător Tudor lonela i-a fost emisă decizia de pensionare la data de 07.02.2023, fiindu-i astfel aplicabile dispoziţiile derogatorii prezentate anterior”, a reținut CSM în hotărârea de pensionare judecătoarei Ionela Tudor. 

Astfel, judecătoarea Ionela Tudor va beneficia de o pensie mai mare decât salariul net încasat ca vicepreședinte al CAB.

O pensie de 30.000 de lei

Potrivit datelor publicate de Curte, în septembrie 2025, salariul brut al celor două vicepreședinte ale instanței au fost în cuantum de 37.847 lei, respectiv 36.391 de lei. De trei sporuri au beneficiat cele două vicepreședinte ale instanței: 300 de lei pentru condiții grele de muncă, 6.978 respectiv 6.698 pentru suprasolicitare neorupsihică și 1.456 lei, respectiv 1.400 de lei pentru păstrarea confidențialității.

Salariile angajaților CAB sunt publicate de două ori pe an, așa cum prevăd normele în vigoare, fiind indicate funcțiile, indemnizațiile de încadrare și sporurile încasate.

Un calcul simplu, raportat la salariile indicate de CAB și prevederile privind pensionarea, reținute de CSM în cazul judecătoarei Ionela Tudor arată că fosta vicepreședintă a Curții de Apel București va încasa o pensie lunară de aproximativ 30.000 de lei, adică 6.000 euro, lunar.

Momentul „M-a sunat Lia”

Ionela Tudor a ajuns judecător la Curtea de Apel București în 2021, iar din 2025 a ocupat una dintre cele două funcții ce vicepreședinte. Anterior, a fost judecător la Tribunalul București (2017-2021), Tribunalul Ialomița (2009-2017), Tribunalul Călăraș (2008-2009), Judecătoria Slobozia (2007-2008) și Judecătoria Fetești (2004-2007), potrivit CV-ului publicat pe Juridice.ro.

Momentul memorabil care a avut-o în centrul atenției pe judecătoarea Ionela Tudor a avut loc pe 11 decembrie, când Curtea de Apel București a organizat o conferință extraordinară de presă, convocată după apariția documentarului Recorder „Justiţie capturată”. Evenimentul a fost o premieră pentru instituție și s-a desfășurat într-o sală de judecată.

Conferința a debutat cu declarațiile unei judecătoare de la Secția I penală a Curții de Apel București. Raluca Moroșanu, magistrat cu 26 de ani de experiență. Ea a spus că a venit pentru a-și susține colegul, Laurențiu Beșu, și pentru a confirma veridicitatea afirmațiilor acestuia din documentarul Recorder. „Conducerea nu ne ajută de niciun fel, suntem terorizați cu acțiuni disciplinare. Nu vreau să vă spun cum este atmosfera și în ce situație toxică și încordată suntem, o parte dintre colegii mei sunt de acord cu mine”, a spus judecătoarea.

Președinta Curții de Apel București, Nicoleta Arsenie, a spus că sistemul judiciar este supus unei campanii de „linșaj mediatic” și „demonizare”, prin contestarea întregii structuri de organizare, ridiculizarea conducerii și promovarea unor mesaje manipulate, uneori sub aparenta reprezentare profesională a unor persoane cu „eșec profesional-personal”.

În timpul conferinţei, vicepreședinta Curții de Apel București, Ionela Tudor, a fost surprinsă în timp ce îi spunea președintei instanței, Liana Arsenie: „M-a sunat Lia. Mă duc să vorbesc”. Judecătoarea Tudor a plecat, apoi a revenit lângă președinta Curții de Apel și i-a şoptit ce să răspundă. Momentul a fost semnalat de jurnaliștii Recorder.

Conferința s-a încheiat brusc, după ce președinta instanței a fost confruntată cu întrebări critice din partea jurnaliștilor. Deși aceștia stabiliseră prin tragere la sorți ordinea adresării întrebărilor, nu toți au apucat să le adreseze. Arsenie a declarat că și-a spus punctul de vedere și a părăsit sala, însoțită de magistrații care se aflau în spatele ei.

Actualitate
judecatoare, pensie

februarie 12, 2026 0 Comentariu
Interlopul Nuțu Cămătaru, reabilitat după anii petrecuți în pușcărie
de Steliana Costea
Curtea de Apel București a admis miercuri, 11 februarie, cererea de reabilitare formulată de Ion Balint, cunoscut în lumea interlopă drept Nuțu Cămătaru. Hotărârea nu este definitivă și poate fi contestată în termen de zece zile.

Nuțu Cămătaru a fost implicat în mai multe anchete legate de cu acuzații de tentativă de omor, șantaj, lipsire de libertate și alte infracțiuni cu violență. 

În 2017, a fost condamnat definitiv în 2017 la 5 ani și 5 luni de închisoare pentru infracțiuni de violență, într-un dosar trimis în instanță în 2013, în care au fost judecați și fratele său, Vasile Balint (Sile Cămătaru), precum și fiul acestuia, Mario Balint.

Dacă cei doi frați au primit pedepse cu executare, Mario Balint a avut parte de o condamnare cu suspendare.

Nuțu Cămătaru a fost eliberat în martie 2019, iar fratele său, Sile Cămătaru, a ieșit condiționat din penitenciar în aprilie 2025.

Ce a decis instanța

Miercuri,11 februarie, Curtea de Apel București a dispus reabilitarea judecătorească a lui Ion Balint în legătură cu condamnarea primită în 2016, menținută definitiv de Înalta Curte în 2017.

Instanța a stabilit că toate cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

„Admite cererea de reabilitare formulată de condamnatul Balint Ion. În temeiul art. 166 și urm. Cod penal, dispune reabilitarea judecătorească a condamnatului Balint Ion cu privire la condamnarea la pedeapsa rezultantă de 5 ani și 5 luni închisoare, aplicată prin Sentința penală nr. 25/F din data de 12.02.2016, pronunțată de Curtea de Apel București, Secția I Penală, în dosarul nr. 5276/2/2023, definitivă prin Decizia penală nr. 424/A din data de 11.12.2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția Penală. În temeiul art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina statului”, se arată pe portalul instanței.

Decizia poate fi contestată în termen de zece zile de la comunicare.

Ce presupune reabilitarea judecătorească

Reabilitarea judecătorească este o procedură legală prin care o persoană condamnată penal poate obține, după îndeplinirea anumitor condiții, ștergerea consecințelor condamnării și recunoașterea faptului că s‑a reintegrat în societate.

Nu înseamnă că fapta nu a existat, ci că statul consideră că persoana și‑a ispășit pedeapsa și a avut o conduită corectă după eliberare.

Actualitate
nutu camataru

februarie 12, 2026 0 Comentariu
Robert Negoiță a ieșit pozitiv la un test rapid pentru cocaină făcut de Marian Ceaușescu. Avocat: „Domnul primar nu e idiot să facă teste dacă era drogat”
de Steliana Costea
Robert Negoiță, primarul suspendat al Sectorului 3, a ieșit pozitiv la un test rapid pentru cocaină aplicat de Marian Ceaușescu, chiar înainte de a contesta măsura dispusă de procurorii DNA.

Robert Negoiță s-a prezentat joi la instanță pentru a contesta măsura dispusă de procurorii anticorupție.

El a fost întâmpinat de Marian Ceaușescu, care i-a aplicat un test rapid pentru detectarea cocainei.

„Să vedem dacă iese pozitiv sau negativ. (…) Uitați-vă, a ieșit pozitiv. Dacă vreți să mă convingeți, mergem la un spital să faceți analize de urină. Ați ieșit pozitiv”, a declarat Marian Ceaușescu.

„În viața nu am folosit astfel de substanțe. Eu am făcut anti-drog în trafic”, a răspuns Robert Negoiță.

Unul dintre avocații primarului a intervenit, subliniind că realizarea testului în public nu dovedește consumul de droguri. 

„Un om care face test în public înseamnă că nu se droghează, că domnul primar nu e idiot să facă teste dacă era drogat”, a spus avocatul.

Politică
cocaina, negoita