Blog

februarie 17, 2026 0 Comentariu
4.050 de apartamente ale Primăriei București, închiriate la prețuri simbolice. Ciucu: „Nu știu cine le ocupă” – garsoniere la 115 lei
de Steliana Costea
Ciprian Ciucu anunță că, în căutarea unor soluții corecte de finanțare pentru echilibrarea bugetului Capitalei, a identificat în sistemele administrate de Primăria București apartamente cu chirii la prețuri derizorii, „convenabile”, după cum le numește el. În total, 4.050 de apartamente situate în zona centrală A și în inelele următoare, B și C (periferică), au chirii neactualizate de 20–30 de ani, din 2007.

El postează, marți, pe contul său fotografii din două zone în care se află astfel de apartamente: Zona A – Bulevardul C.A. Rosetti, Mircea Vodă, Națiunile Unite și Nerva Traian, precum și Zona B – Iuliu Maniu.

FOTO: CA Rosetti, Zona A/ contul Facebook Ciprian Ciucu

Pentru mai multe fotografii puteți accesa contul de facebook al primarului Ciprian Ciucu.

Chiriile în „locuințele convenabile” sunt administrate de Administrația Fondului Imobiliar (AFI).

„Nu știu cine ocupă aceste apartamente”, afirmă Ciucu, precizând că nu a analizat nici modul în care au fost atribuite, întrucât contractele datează de zeci de ani. El consideră însă firesc ca chiriașii să achite un preț corect, deoarece „aceste proprietăți aparțin tuturor bucureștenilor”.

Situația actuală este, potrivit primarului general, departe de realitatea pieței.

Pentru o garsonieră (~35 mp) chiriașul plătește 115 lei/lună, la 2 camere (~56 mp) 147 lei/lună și la 3 camere (~70 mp) 171 lei/lună. Prețul mediu actual este de 0,85 lei/mp.

După actualizare, dacă propunerea lui Ciucu va trece de votul partidelor din Consiliul General al Municipiului București (CGMB), chiriile ar urma să fie majorate la: Zona A (centrală): garsonieră – 980 lei, 2 camere – 1.568 lei, 3 camere – 1.960 lei și Zona C (periferică): garsonieră – 560 lei, 2 camere – 896 lei și 3 camere – 1.120 lei.

Vorbind despre cele 4.050 de locuințe, primarul spune că măsura nu va fi populară, având în vedere că niciunul dintre proiectele sale privind reorganizarea administrației locale a Bucureștiului nu a avut deocamdată susținere în Consiliul General al Municipiului București din partea partidelor PSD, PUSL și AUR.

„Voi continua să vin cu măsuri prin care să valorificăm activele Bucureștiului, chiar dacă ele nu sunt populare și înseamnă voturi mai puține. Trebuie să facem ceea ce este corect pentru orașul nostru.”, afirmă el.

În prezent, AFI și Primaria Municipiului Bucuresti încasează aproximativ 50 de milioane de lei anual din aceste chirii.

După actualizare, estimările indică venituri de aproximativ 500 de milioane de lei pe an, adică o creștere de zece ori. Pentru ca măsura să devină efectivă, proiectul trebuie să treacă de votul Consiliului General al Municipiului București (CGMB), iar Ciprian Ciucu a anunțat deja că va depune un proiect de hotărâre în acest sens.

Context: 

Ciprian Ciucu a avut deja un prim „test” de majoritate pierdut. La prima ședință după instalarea sa ca primar general, o majoritate ad-hoc PSD–AUR–PUSL a blocat sau a respins proiecte pe care edilul le prezenta drept esențiale pentru reducerea cheltuielilor și pentru reformarea aparatului municipal.

Printre măsurile respinse s-au numărat reorganizarea unor instituții din subordinea PMB, audit extern la STB și Termoenergetica, precum și majorarea tarifului de transport public, Ciucu avertizând că fără astfel de decizii devine dificilă evitarea problemelor financiare, inclusiv riscul de insolvență la STB.

PSD prefigurează deja o opoziție față de măsurile anunțate de Ciprian Ciucu.

Liderul PSD București, Daniel Băluță, primar al sectorului 4 și contracandidat la alegerile recente de la Capitală, l-a acuzat pe primarul general de „reglări de conturi” în loc de soluții administrative.

Actualitate
primarie bucuresti

februarie 17, 2026 0 Comentariu
Marina Tauber, om de bază al prorusului Șor, are peste jumătate de milion de dolari într-o bancă controlată de Putin
de Steliana Costea
Marina Tauber, care s-ar ascunde la Moscova pentru a evita justiția de la Chișinău, ar deține peste 500.000 de dolari în banca rusă PSB, instituție aflată sub controlul Kremlinului, sancționată internațional și acuzată că a fost implicată în mituirea alegătorilor în timpul alegerilor din Republica Moldova.

Potrivit jurnaliștilor de la „Rise Moldova”, o scurgere de date din Rusia ar arăta că fosta parlamentară Marina Tauber deține această sumă de bani, sumă pe care nu a inclus-o în ultima declarație de avere și interese personale depusă anul trecut.

Depozitul apare în acte în baza unui pașaport moldovenesc eliberat în noiembrie 2023. Suma indicată este de 47,3 milioane de ruble, echivalentul a aproximativ 566.000 de dolari.

La aceeași bancă are un depozit și Ilan Șor, însă cu o sumă mai mică: 7,3 milioane de ruble, adică aproape 87.000 de dolari. Acesta ar fi fost deschis în baza unui pașaport rusesc emis în ianuarie 2024.

Marina Tauber, Ilan Șor și reprezentanții instituției financiare nu au oferit un punct de vedere.

Banca PSB, cunoscută și sub denumirea de Promsvyazbank, a fondat holdingul A7 împreună cu oligarhul Ilan Șor pentru a ocoli sancțiunile occidentale impuse Rusiei după declanșarea războiului împotriva Ucrainei. În toamna anului trecut, Ilan Șor a apărut la o conferință alături de directorul PSB, Petr Fradkov, cei doi raportându-i președintelui Vladimir Putin despre deschiderea unui hub financiar în Asia pentru decontări internaționale.

În 2025, Marina Tauber a fost condamnată de magistrații de la Chișinău la 7 ani și 6 luni de închisoare pentru spălare de bani, falsificarea rapoartelor financiare și finanțarea ilegală a fostului partid Șor. Sentința a fost pronunțată în lipsa inculpatei. În prezent, dosarul se află în examinare la Curtea de Apel Centru.

Reprezentanții Inspectoratului General al Poliției (IGP) din Republica Moldova au subliniat că au solicitat anunțarea în căutare internațională a condamnatei. 

„Totodată, a fost transmisă o solicitare privind anunțarea în căutare internațională în vederea arestării și extrădării persoanei în cauză către Interpol, care se află în prezent în examinare”, a afirmat Diana Fetco, șefa Secției de comunicare și protocol a IGP.

Marina Tauber nu se prezintă la ședințele de judecată, dar este activă pe rețelele sociale. Recent, ea a intervenit în direct la ,,Radio Sputnik”, un instrument de propagandă al Kremlinului, comentând declarația președintei Maia Sandu potrivit căreia, în eventualitatea unui referendum, ar vota pentru unirea Republicii Moldova cu România.

„Declarațiile președintelui echivalează cu trădare de patrie și cu încălcarea mandatului primit. Este esențial ca și cetățenii noștri să înțeleagă că Maia Grigorevna reprezintă, de fapt, interesele unui alt stat. Am împărtășit punctul meu de vedere pe această temă în direct la Radio Sputnik”, a scris Marina Tauber pe canalul său de Telegram.

Marina Tauber a fost deputată în perioada 2019–2025 în Parlamentul Republicii Moldova. În primăvara anului 2024, Viaceslav Volodin, președintele Dumei de Stat, i-a conferit Marinei Tauber „Ordinul Prieteniei”, în numele președintelui Vladimir Putin.

Politică
bani, tauber

februarie 17, 2026 0 Comentariu
Ialomiţa sub cod portocaliu de ninsori și viscol puternic. Stratul de zăpadă poate ajunge până la 50 de cm
de Steliana Costea
Meteorologii au emis cod portocaliu și galben de ninsori, viscol și polei în jumătate de țară, valabile de marți până miercuri. Stratul de zăpadă va ajunge local până la 50 cm, iar vântul va sufla rafale de până la 90 km/h.

Meteorologii anunță că marți, vremea va fi rece în regiunile extracarpatice, cu temperaturi maxime între -4 și 4°C. Miercuri, frigul se va menține în Moldova, estul Munteniei și Dobrogea, cu maxime între -6 și 0°C. Minimele vor fi preponderent negative în toată țara, între -8 și 0°C.

Vor fi precipitații temporare, mai ales în sud, centru și est, mixte marți și predominant ninsori miercuri. Strat de zăpadă: 5–15 cm, local 20–30 cm; cantități de apă: 10–20 l/mp, izolat peste 25 l/mp. Pe alocuri se va forma polei sau ghețuș.

Vântul se va intensifica marți în estul Olteniei, Muntenia, Dobrogea și sudul Moldovei, apoi din seara zilei va sufla tare în majoritatea regiunilor (45–65 km/h), cu viscol și vizibilitate redusă în sud și est.

Cod galben de precipitații, ninsori și vânt în jumătate de țară

Din 17 februarie, ora 10:00 până pe 18 februarie, ora 12:00, în sud-estul Olteniei, sudul Transilvaniei, Muntenia, Dobrogea și Moldova vor fi precipitații însemnate cantitativ. Ziua vor fi precipitații mixte (ploaie, lapoviță, ninsoare), iar noaptea vor predomina ninsorile. În Dobrogea va ploua, iar spre sfârșitul intervalului ploile se vor transforma în lapoviță și ninsoare. Se vor acumula cantități de precipitații de 25…30 l/mp și izolat de peste 40…45 l/mp. Se va depune strat de zăpadă în medie de 10…30 cm. În sud-estul teritoriului local se va depune polei. Vântul va avea intensificări cu viteze la rafală de 50…70 km/h, va fi viscol și vizibilitate redusă sub 100 m.

Iar de marți seara, ora 22:00 până miercuri, ora 12:00 în cea mai mare parte a Carpaților Orientali și în Munții Banatului, vântul va avea intensificări cu viteze la rafală de 70…90 km/h, va fi viscol și vizibilitate redusă sub 100 m. Se va depune strat de zăpadă în medie de 10…20 cm (echivalent în apă de 15…25 l/mp).

Cod portocaliu de ninsori și viscol în mai multe județe

Din 17 februarie, ora 20:00 – 18 februarie, ora 12:00, în Muntenia și în sudul Moldovei va ninge abundent și se va depune strat consistent de zăpadă, cu grosimi de 20…50 cm (echivalent în apă de 20…50 l/mp). Vântul va avea intensificări puternice cu rafale de 60….85 km/h (cu vitezele cele mai mari în județele Vrancea, Galați, Buzău, Brăila, Ialomița și Călărași). Va fi viscol puternic, zăpada va fi troienită și vizibilitatea va scădea sub 50 m.

Cum va fi vremea miercuri și joi

Iar de miercuri între orele 12:00 – 20:00, au emise două coduri galbene de ninsori și vânt. în Dobrogea, jumătatea sudică a Moldovei, estul Munteniei, sud-estul Transilvaniei și în Carpații Merdionali și de Curbură, temporar va ninge viscolit și se va depune strat de zăpadă, în medie de 10…15 cm și vizibilitatea va fi redusă sub 100 m. Vântul va avea viteze de 50…70 km, iar în zona montană înaltă rafalele vor atinge 70…90 km/h. În județele Mehedinți, Dolj, Olt și Teleorman, vântul va avea intensificări cu viteze de 50…70 km/h.

Prognoza specială pentru Capitală

În București, de marți de la 10:00 și până miercuri ora 08:00, vremea se va răci. Cerul va fi noros și vor fi precipitații mixte (ploaie, lapoviță și ninsoare), iar seara vor fi depuneri de polei. Noaptea va ninge și se va depune strat de zăpadă cu grosimi, în general, de 20…35 cm. Cantitățile de apă acumulate vor fi de 25…40 l/mp. Vântul va avea intensificări cu rafale de 50…70 km/h, va fi viscol și vizibilitate scăzută. Temperatura maximă va fi de 2…3 grade, iar cea minimă se va situa în jurul valorii de -1 grad.

De miercuri ora 08:00 și până joi ora 10:00, cerul va avea înnorări și până spre orele prânzului va continua să ningă (5…10 cm), astfel încât stratul de zăpadă total va avea grosimi variabile, în medie, de 25…45 cm. Vântul va sufla slab până la moderat. Temperatura maximă va fi de 2…3 grade, iar cea minimă de -5…-3 grade.

Actualitate
cod portocaliu, Ialomita, viscol

februarie 16, 2026 0 Comentariu
Curtea Supremă anulează sechestrul pus pe bunurile magnatului Viorel Micula. Statul român încearcă să recupereze peste 300 de milioane de euro de la oamenii de afaceri
de Steliana Costea
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins definitiv recursul Administrației Județene a Finanțelor Publice Bihor şi a confirmat decizia Curţii de Apel Oradea de anulare a sechestrului de peste un miliard de lei instituit pe bunurile omului de afaceri bihorean Viorel Micula, în dosarul privind recuperarea ajutorului de stat considerat ilegal de instanţele europene. Procesul privind sechestrul instituit în cazul lui Ioan Micula continuă la instanţa supremă, anunță Bihoreanul.

Soluţia a fost pronunţată joi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a menţinut hotărârea Curţii de Apel Oradea în procesul deschis de Viorel Micula, după ce AJFP Bihor a instituit măsuri asigurătorii asupra bunurilor sale şi ale fratelui său, Ioan Micula.

Totul a început în martie 2025, când Fiscul bihorean a pus sechestru pe bunurile fraţilor Micula, în încercarea statului român de a recupera peste 300 de milioane de euro plătiți firmelor din grupul European Drinks & Food și magnaților Ioan şi Viorel Micula, în urma arbitrajului de la Washington, sumă calificată ulterior de Tribunalul UE drept ajutor de stat ilegal.

În cazul lui Viorel Micula, o decizie emisă în 24 martie viza suma de 2,03 miliarde de lei, ulterior Fiscul revenind cu un „act de îndreptare a erorii materiale” prin care a redus cuantumul la 1,29 miliarde de lei.

Pentru Ioan Micula, printr-o decizie emisă în 31 martie 2025, a fost instituit sechestru pentru aceeaşi sumă de 1,29 miliarde lei.

În ambele situaţii AJFP Bihor a invocat riscul ca debitorii să îşi ascundă sau să îşi risipească patrimoniul.

Ambii milionari au contestat actele, iar pe 26 mai şi 5 iunie 2025, Curtea de Apel Oradea le-a dat câştig de cauză.

Instanţa a stabilit că, în cazul lui Ioan Micula, Fiscul nu a demonstrat existenţa unui risc real de risipire a patrimoniului, iar în cazul lui Viorel Micula a constatat că modificarea sumelor nu reprezintă o simplă corectură, ci o schimbare substanţială a actului administrativ, care nu putea fi făcută printr-o procedură simplificată.

Curtea de Apel Oradea a arătat, în esenţă, că statul poate recupera ajutoarele de stat prin procedura fiscală, dar nu poate institui sechestru „din reflex”, fără argumente concrete. Judecătorul a subliniat că măsurile de indisponibilizare sunt excepţionale şi pot fi dispuse doar dacă există dovezi reale că debitorul îşi ascunde sau îşi risipeşte patrimoniul. Or, în acest caz, Fiscul nu a reuşit să demonstreze un asemenea risc, instanţa arătând că o cesiune de părţi sociale realizată cu ani în urmă nu poate justifica, în prezent, temerea că debitorii s-ar sustrage de la plată.

Politică
fratii Micula

februarie 16, 2026 0 Comentariu
Fost ministru al Proiectelor Europene: ”România a terminat banii din PNRR pe care îi avea în conturi”
de Steliana Costea
Adrian Câciu, fost ministru PSD al Proiectelor Europene în Guvernul Ciolacu și fost ministru al Finanțelor în Guvernul Ciucă, susține că ”România a terminat banii din PNRR pe care îi avea în conturi”.

Actualul deputat PSD susține că, în prezent, orice plată curentă aferentă proiectelor PNRR se face din bani naționali, bani pentru care se împrumută de pe piață cu 7% dobândă”.

Motivul pentru care România ar fi ajuns în această situație neplăcută, mai spune Câciu, este că, ”din iunie 2025 până acum, România nu a tras nici un eurocent din PNRR de la Comisia Europeană”.

Mesajul complet al lui Adrian Câciu:

”România a terminat banii din PNRR pe care îi avea în conturi.

Are 0 euro în conturi.

Iar asta este grav!

Orice plată curentă aferentă proiectelor PNRR se face din bani naționali, bani pentru care se împrumută de pe piață cu 7% dobândă.

Asta pentru ca, din iunie 2025 până acum, România nu a tras nici un eurocent din PNRR de la Comisia Europeană.

Deși are de primit 3,1 miliarde euro.

România a primit 10,5 miliarde de euro(prefinantari, cerere plată 1, cerere plata 2, repower, cerere plata 3-parțial).

La acest moment România a cheltuit circa 11 miliarde euro pe facturile aferente proiectelor din PNRR.

În acelasi timp, România are de încasat 3,1 miliarde euro de la Comisia Europeana (840 milioane euro din Cererea de Plata 3 si 2,3 miliarde euro din Cererea de plata 4).

Problema este ca nu încasează acesti bani.

Cu privire la cei 840 milioane de euro termenul de validare era 28 de noiembrie, iar termenul de încasare ar fi trebuit sa fie 28 ianuarie. Au trecut ambele.

Cu privire la cei 2,3 miliarde euro, aferenți cererii de plata 4, ieri a expirat termenul validarii de către Comisie.

Personal, am dubii ca CP4 va fi validata mai devreme de mai 2026.

Ceea ce este si mai grav!

Cele de mai sus rezulta din execuțiile bugetare.

De ce nu se prezintă public și asumat situația si auzim doar de laude privind “explozia absorbției pe PNRR”?

Care “explozie”?

Cea făcută pe banii pe care deja îi avea România în conturi?

Ministrul Fondurilor alege să facă declarații politice în loc să își asume și să explice:

-de ce a pierdut 7 miliarde euro din PNRR?

-de ce nu a încasat cei 840 milioane euro din CP3?

– ce se întâmplă cu cei 2,3 mld euro din CP4?

Și cum crede el că vom incasa cei 10,5 miliarde euro ramasi din PNRR până în august!

Eu pot sa înteleg că, actualul ministru al fondurilor este în guvern doar datorita lui Bolojan și dacă pică Bolojan pleaca și el din viata politica mare, dar aici vorbim de riscurile generate de:

a. Faptul ca România nu mai are bani PNRR în conturi(foloseste bani naționali, costuri mari dar și, dacă s-ar face corect înregistrarea pe executie bugetară, deficit temporar mai mare).

b. Faptul ca România nu a încasat 3,1 miliarde euro din PNRR fapt ce produce un “gol de casă” cu riscuri care se translatează inclusiv în rezerve și curs valutar.

Care este planul de actiune?

Că marketing știu toti.

Banii, unde sunt banii?”

La sfârșitul lunii ianuarie, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat că – în ceea ce priveşte fondurile europene pe care bugetul de stat pentru 2026 an se va baza – ar fi vorba despre 20 de miliarde de euro din PNRR, fonduri de coeziune, fonduri prin programul SAFE pentru consolidarea puterii militare sau de bani destinaţi agriculturii.

„Ambiţia în anul 2026 este să ajungem la o sumă care per total este de 20 de miliarde de euro, din care agricultura şi cu SAFE-ul vor avea vreo 5 şi restul, 15, sunt PNRR – 10 (miliarde de euro – n.r.), coeziune – 5”, a explicat ministrul, subliniind că mare parte din aceşti bani sunt granturi.

Politică
bani pnrr

februarie 16, 2026 0 Comentariu
Pământuri rare din Groenlanda vor fi procesate în România. „Jumătate din ce are nevoie Europa avem aici”
de Steliana Costea
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a afirmat, la Digi24, că România are în prezent 16 din cele 32 de elemente considerate critice la nivel european, care se găsesc doar în ţara noastră şi „maxim încă într-o ţară membră UE”. Mai mult, România ar putea procesa materiale rare extrase din alte regiuni, existând posibilitatea ca o companie americană să aducă pământuri rare din Groenlanda pentru a fi prelucrate la Feldioara.

„Cea mai mare provocare în materie de pământuri rare şi materiale rare este rafinarea lor. Astăzi, Asia deţine peste 80% din capacităţile de rafinare a pământurilor rare la nivel mondial. Iar eu pot să vă spun ceea ce am făcut eu în ultimele şase luni de zile, împreună cu o companie extrem de importantă din Statele Unite ale Americii, cotată la câteva miliarde de dolari. Un protocol de cooperare prin care pământuri rare extrase din Groenlanda sunt aduse la Feldioara, în România, sunt rafinate şi în această formă punem bazele primului proiect integrat de extracţie, rafinare şi consum, pentru că acele materiale rare vor fi destinate industriei aerospaţiale, inclusiv SpaceX, compania lui Elon Musk (…) România chiar are potenţialitatea asta pentru că noi avem o istorie extrem de importantă în materie de procesare a materialelor radioactive”, a declarat Bogdan Ivan, citat de News.ro.

El a spus că este vorba despre un parteneriat comercial cu o companie din SUA, care este listată pe bursa NASDAQ, care are un contrat de concesiune de mină din Groenlanda.

Întrebat despre valoarea acestui „deal”, Ivan a replicat: „Aş vorbi mult să spun nelimitat, dar depinde foarte mult cât de rapid ne vom mişca. Start, noi putem să lucrăm până la 3 miliarde de euro în următorii zece ani acolo”.

România are 16 din 32 minerale considerate critice la nivelul UE

„Odată ce reuşim să facem prima rafinărie cu tot ciclul integrat de extracţie, rafinare, consum în emisfera occidentală, ne putem dezvolta pe orizontal pentru că toate companiile mari de high tech îşi vor dori şi vor avea un avantaj economic dacă vor veni în România şi vor procesa toate aceste pământuri rare aproape de zona de rafinărie”, a explicat ministrul Energiei.

Întrebat ce resurse de metale rare are România, el a invocat experienţa ca fost ministru al Economiei. „Grafitul e unul extrem de important. România are astăzi 16 din cele 32 de elemente critice, considerate critice la nivel european, care se găsesc doar în ţara noastră şi maxim încă într-o ţară membră UE, ceea ce ne poziţionează pe primul loc în materie de resurse de subsol, pământuri rare şi materiale rare. Deci jumătate din ce are nevoie Europa avem aici”, a spus Ivan.

El a adăugat că România este „obligată” să facă o industrie pentru aceste resurse.

„Pot să vă spun că atunci când eram la Ministerul Economiei am avut 3 proiecte pe care le-am câştigat la Comisia Europeană în valoare de 600 de milioane de euro care au fost considerate strategice la nivel european. Cea de prelucrare a Verde Magnesium în judeţul Bihor la Băiţa, cea de prelucare şi rafinare a cuprului în judeţul Hunedoara şi cea de grafit din care să facem grafen în judeţul Gorj. Deci, eu personal trei proiecte de 600 de milioane de euro le-am inclus pe lista celor strategice la nivel european şi care este evident colegii mei care sunt acum în acest minister continuă”, a subliniat el.

Actualitate
PAMANTURI RARE

februarie 16, 2026 0 Comentariu
 „Cea mai gravă criză din ultimele decenii”. Mai puțin de jumătate dintre copiii din România au fost vaccinați împotriva rujeolei în 2025
de Steliana Costea
Mai puțin de jumătate – 47,4% – dintre copiii din România care ar fi trebuit să primească, anul trecut, prima doză de vaccin ROR au fost imunizați, arată datele Organizației Salvați Copiii. Prima doză de vaccin ROR (împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei) se administrează începând cu vârsta de un an.

„Aproape jumătate dintre copiii României nu au primit nici măcar o doză de vaccin ROR la vârsta recomandată. Fiecare copil nevaccinat este un copil expus riscului de îmbolnăvire și de deces din cauza unei boli care poate fi prevenită. În comunitățile rurale în care lucrăm, am demonstrat că vaccinarea poate crește de la 50-60% la aproape 100% atunci când există echipe dedicate, informație corectă și relații de încredere cu familiile”, afirmă Gabriela Alexandrescu, directorul executiv al Salvați Copiii România.

Reprezentanții celui mai mare ONG pentru drepturile copilului consideră că „România se confruntă cu cea mai gravă criză de vaccinare din ultimele decenii.”

Potrivit acestora, „tot mai mulți copii sunt privați de protecția vitală pe care o dă vaccinarea, ceea ce a dus la o scădere progresivă a ratelor de acoperire vaccinală pentru ROR (rujeolă-oreion-rubeolă)”.

8 din 10 cazuri de rujeolă la nivel european se înregistrează în România

Între 1 februarie 2024 și 31 ianuarie 2025, numărul total de persoane diagnosticate cu rujeolă la nivelul Uniunii Europene a fost de 32.265, dintre care 27.568 proveneau din România (27.568). A doua țară din top este la mare distanță – Italia, cu 1.097 de cazuri, arată datele Centrului European pentru Controlul Bolilor.

În perioada 1 ianuarie 2023 – 31 decembrie 2025, în România au fost confirmate 35.736 de cazuri de rujeolă, din care 27.720 la copii sub 15 ani și 3.188 la adolescenți între 15 și 19 ani. În același interval, s-au înregistrat 30 de decese cauzate de rujeolă, potrivit INSP. De altfel, în România a fost declarată oficial epidemie de rujeolă, în acea perioadă.

În România, „rujeola circulă continuu în populație, fără întrerupere”

Dintre vaccinurile administrate copiilor care fac parte din calendarul național de vaccinare, vaccinul ROR are cea mai redusă rată de acoperire națională:

• vaccinul BCG împotriva tuberculozei – 93,5%
• vaccinul Hep B împotriva hepatitei (3 doze) – 55,0%
• vaccinul DTPa împotriva difteriei, tetanosului și pertussis acelular (3 doze) – 55,0%
• vaccinul VPI polio inactivat împotriva poliomielitei (3 doze): 55,0%
• vaccinul Haemophilus influenzae tip b împotriva infecțiilor bacteriene invazive (3 doze) – 55,0%
• vaccinul pneumococic (3 doze) – 54,0%
• vaccinul ROR (prima doză) – 47,4%.

În ceea ce privește vaccinarea împotriva rujeolei, într-un singur județ acoperirea vaccinală a fost de peste 70%, în 14 județe acoperirea vaccinală s-a situat între 50,6% și 67,4%, în 24 de județe acoperirea vaccinală s-a situat între 31,3% și 49,7%, în trei județe acoperirea vaccinală a fost sub 30%, arată o analiză Salvați Copiii, pe baza datelor Institutului Național de Sănătate Publică.

Valoarea minimă (23,7%) a fost raportată în județul Argeș, iar cea maximă (73,8%) a fost atinsă în județul Bihor, potrivit INSP.

Ratele de imunizare pentru toate vaccinurile sunt sub ținta de 95% recomandată de Organizația Mondială a Sănătății.

Conform concluziilor celei de-a 14-a reuniuni a Comisiei Regionale de Verificare a Eliminării Rujeolei și Rubeolei (RVC, septembrie 2025) , România se numără printre cele 13 țări din Regiunea Europeană a OMS cu transmitere endemică a rujeolei, ceea ce înseamnă că boala circulă continuu în populație, fără întrerupere.

Dezinformarea din social media, printre cauze

Principalele cauze identificate de Salvați Copiii țin de carențele informaționale, dezinformarea din social media, precum și de bariere sistemice, cum ar fi birocrația excesivă, lipsa resurselor materiale, desființarea vaccinării în școli și lipsa transportului.

De asemenea, reprezentanții organizației consideră că ar fi necesare training-uri în comunicare pentru personalul medical, precum și dezvoltarea unei echipe multidisciplinare la nivel local care să promoveze vaccinarea copiilor.

Studiul Bariere în calea vaccinării în mediul rural din România. Un studiu calitativ privind perspectivele asistenților medicali comunitari și ale medicilor de familie” al Salvați Copiii a explorat perspectivele a 29 de medici de familie și asistenți medicali comunitari ce au în evidență peste 11.000 de copii din mediul rural.

Studiul a identificat:

• Barierele atitudinale și comportamentale, refuzul categoric al unor comunități și frica de reacții adverse.
• Barierele socio-culturale sunt reprezentate de aspecte culturale, lingvistice, religioase și mobilitatea ridicată a familiilor.
• La nivel informațional, impactul negativ al mass-media, dezinformarea pe rețelele sociale și miturile despre vaccinare reprezintă obstacole majore.
• În plus, există bariere sistemice precum birocrația excesivă, lipsa resurselor materiale, desființarea vaccinării în școli și lipsa transportului.
• Mulți medici raportează comportamente de evitare din partea părinților, care amână constant vaccinările și refuză să-și asume în scris decizia. Medicii văd asistenții medicali comunitari ca intermediari ideali pentru comunicarea cu grupurile vulnerabile sau rezistente la vaccinare.
• Medicii de familie identifică multiple obstacole la nivel sistemic, precum absența consecințelor pentru nevaccinare și desființarea vaccinării în școli, care au redus semnificativ ratele de imunizare, în special în comunitățile vulnerabile și izolate.
• Din perspectiva medicilor de familie, barierele culturale și sociale, precum și mobilitatea ridicată a familiilor, complică și mai mult eforturile de vaccinare.
• În plus, în interacțiunea cu părinții, medicii observă că frica de reacții adverse și lipsa percepției privind gravitatea bolilor prevenibile prin vaccinare reprezintă obstacole semnificative în convingerea acestora să-și vaccineze copiii.
• Pentru a crește ratele de vaccinare, medicii identifică nevoi multiple și interconectate. La nivel național, ei solicită un cadru legislativ mai strict privind vaccinarea și campanii mass-media mai intense de informare și educare.
• La nivel local și operațional, principalele nevoi includ: extinderea rețelei de asistență medicală comunitară, reducerea birocrației în raportarea vaccinărilor, asigurarea transportului pacienților către cabinete și o mai bună implicare a reprezentanților minorităților.
• O nevoie specifică frecvent menționată este reintroducerea vaccinării în școli, care în trecut asigura rate mai bune de acoperire vaccinală.
• Medicii subliniază și importanța dezvoltării propriilor abilități de comunicare prin participarea la cursuri specializate.

Sănătate
rujeola, vaccin

februarie 16, 2026 0 Comentariu
Prima ședință a coaliției după câteva săptămâni de pauză. Miniștrii PSD refuză să își dea avizul pentru reforma administrației 
de Steliana Costea
Liderii PSD, PNL, USR, UDMR și ai Minorităților Naționale se întâlnesc de la ora 13:00, iar principalul punct al discuțiilor este legat tot de adoptarea reformei administrației.  Mai mulți miniștri social-democrați nu vor să semneze avizul pentru proiectul de reformă. Este vorba despre un aviz consultativ, dar ca să intre pe ordinea de zi a… Citește mai mult

Liderii PSD, PNL, USR, UDMR și ai Minorităților Naționale se întâlnesc de la ora 13:00, iar principalul punct al discuțiilor este legat tot de adoptarea reformei administrației. 

Mai mulți miniștri social-democrați nu vor să semneze avizul pentru proiectul de reformă. Este vorba despre un aviz consultativ, dar ca să intre pe ordinea de zi a ședințelor de Guvern proiectul are nevoie de toate avizele, fie că sunt negative sau pozitive. 

PSD cere ca reforma administrației să fie modificată astfel încât tăierile de 10% din salarii să nu se aplice ministerelor care au trecut deja printr-o reorganizare, cum e Ministerul Agriculturii, de exemplu. 

De asemenea, social-democrații se opun și tăierilor în sistemul medical, în educație și celor din domeniul ordinii publice. 

Miniștrii PSD, împotriva tăierilor la sănătate și educație

Săptămâna trecută, printr-un comunicat de presă, PSD a cerut celorlalte partide „să abandoneze politica simplistă de austeritate și să susțină introducerea unor reforme structurale reale care să țină cont de realitățile sociale și economice din România”.

Social-democrații susțin că reducerea salariilor buge­ta­rilor „la grămadă, cu toporul, nu este reformă”. „PSD nu va susține o astfel de abordare care poate provoca blocaje grave în sectoarele critice din sistemul bugetar”.

Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, a declarat, tot săptămâna trecută, la Antena 3 CNN, că este „total împotriva” reducerii cu 10% a salariilor din sistemul medical.

„Mă declar total împotriva acestei abordări pur contabile în care salariile sau veniturile personalului medical să fie reduse cu 10% fără să se țină cont de particularitățile sistemului de sănătate. Sistemul de sănătate are anumite particularități, este înainte de toate o zonă de siguranță națională, în al doilea rând aici nu vorbim despre un Excel în care niște calcule ies frumos, vorbim despre viața unor oameni care pot fi puși în pericol dacă nu suntem atenți la aceste nuanțe și la aceste detalii”, a declarat Rogobete.

Potrivit informațiilor HotNews, Rogobete a prezentat o alternativă pentru reducerile incluse în proiectul de reformă a administrației. Printre măsurile propuse de ministrul Sănătății se numără și o reorganizare a spitalelor. 

Aceleași surse precizează că miniștrii PSD vor aviza proiectul de reformă a administrației atunci când va exista și decizie politică, adică consens în coaliție. 

Marcel Ciolacu nu exclude ruperea coaliției 

Fostul premier PSD, Marcel Ciolacu a declarat duminică seara într-o intervenție la Antena 3 CNN că nu exclude ruperea coaliției: 

„Nu exclud, dimpotrivă. Părerea mea că lucrurile spre asta duc, spre ruperea actualei coaliţii, dar eu nu recomand, cu toate riscurile, nu recomand ruperea acestei coaliţii. Eu cred că trebuie discutat şi încercat până la capăt, pentru că o criză politică în România va agrava şi mai mult climatul economic, ceea ce noi nu ne permitem”, a declarat Marcel Ciolacu potrivit News.ro.

Ciolacu a spus și că USR nu ar fi trebuit să fie inclus în coaliția de guvernare. Apoi a declarat că cel mai bun lucru pentru România este să se rupă coaliția și să aibă loc alegeri anticipate:

„Cel mai bine pentru România este, dacă se rupe această coaliţie, să mergem la alegeri anticipate”.

Reforma administrației publice centrale și locale vizează scăderea cu 10% a cheltuielilor de personal, inclusiv prin tăierea a mii de posturi, și va fi adoptată de Guvern prin ordonanță de urgență.

Premierul Ilie Bolojan a declarat, vineri, că pachetul privind reforma administrației ar trebui adoptat cel mai târziu în ședința de joi a Guvernului: „Înseamnă ca fiecare dintre cei care deține o funcție publică trebuie să pună în practica această decizie. Dar e adevărat că s-a lăsat libertatea fiecăruia să o pună în practică așa cum dorește”.

„Asta înseamnă că va intra în aplicare imediat, în condițiile în care vedeți că am încercat să corectăm aberația legată de pensiile speciale, în care magistrații se pensionează la 48-49 de ani cu pensie cât ultimul salariu, de luni de zile, din vara anului trecut, trecem prin amânările pe care le vedem și atunci sunt lucruri care nu depind de guvern”, a spus Bolojan.

El a făcut aceste declarații la Europa FM, întrebat cum comentează faptul că secretarul general al Guvernului, Radu Oprea (PSD), a spus că nu face tăieri de posturi, pe care le-a comparat cu Auschwitz.

Politică
ministri psd

februarie 16, 2026 0 Comentariu
Alerte meteo emise acum de ANM. Coduri galbene de viscol și strat de zăpadă de 30 de cm
de Steliana Costea
Vremea se va răci treptat în toată țara iar până joi întreg teritoriul se află sub o informare meteorologică. Temperaturile vor scădea accentuat și va începe să ningă în mai multe zone ale țării în perioada următoare.

ANM a emis o informare meteorologică valabilă în perioada luni, 16 februarie, ora 10:00 – joi, 19 februarie, ora 10:00, prin care anunţă răcirea accentuată a vremii, precipitații, viscol și polei.

Luni (16 februarie) vremea va deveni rece în Moldova, iar marți și în regiunile sudice, astfel încât temperaturile maxime se vor încadra în general între -4 și 4 grade, transmit meteorologii.

Miercuri vremea se va menține rece în Moldova, estul Munteniei și în Dobrogea, unde temperaturile maxime se vor încadra între -6 și 0 grade.

Temperaturile minime vor fi preponderent negative la nivelul întregii țări și se vor încadra, între -9 grade în estul Transilvaniei și în nordul Moldovei și 4 grade în sudul Banatului și pe litoral.

Strat de zăpadă de 30 de cm

Marți (17 februarie), aria precipitațiilor se va extinde dinspre sud-vest și va cuprinde estul și local centrul țării. La început vor fi precipitații mixte în Oltenia și Muntenia, ploi în Dobrogea și ninsori în Transilvania și Moldova, precum și la munte, apoi în noaptea de marți spre miercuri vor predomina ninsorile.

Se va depune strat de zăpadă în medie de 5…15 cm și local de 20…30 cm. Se vor acumula cantități de apă de 10…20 l/mp și local de peste 25 l/mp. Izolat vor fi condiții de polei și ghețuș.

Vântul va avea intensificări în noaptea de luni spre marți și marți în estul Olteniei, Muntenia, Dobrogea și sudul Moldovei, iar din seara zilei de marți în cea mai mare parte a țării cu viteze la rafală în general de 45…65 km/h. În sud și sud-est temporar va fi viscol și vizibilitatea scăzută.

Coduri galbene

În perioada 17 februarie, ora 10:00 – 18 februarie, ora 14:00, meteorologii au emis un cod galben de vreme rea.

În intervalul menționat, în sudul Olteniei, Muntenia, Dobrogea și sudul Moldovei vor fi precipitații însemnate cantitativ. Ziua vor fi precipitații mixte (ploaie, lapoviță, ninsoare) în Oltenia și Muntenia, ploi în Dobrogea și ninsori în Moldova.

Noaptea vor predomina ninsorile. Se vor acumula cantități de precipitații de 25…30 l/mp și izolat de peste 40 l/mp. Se va depune strat de zăpadă în medie de 10…30 cm. Vântul va avea intensificări cu viteze la rafală de 50…70 km/h, va fi viscol și vizibilitatea redusă sub 100 m.

O altă avertizare cod galben va fi valabilă în intervalul 17 februarie, ora 22:00 – 18 februarie, ora 14:00.

În Carpații Meridionali și de Curbură vântul va avea intensificări cu viteze la rafală de 70…90 km/h, va fi viscol și vizibilitatea redusă sub 100 m. Se va depune strat de zăpadă în medie de 10…20 cm (echivalent în apă de 15…25 l/mp).

Actualitate
viscol in romania

februarie 16, 2026 0 Comentariu
„Triunghiul Odesa”: România, Ucraina și Republica Moldova formează Tripla Alianţă Cibernetică. Anunțul făcut de Oana Țoiu
de Steliana Costea
Declaraţia privind consolidarea rezilienţei României, Republicii Moldova şi Ucrainei în domenii cheie precum securitate energetică, securitate cibernetică şi cooperare pentru o mai bună conectare terestră a celor trei ţări a fost adoptată la reuniunea ministerială a formatului trilateral „Triunghiul Odesa”.

Potrivit unui comunicat al MAE transmis, duminică, Agerpres, la reuniunea trilaterală au participat ministrul Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, şi omologii săi din Ucraina şi Republica Moldova.

“Prin formatul Triunghiul Odesa accelerăm proiectele comune de infrastructură, întărim vocea regională pe scena globală şi adresăm nevoile concrete ale comunităţilor noastre istorice. Am anunţat în formatul conferinţei de la Munchen decizia noastră de a încheia un acord trilateral de colaborare în domeniul securităţii cibernetice, Tripla Alianţă Cibernetică, pentru că avem, şi în instituţiile publice şi în mediul privat, experţi şi experienţă şi vrem să creştem poziţionarea noastră internaţională ca parteneri şi furnizori de securitate în acest domeniu”, a afirmat ministrul Oana Ţoiu, citată în comunicat.

Memorandumul de înţelegere privind Tripla Alianţă Cibernetică, ce vizează o mai bună colaborare în domeniul combaterii ameninţărilor din domeniu, este dezvoltat şi operaţionalizat la nivelul Directoratul Naţional pentru Securitate Cibernetică şi instituţiile omoloage şi va intra în vigoare după semnarea planificată în această lună.

Cei trei miniştri au mai discutat angajamentele guvernelor de a extinde semnificativ conectivitatea regională în domeniul energiei pentru a răspunde la problemele generate de atacurile Rusiei şi pentru a consolida şi pentru viitor conectivitatea necesară creşterii regionale a industriilor noastre. Solidaritatea societăţii civile şi campania de donaţii pentru generatoarele electrice a fost apreciată de populaţia şi autorităţile ucrainene.

Declaraţia comună reafirmă rolul strategic al României pentru integrarea europeană a Ucrainei şi a Republicii Moldova, atât pe palier politic şi instituţional cât şi prin contribuţia societăţii civile, se arată în comunicat.

Finanţarea europeană a proiectelor de conectare regională este o prioritate comună şi în negocierile viitoare de la nivel european, permiţând accesarea unor surse de finanţare esenţiale pentru proiecte strategice rutiere, feroviare şi energetice, punctează sursa citată.

Ministrul român a folosit platforma curentă pentru a aduce în atenţie situaţia comunităţilor vorbitoare de limbă română din Ucraina, un subiect abordat constant în relaţia bilaterală la nivel înalt. Totodată, Oana Ţoiu a subliniat importanţa asigurării educaţiei în limba maternă, inclusiv în contextul reformei sistemului educaţional şi necesitatea continuării discuţiilor iniţiate deja şi la nivelul ministerelor de educaţie pentru finalizarea unei soluţii comun agreate până la punerea în practică în 2027 a noului set de reforme planificate, se mai evidenţiază în comunicatul MAE.

Politică
triunghiul odesa