martie 12, 2026 0 Comentariu
A murit Iulian Vrabete, basistul trupei Holograf. Celebrul muzician avea 70 de ani
de Steliana Costea
Basistul trupei Holograf, Iulian Vrabete, a murit la vârsta de 70 de ani. „Da, din păcate este adevărat”, au spus pentru Știrile PRO TV surse apropiate trupei.
Sindicat: Guvernul pregătește pe ascuns un plan de austeritate
Percheziții DNA la Vama Sculeni: polițiști și vameși, acuzați că luau mită de la șoferi
Muzicieni celebri și personalități din lumea rock-ului au reacționat pe rețelele de socializare.
„Ce primăvară tristă. Ne-a părăsit Iulian Mugurel Vrabete lăsând un mare gol în muzica inimilor noastre. Drum lin, Mugurel, Dumnezeu să te odihnească în pace, prieten drag!”, a scris Nicu Alifantis.
„Drum lin, Mugurel. Ce de povești rămân în urma ta… Condoleanțe familiei. Condoleanțe fraților din Holograf” – Alin Dincă (Trooper).
„În anul 2009 am fost coleg de scenă cu Iulian “Mugurel” Vrabete (bassistul trupei Holograf) și am înregistrat pentru același proiect “State of mind” al chitaristului Cristi Gram de la trupa Phoenix. Cu durere în suflet am aflat în această dimineață cumplita veste a trecerii în neființă a lui Mugurel. Trist, cumplit…un om atât de bun, un instrumentist excepțional, muzician desăvârșit. Ultima oară am stat la povești ore bune în holul hotelului în Cluj împreună cu Edi și ne-am îmbrățișat la plecare. Cine ar fi știut că-i ultima… Odihnă veșnică, Mugurel și drum lin spre Lumină! 😓😓Condoleanțe familiei și trupei Holograf!” – Ionuț „John” Micu (toboșarul trupei Compact)
„A plecat Mugurel Vrabete de la Holograf. E o veste foarte tristă. Mugurel era un om foarte distins, cultivat, blând, bun și un membru de bază al trupei, un basist talentat. Las un gând aici pentru cei dragi care au rămas în urma lui. Tinerețea noastră a însemnat și Holograf, deci și Mugurel. Dumnezeu să-l odihnească!” – Tudor Chirilă (Trupa VAMA).
„Nu l-am cunoscut bine pe Iulian decât în pandemie, deși am tot colaborat în diverse contexte din 2000 încoace, culminând cu portretul din 2018, când l-am prins mai liber, prin TVR, și l-am intervievat. Dar pandemia ne-a unit pur și simplu, la ideea lui Gabi Pipai Andrieș, să facem ceva pentru branșa care se resimțea din plin. (Retro) Rockul Carantinei a unit mai multe generații de soliști și instrumentiști din muzica noastră, nu ca să se afle în treabă și să plângă unul pe umărul altuia, ci pentru acele restituiri muzicale istorice. El a fost practic producătorul muzical al proiectului, cel care a schițat multe știme, iar când nu a apărut basist, firește că a susținut partitura respectivă pe loc. Dar și până atunci, dincolo de Holograf (ori Basorelieful tinereții revenit pentru mai multe concerte și disc, plus Trinity), a ajutat în atâtea proiecte, sunt vreo 80 de discuri notate pe discogs. De asemenea, era în boardul UCMR și a făcut și acolo mult bine. Ca și în cazul lui Florian Pittiș și al altor câțiva Oameni de Muzică, nu se poate cuantifica pierderea sa, dar rămân atâtea amintiri, în cazul subsemnatului arhisuficiente pentru încă un portret. Melodia “În loc de bun rămas”, cu acel bas intro e imediată, din păcate: Nu e ușor, nu e nici greu / să încerci acum să te întorci din drum / poate că eu, cu sufletul meu / aș avea atât de multe să îți spun. / Însă ochii tăi se vor pierde în noapte / lăsându-mă pe mine-n urma lor / știu că ochii tăi vor fi două șoapte / și mi-e foarte dor, mi-e tare dor de ei…” – Doru „Rocker” Ionescu.
Dumnezeu să îl odihnească în pace!
Cine a fost Iulian Vrabete
Născut la 14 octombrie 1955, la Craiova, Iulian Vrabete a urmat Facultatea de Arhitectură. În timpul studiilor, el a înfiinţat formaţia Basorelief, la Club A.
După absolvire, în 1982, s-a mutat la Alba Iulia, unde a cântat cu trupa Mass Media, după care s-a stabilit la Bucureşti.
Ulterior, s-a stabilit la Bucureşti şi s-a alăturat Holograf în 1987, fiind compozitor şi textier.
martie 11, 2026 0 Comentariu
Caracatița ”Clean – Urban” și radiografia unei otrăviri calculate
de Eugen Cișmașu
Slobozia. O rețea de firme și relații care gravitează în jurul stației de epurare, a operatorului public al orașului și a oamenilor primarului Potor. Clean Cyclo, Clean Otter și Calypso Mono, firme conectate prin acționariat și contracte, ale căror legături personale și administrative conturează un sistem în care aceiași oameni ajung, direct sau indirect, de ambele părți ale afacerii. Lângă toată această construcție, otrăvirea aerului unui municipiu. Un rezultat care, chiar dacă nu a fost scontat, este rezultatul unui lanț de decizii economice și mai ales al unei afaceri calculate de către un grup operațional organizat.
Execuțiile lui Putin: 12 ani de la crima de la Smolensk și asasinarea președintelui Poloniei, Lech Kaczynski
Comasații PSD + PNL taie Târgul de Paște din meniul de Sărbători al bucureștenilor
Slobozia a început să miroasă. Nu metaforic. Nu literar. La propriu. În anumite dimineți, cartiere întregi ale orașului sunt acoperite de un miros greu de sulf și canal industrial. Locuitorii din zona Transmim îl cunosc deja prea bine: aerul devine irespirabil, geamurile se închid, iar oamenii ies în stradă cu aceeași întrebare pe buze: ce s-a mai deversat azi-noapte?
De luni de zile, mirosul apare în aceleași intervale, cu aceeași intensitate și cu aceeași consecință: un oraș întreg respiră aer de stație de epurare industrială. În mod curios, până deunăzi, când autoritățile și-au luat inimile în dinți și au început să sancționeze, explicațiile oficiale au fost mereu vagi, iar controalele instituțiilor statului păreau să producă mai multă hârtie decât soluții.
Ce a devenit, totuși, evident în toată această perioadă? Faptul că problema Sloboziei nu este doar una de mediu. Ci, mai ales, în mod evident, o problemă de sistem.
În jurul problemelor de epurare și a activităților conexe de la Slobozis s-a format, în ultimii ani, o rețea de interese care amestecă administrația publică, operatori economici și o tăcere instituțională suspect de disciplinată. În centrul acestei povești apar, inevitabil, câteva nume: SC Urban SA, operatorul serviciilor publice, primarul Alexandru Potor, responsabil politic pentru funcționarea orașului, și cercul de apropiați și parteneri de afaceri care gravitează în jurul acestor decizii.
În tot acest context, ancheta de față încearcă să răspundă la două întrebări simple: de ce miroase Slobozia, și, mai ales, cine câștigă din acest miros.
În capitolele următoare vom analiza, pas cu pas, ”contribuția” fiecăruia la acest mecanism: cum funcționează stația de epurare, ce rol joacă operatorii implicați și cum au ajuns deciziile administrative ale orașului să coincidă atât de convenabil cu interesele unor actori privați.
Pentru că, uneori, un miros persistent nu este doar o problemă tehnică. Uneori este urma unei combinații.
Cum funcționează stația de epurare a SC Urban (sau, mai exact, cum nu funcționează)
În teorie, stația de epurare a municipiului Slobozia, administrată de SC Urban SA, ar trebui să fie instalația care curăță apa uzată a orașului înainte ca aceasta să ajungă în emisar. În practică, controalele de mediu au arătat un tablou mult mai simplu și mult mai îngrijorător: o instalație exploatată defectuos, cu echipamente nefuncționale și cu etape tehnologice care fie nu funcționează, fie nu sunt utilizate deloc.
La treapta mecanică, prima etapă a epurării, inspectorii au constatat echipamente esențiale defecte sau scoase din uz: grătare nefuncționale de ani de zile, instalații degradate pentru separarea grăsimilor, decantoare neutilizate și chiar aparatura care ar trebui să măsoare debitul de apă influentă scoasă din funcțiune. Cu alte cuvinte, nici măcar cantitatea de apă care intră în stație nu putea fi determinată corect.
O situație mai bună nu s-a găsit nici la treapta biologică, acolo unde ar fi trebui să aibă loc procesul propriu-zis de epurare. Deși s-au făcut investiții pentru modernizarea sistemului de aerare, o linie biologică nu era utilizată deloc, iar cealaltă funcționa impropriu, cu echipamente nefuncționale și fără un registru de mentenanță al stației.
Despre o eventuală treaptă chimică, care să acționeze asupra unor eventuale deversări de ape uzate, provenite din neutralizarea unor deșeuri de către terți contractori, nu are rost să mai vorbim. Aceasta nu există pur și simplu.
Stația care putea fi cumpărată. Dar nu trebuia.
Paradoxul poveștii apare în urmă cu aproximativ trei ani, exact în momentul în care SC Urban SA începea să capete, sub bagheta tandemului Stoicescu – Potor (pe atunci administrator al județului) dimensiunea unui jucător regional pe piața apei, canalizării și epurării, grație extinderii și sprijinului acordat de Consiliul Județean Ialomița.
În mod logic, un operator care își consolidează poziția regională încearcă să își întărească infrastructura, iar în anul 2023 a apărut și oportunitatea care, într-o logică administrativă normală, ar fi trebuit analizată foarte serios: achiziția stației de epurare a fostului combinat chimic Chemgaz.
În 2023, cum spuneam, lichidatorul combinatului, Expert Insolvență SRL, transmite o ofertă către Primăria Slobozia. Propunerea era directă și, după cum recunoaște chiar primarul municipiului de la acea vreme, Dragoș Soare, extrem de avantajoasă. Stația putea fi cumpărată ”la un preț modic și chiar cu plata în rate”. Fostul primar spune că a procedat firesc: a întrebat conducerea operatorului regional dacă o asemenea achiziție ar fi utilă pentru Urban. ”Mi s-a părut normal să îl întreb pe managerul Urban, Adrian Stoicescu, dacă această achiziție ar fi oportună pentru operatorul regional însă, aflând de la domnia sa că stația de epurare a Combinatului nu prezintă interes, am declinat oferta lichidatorului”, a explicat ulterior Dragoș Soare.
Deci, declarația lămurește un lucru foarte clar. Deși pauper la nivel de dotări și performanțe tehnice, Urban Slobozia nu a vrut să cumpere stația. Și aici apare prima întrebare serioasă din această poveste. Cum se face că un operator regional, care se confruntă cu deficiențe evidente la propria stație de epurare, refuză o infrastructură industrială existentă, disponibilă la preț modic și cu plata în rate?
Explicațiile oficiale lipsesc. Dar, în lumea combinațiilor locale, există întotdeauna și o altă ipoteză, una pe care nimeni nu o formulează public, dar pe care toată lumea o știe. Cea în care un activ refuzat oficial devine, ulterior, mult mai valoros dacă ajunge mai întâi în mâinile potrivite.
Poate cineva să bage mâna în foc că ideea cumpărării stației prin intermediari și introducerea acesteia ulterior, în relații contractuale cu Urban Slobozia, nu ar fi putut încolți în ograda tandemului Stoicescu – Potor? Noi nu credem. Iar ceea ce a urmat după refuzul din 2023 ne-a dat dreptate să nu mergem ”pe fenta” refuzului nevinovat.
Cum se înfiripă ”coincidența”…
Extrem de interesant, la câteva luni de la discuția dintre primarul Soare și lichidatorii Chemgaz, mai precis pe 6 septembrie, lua ființă societatea Clean Cyclo SRL, avându-l ca asociat principal pe Denis Hann Răducanu, nimeni altul decât fiul cel mic al executorului judecătoresc Bogdan Răducanu, considerat ”executorul de casă” al Urban Slobozia SA, din pricina numărului mare de acțiuni specifice pe care le exercită în relațiile Urban-ului cu asociațiile de proprietari și terții contractuali. Însă și mai interesant este faptul că nou înființata Clean Cyclo SRL și-a stabilit sediul social în Municipiul București, Sector 2, Șoseaua Mihai Bravu nr.123-135, Bl.D11, Sc.B, Et.1, Ap.4, adică fix în apartamentul în care își mai avea sediul social SC Quasar Agency SRL, agenția imobiliară la care, printre alții, erau asociați Alexandru Potor, acum primar al Sloboziei și PSD pentru Primărie și, surpriză, Gabriel Robert Răducanu, nimeni altul decât fiul cel mare al aceluiași Bogdan Răducanu, considerat, cum spuneam, ”executorul de casă” al Urban Slobozia SA.
Nu vi se pare interesant? Să fie doar o nevinovată coincidență? Haideți să vedem ce urmează…
Pe 18 octombrie 2023, Expert Insolvență SRL, în calitate de lichidator judiciar al Chemgas Holding Corporation, anunță organizarea unei licitații publice pentru vânzarea activului numit ”Stația de Epurare Slobozia”, iar activul este adjudecat de chiar SC Clean Cyclo SRL, exact firma care nu exista cu câteva săptămâni înainte.
Firmă fără istoric financiar, controlată de fiul executorului care lucra constant cu Urban, societate care își stabilise sediul social în același apartament în care apărea și agenția imobiliară de care era legat numele lui Alexandru Potor.
În acel moment, refuzul Urban din primăvara lui 2023 începe să capete o lumină diferită. Pentru că stația de epurare care ”nu prezenta interes” pentru operatorul regional ajunge, în mod surprinzător, în proprietatea unei firme nou înființate, conectată direct la oameni care gravitează în jurul administrației și al operatorului public.
Coincidență? Nu știm. Pentru că, în poveștile administrative din România, atunci când prea multe coincidențe apar în același loc și în același timp, de obicei nu este vorba despre noroc.
Ci despre planificare. Iar povestea Clean Cyclo abia începe.
Cum a trecut Clean Cyclo de la acte, direct la fapte
După ce a pus mâna pe stația de epurare a fostului combinat Chemgaz, Clean Cyclo SRL începe să evolueze într-un mod care, pentru cine urmărește atent lumea afacerilor locale, nu mai pare deloc surprinzător.
Ca în multe alte povești similare, urmează o etapă de reconfigurare discretă.
Firma își schimbă sediul inițial, iar structura acționariatului începe și ea să se transforme. Din peisaj dispare Denis Hann Răducanu, acționarul inițial al companiei și fiul executorului judecătoresc Bogdan Răducanu — omul despre care, în Slobozia, se spune de ani buni că este ”executorul de casă” al Urban SA, compania municipală implicată în numeroase proceduri de recuperare a debitelor.
Ieșirea lui Răducanu din firmă nu înseamnă însă și o ruptură de ecosistemul de relații din jurul Urbanului. Din contră. În locul său apare Dan Aurelian Manea.
Un nume care, pentru cine cunoaște puțin istoria personală a conducerii Urban Slobozia, nu este deloc întâmplător. Manea este fost coleg de generală cu două personaje – cheie din această poveste: Adrian Stoicescu, directorul Urban SA, și Alexandru Potor, actualul primar al municipiului Slobozia.
Mai mult decât atât, la momentul intrării în Clean Cyclo, Dan Aurelian Manea ocupa o poziție importantă chiar în interiorul companiei publice: director de dezvoltare al SC Urban SA Slobozia.
Odată cu această mutare, Manea nu devine doar acționar al Clean Cyclo, ci și administrator al societății. Iar de aici lucrurile capătă o geometrie instituțională interesantă.
Pe de o parte, Manea rămâne director de dezvoltare în cadrul Urban, operatorul regional de apă, canalizare și epurare. Pe de altă parte, devine administrator și acționar într-o firmă privată care deține o stație de epurare industrială în Slobozia. Cu alte cuvinte, omul responsabil de dezvoltarea infrastructurii unei companii publice ajunge să fie, simultan, și vecin industrial, și potențial partener de afaceri sau competitor cu aceeași companie.
O poziționare care, în termeni mai puțin eleganți, înseamnă că directorul unei firme publice ajunge să se afle, în același timp, de ambele părți ale mesei.
În acel moment, Clean Cyclo trece definitiv din zona ”coincidențelor administrative” în cea a unei afaceri perfect integrate în ecosistemul Urban.
Iar întrebarea care începe să se contureze devine din ce în ce mai clară: a fost stația de epurare a Chemgaz refuzată de Urban pentru că nu prezenta interes, sau pentru că era mult mai utilă după ce ajungea în mâinile potrivite?
Momentul în care afacerea începe să curgă. Și să miroasă tot mai tare.
În august 2024, Clean Cyclo, proprietara stației de epurare a fostului combinat Chemgaz, aceeași infrastructură care cu un an înainte ”nu prezenta interes” pentru operatorul regional, semnează primul contract chiar cu Urban SA.
Obiectul contractului este simplu și, în același timp, revelator. Clean Cyclo urma să desfășoare activități de colectare și neutralizare a unor deșeuri periculoase și nepericuloase, iar apele rezultate din aceste procese, pre-epurate, urmau să fie descărcate în stația de epurare a municipiului Slobozia, adică exact în instalația administrată de Urban, în condițiile în care, atenție, Stația municipală nu are o treaptă chimică care să asigure deplina neutralizare a apelor reziduale înainte de deversarea în Ialomița.
Cu alte cuvinte, infrastructura care fusese refuzată inițial de operatorul public ajunge, după un scurt ocol printr-o firmă privată conectată la cercul Urbanului, să devină o verigă intermediară într-o relație contractuală cu aceeași companie publică.
În orice manual de economie administrativă, această succesiune de evenimente ar ridica, cel puțin, câteva întrebări despre conflictul de interese și despre modul în care infrastructura industrială ajunge să fie valorificată în jurul unei companii publice. La Slobozia însă, lucrurile par să fi decurs fără prea mult zgomot.
Iar contractul din august 2024 marchează momentul în care Clean Cyclo trece definitiv din statutul de firmă apărută din coincidențe administrative în cel de actor economic integrat în circuitul de epurare al orașului.
Doar că această integrare mai produce un efect. Doi ani mai târziu, odată cu începerea acestor activități de neutralizare și descărcare a apelor pre-epurate, în Slobozia începe să apară tot mai frecvent un fenomen pe care locuitorii îl descriu în termeni mult mai simpli decât orice raport tehnic: orașul începe să miroasă. Nu doar afacerea…
Instalarea lui Potor și momentul în care Urban începe să ”decarteze” către firmele asociate cu Clean Cyclo
Pe măsură ce ne uităm mai atent la structura Clean Cyclo, apar și alte conexiuni interesante. De această dată, nu prin prietenii din copilărie sau prin poziții administrative, ci prin acționariat. În companie o găsim pe Elena Balaș, care deține 33% din părțile sociale ale Clean Cyclo. O prezență aparent discretă, dar care deschide ușa către o mică familie de firme cu profil aproape identic.
Prima dintre ele este Clean Otter, societate în care Elena Balaș apare ca și co-asociat împreună cu Marian Balaș, cel mai probabil soțul său. A doua este Calypso Mono, firmă la care Marian Balaș figurează ca asociat unic.
Pe scurt, în jurul Clean Cyclo apare un mic cluster de firme care activează în același domeniu: servicii legate de canalizare, epurare, inspecții tehnice și gestionarea apelor uzate, și care vor fi plătite generos de SC Urban din banii slobozenilor.
Concret, din 2024, imediat după instalarea lui Alexandru Potor la conducerea administrației locale, Urban începe să direcționeze, prin achiziții directe, sume consistente către firmele din acest cerc.
Primul episod apare în noiembrie 2024, când Urban atribuie firmei Calypso Mono un contract de aproximativ 39.000 de euro, pentru servicii de inspecție video a conductelor. Seria continuă în 20 martie 2025, când Urban acordă, tot prin achiziție directă, un contract de 53.000 de euro către Clean Otter, pentru servicii de vidanjare a apei uzate și a depunerilor grosiere din chesoane și SPAU-uri.
La doar câteva zile distanță, pe 9 aprilie 2025, aceeași companie municipală mai virează 54.000 de euro, din nou către Clean Otter, pentru servicii de curățare și spălare a canalizării municipiului Slobozia.
Iar în iunie 2025, Urban le mai atribuie partenerilor din Clean Otter încă un contract de aproximativ 54.000 de euro, tot prin achiziție directă și tot pentru servicii de inspecție video a conductelor.
Dacă tragem linie, tabloul devine clar: 39.000 euro pentru Calypso Mono, plus două plăți de câte 54.000 de euro și una de 53.000 către Clean Otter, în total, 200.000 de euro, adică aproximativ un milion de lei, ajung, într-un interval relativ scurt, în conturile a două firme conectate prin acționariat la ecosistemul Clean Cyclo.
Adică exact compania care, să nu uităm, operează stația de epurare pe care Urban nu a vrut să o cumpere.
Coincidență? Poate. Dar atunci când aceeași companie publică refuză o infrastructură, iar apoi începe să pompeze contracte către firmele din jurul celei care a cumpărat infrastructura refuzată, povestea începe să semene mai puțin cu o serie de întâmplări și mai mult cu o schemă infracțională organizată.
Martie 2026, momentul în care mirosul devine dosar
Deși până în primăvara acestui an, povestea Clean Cyclo se desfășurase aproape exclusiv în zona discretă a contractelor, acționariatelor și coincidențelor administrative, cu documente, licitații, achiziții directe, firme care apar și dispar din structuri, nimic spectaculos la prima vedere, în luna martie 2026, realitatea începe să miroasă atât de tare încât instituțiile statului nu mai pot pretinde că nu o simt.
În timp ce locuitorii Sloboziei reclamă tot mai frecvent episoade de aer irespirabil, Garda de Mediu, Direcția de Sănătate Publică și Inspectoratul de Poliție Județean Ialomița ajung în control la obiectivul operat de Clean Cyclo, stația de epurare a fostului combinat Chemgaz, devenită între timp punct de procesare mai mult sau mai puțin autorizat pentru diverse tipuri de deșeuri.
Ceea ce găsesc inspectorii începe să explice, în sfârșit, de ce orașul miroase. În incinta instalației sunt identificate aproximativ 300 de tone de deșeuri periculoase, deși capacitatea maximă autorizată pentru stocare era de cel mult 50 de tone. Adică de șase ori mai mult decât permiteau condițiile legale.
Pentru un oraș de dimensiunea Sloboziei, descoperirea este greu de ignorat. Mai ales că vorbim despre o instalație operată de o societate care, potrivit datelor oficiale, avea un singur angajat. Un singur angajat pentru o activitate care presupune colectare, transport, neutralizare și gestionarea unor cantități semnificative de deșeuri periculoase.
În acest moment, tabloul începe să capete contur, conținând un peisaj lesne de tradus: o firmă apărută în mod convenabil după refuzul Urban de a cumpăra stația Chemgaz, o firmă care își reorganizează acționariatul în jurul unor persoane conectate direct la operatorul public și care începe să facă afaceri cu Urban, plus o rețea de societăți-satelit care primesc contracte de sute de mii de euro prin achiziții directe. Și, în final, o curte industrială în care apar 300 de tone de deșeuri periculoase.
Iată, deci, reperul cronologic la care întrebarea cu care a început această anchetă devine mult mai clară.
De ce miroase Slobozia? Răspunsul pare să fie mai puțin legat de vânt, temperatură sau accidente tehnice și mult mai mult de modul în care o infrastructură industrială abandonată a devenit nucleul unei afaceri care a crescut discret, sub umbrela administrației locale și a operatorului public.
Iar mirosul care acoperă orașul este, probabil, doar simptomul vizibil al unui mecanism care a funcționat prea mult timp fără întrebări.
martie 11, 2026 0 Comentariu
ANMAP a dat sentința în cazul Clean Cylco: depășire și de 6 ori a limitelor de poluare cu hidrogen sulfurat!
de Eugen Cișmașu
Datele colectate în Slobozia arată că în dimineața zilei de 11 martie 2026 s-au înregistrat depășiri semnificative ale concentrației de hidrogen sulfurat (H₂S), ajungându-se chiar și la aproximativ 90 µg/m³, adică de șase ori peste limita admisă.
Clean Cyclo cu epoleți, sau cum ținut Poliția la sertar 1145 de tone de deșeuri până a împuțit Slobozia
Marian Pavel le-a mărit slobozenilor prețul la apă și canal până în 2027!
De mai multe luni, locuitorii municipiului Slobozia reclamă episoade recurente de mirosuri puternice, chimice, resimțite în special în cartierele apropiate de zona industrială și de stațiile de epurare. Reclamațiile au devenit atât de frecvente încât autoritățile au fost nevoite să trimită în teren autolaboratoare mobile pentru monitorizarea calității aerului.
Rezultatele unei astfel de monitorizări, realizate de ANMAP, oferă acum primele indicii tehnice clare despre natura fenomenului. Datele colectate în municipiul Slobozia, pe strada Londra, arată că în dimineața zilei de 11 martie 2026 s-au înregistrat depășiri semnificative ale concentrației de hidrogen sulfurat (H₂S), gazul responsabil pentru mirosul caracteristic de chimicale.
Hidrogenul sulfurat este unul dintre cei mai relevanți indicatori ai proceselor de fermentație anaerobă și apare frecvent în instalațiile de epurare, în depozitele de nămol sau în zonele unde sunt manipulate deșeuri organice și ape reziduale industriale.
Limita legală pentru acest indicator, stabilită pentru media pe 30 de minute, este de 15 micrograme pe metru cub (µg/m³).
Datele înregistrate de autolaborator arată însă că, într-un interval relativ scurt din această dimineață, această limită a fost depășită de mai multe ori, atingând chiar valori de aproximativ șase ori mai mari decât pragul admis.
Dincolo de cifrele seci ale raportului, forma graficului de concentrații spune însă o poveste mult mai interesantă, deoarece tiparul depășirilor indică destul de clar ce tip de activitate industrială ar fi putut genera episodul de poluare.
Graficul care spune mai mult decât un comunicat. Ce arată, de fapt, spike-ul de hidrogen sulfurat din dimineața de 11 martie
Datele obținute de autolaboratorul mobil de monitorizare a aerului amplasat pe strada Londra din Slobozia oferă o imagine mult mai clară asupra naturii mirosurilor reclamate de locuitori în ultimele luni. Dincolo de formulările tehnice ale raportului, graficul concentrațiilor de hidrogen sulfurat (H₂S) spune o poveste operațională destul de limpede despre ceea ce s-a întâmplat în dimineața respectivă.
Monitorizarea a urmărit concentrația medie pe 30 de minute de H₂S, un gaz tipic pentru procesele de fermentație anaerobă ale materiei organice, adică nămoluri, ape reziduale industriale sau deșeuri lichide bogate în sulf, limmita legală pentru acest indicator fiind, după cum spuneam, de 15 µg/m³.
Între 00:00 și aproximativ 05:30, valorile au rămas relativ stabile, situându-se în intervalul 9–12 µg/m³, adică sub pragul legal. Aceasta este o concentrație compatibilă cu fondul urban normal din zonele în care există infrastructură de canalizare sau instalații de epurare. Cu alte cuvinte, până la primele ore ale dimineții nu exista niciun episod major de poluare.
Momentul în care graficul ”explodează” este situat imediat după ora 6 a dimineții. Concentrația urcă brusc la aproximativ 40 µg/m³, aproape de trei ori peste limita legală. La 06:30, se înregistrează și vârful: aproximativ 90 µg/m³, adică de șase ori peste limita admisă.
După acest maxim, valorile scad progresiv: 07:00 – aproximativ 45 µg/m³, 07:30 – aproximativ 20 µg/m³ și a bia după 08:00, nivelul revine sub pragul de 15 µg/m³.
În total, episodul de depășire a durat aproximativ două ore, cu patru intervale consecutive peste limita legală.
Ce spune tiparul graficului
Pentru specialiștii în monitorizarea poluării, forma graficului este extrem de relevantă. Nu este vorba despre o creștere lentă și constantă, tipică unei poluări difuze, ci despre un spike abrupt, cu trei caracteristici clare: creștere bruscă, vârf foarte mare și scădere rapidă
Acest tipar este specific unor emisii punctuale generate de operațiuni industriale, nu de o sursă permanentă. În mod tipic, astfel de spike-uri de hidrogen sulfurat apar în trei situații operaționale: la golirea sau manipularea bazinelor cu nămol sau deșeuri (H₂S este produs în cantități mari atunci când nămolul sau deșeul anaerob este agitat sau pompat. În momentul în care un bazin este deschis sau golit, gazele dizolvate în masa organică se eliberează rapid în atmosferă), la deversarea unei încărcări organice concentrate (un alt scenariu frecvent este introducerea în sistemul de epurare a unei cantități mari de apă uzată cu încărcătură organică ridicată. În contact cu nămolurile existente în bazine, materia organică poate genera fermentații rapide și eliberări masive de H₂S), sau la manipularea sau transferul de deșeuri lichide (atunci când rezervoarele cu deșeuri lichide sunt mutate, deschise sau transferate între containere, gazele acumulate în interior sunt eliberate brusc).
Ce indică ora la care apare vârful
Ora la care apare episodul – aproximativ 06:00–07:00 dimineața – este, de asemenea, sugestivă. În exploatarea instalațiilor industriale, această perioadă coincide frecvent cu pornirea activităților zilnice, operațiuni de transfer sau pompare, golirea unor rezervoare pentru prelucrare, pe scurt, momentul în care instalațiile încep să fie operate după perioada nocturnă.
Vârful de aproximativ 90 µg/m³ nu este doar o simplă depășire a normei. Este o concentrație de șase ori peste limita admisă, suficientă pentru a produce mirosuri puternice perceptibile la distanțe mari. Faptul că valorile revin relativ rapid la normal indică însă că emisia nu a fost continuă, ci legată de o operațiune punctuală desfășurată într-un interval limitat de timp.
Ce sugerează analiza operațională
Interpretarea tehnică a graficului indică, cel mai probabil, o activitate de manipulare sau transfer de nămoluri ori deșeuri lichide în instalația industrială din apropierea punctului de monitorizare. Cu alte cuvinte, nu vorbim despre un miros difuz provenit din canalizarea orașului sau dintr-o sursă îndepărtată, ci despre un episod operațional concret, produs într-un interval scurt și detectat exact în momentul în care a avut loc.
Graficul nu spune explicit cine a produs emisia. Dar spune foarte clar cum s-a produs. Iar uneori, forma unei curbe pe un ecran de monitorizare poate fi mai revelatoare decât o pagină întreagă de explicații administrative.
martie 11, 2026 0 Comentariu
Emil Hurezeanu, despre pericolul rachetelor iraniene în România: „Sperăm ca Deveselu să nu intre niciodată în funcțiune”
de Steliana Costea
Fostul ministru de externe Emil Hurezeanu atrage atenția că România se află în raza rachetelor iraniene, dar acestea pot fi interceptate de alte structuri NATO: „Sperăm ca Deveselu să nu intre niciodată în funcțiune”.
Ciucă: Limitarea tranzacțiilor cash trebuie revizuită cât mai rapid. Ori se revine la plafonul de 10.000 de lei, ori cu altă soluție
Dorian Popa, după ce a fost prins drogat la volan: „Nu voi mai aprinde un cui de aici încolo cât voi mai trăi”
Geografic, militar și geopolitic, Aeroportul Mihail Kogălniceanu din Constanța este la capătul „estuarului Orientului Mijlociu extins” și este cel mai mare aeroport din regiune care poate fi folosit de avioanele americane, a explicat fostul diplomat Emil Hurezeanu într-un interviu pentru Știrile PROTV. Precizările lui Hurezeanu vin în contextul solicitării SUA analizate în CSAT pentru a fi folosit acest aeroport de armata americană în conflictul din Orientul Mijlociu.
„Se vorbește și de avioanele care vor sosi la Mihail Kogălniceanu. Aeroportul e cel mai mare din regiune. Este, într-adevăr, la capătul estuarului Orientului Mijlociu extins, cum a numit administrația Bush junior la un moment dat. Această nouă regiune, care geografic a rămas aceeași, dar militar și geo-politic, pentru că a început acest conflict în Iran, în Regiunea Golfului, și pentru că nu știm cât va dura. Sigur că există aceste puncte de sprijin ale armatei americane deja cunoscute, practicate” a spus Emil Hurezeanu.
Fostul ministru recunoaște că o decizie în favoarea armatei americane ar putea expune România rachetelor iraniene, pentru că geografic, suntem în raza acestora de acțiune. „Sperăm ca Deveselu să nu intre niciodată în funcțiune” a spus Hurezeanu.
Însă alte structuri NATO sunt gata să le intercepteze, a consideră el: „Noi suntem pe harta posibilităților, în raza de acțiune medie și mai ales lungă a rachetelor balistice iraniene care ating 2.500 km, ele, de fapt, în cel mai rău caz, ajung până în Belarus, aproape până la granița cu Germania.
Iar la momentul aderării României la NATo trebuia să ne punem întrebarea dacă vom deveni ținte sau vom fi mai protejați, a adăugat diplomatul. „Trebuia să ne punem întrebarea asta atunci, când am intrat în NATO, atunci când am intrat în Uniunea Europeană. NATO este o alianță defensivă, dar o alianță defensivă presupune că la un moment dat este capabil să se apere. Este o alianță care a apărut la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, în 1949, Germania intră în 1955”.
martie 11, 2026 0 Comentariu
O firmă misterioasă din Râșnov, fără angajați, vrea să producă drone militare. Legături cu un fost ofițer SRI condamnat
de Steliana Costea
O societate comercială din Râșnov, județul Brașov, fără angajați declarați și fără capacitate industrială reală până în 2025, și-a schimbat, la scurt timp după adoptarea programului european Security Action for Europe (SAFE), obiectul de activitate în „fabricarea de aeronave și nave spațiale militare”, ceea ce în practică ar include drone militare, deși până acum nu produce efectiv astfel de echipamente, potrivit Pressone.ro.
Dragnea confirmă că Antena 3 și RTV execută ordinele PSD: „Marcel Ciolacu le-a zis că nu am voie să apar la ei” – VIDEO
Percheziţii în Ilfov şi Bucureşti, într-un dosar de trafic de persoane, act sexual cu un minor. Sunt vizați frații Tate
Firma se numește IntellDrones SRL și a fost înființată în februarie 2024. Inițial, compania importa drone agricole din China și oferea servicii de stropire a terenurilor. În 2024, compania nu avea angajați, zero cifră de afaceri și datorii de aproximativ 19.000 de lei., potrivit sursei citate.
În iulie 2025, IntellDrones și-a modificat obiectul principal de activitate în „fabricarea de aeronave și nave spațiale militare”, aratăPressone.
Modificarea a avut loc la scurt timp după lansarea programului european SAFE – Security Action for Europe, un fond de 150 de miliarde de euro destinat achizițiilor comune în domeniul securității și apărării, din care României îi revin aproximativ 16,6 miliarde de euro până în 2030, potrivit Pressone.
Într-un dialog cu un reporter al publicației menționate care s-a prezentat ca potențial client, administratoarea firmei, Ioana-Hermina Păiuș, ar fi declarat că în prezent activitatea se limitează la importul de drone comerciale și agricole și prestarea de servicii asociate, însă „în câteva luni va începe producția de drone militare”.
La înființare, compania era deținută de Ioana-Hermina Păiuș (30%), soțul ei, fost angajat al Poliției Române (20%), și familia Dorobanțu (30% și 20%). Ulterior, cei doi acționari s-au retras, iar Păiuș ar fi adus-o ca asociată pe Andreea Codruța Nicoară (49%), fiica unui om de afaceri din Brașov cercetat pentru dare de mită.
Sediul juridic al IntellDrones este într-o zonă rezidențială din Râșnov, în aceeași casă care a găzduit în trecut și sediul firmei Food by Ioana, un restaurant administrat de Ioana Păiuș.
Administratoarea firmei, legături cu un fost ofițer SRI condamnat
Potrivit sursei citate, înainte de a înființa IntellDrones, Ioana Păiuș ar fi administrat alte două afaceri în județul Brașov: restaurantul Food by Ioana și o firmă de fabricare a șuruburilor.
Parcursul profesional al Ioanei Păiuș nu include experiență în industria aerospațială sau de apărare, însă aceasta a urmat multiple programe de masterat și doctorat în domeniul securității și relațiilor internaționale, inclusiv la Academia Națională de Informații, aflată în subordinea SRI.
Totodată, Păiuș apare frecvent în compania lui Sorin Dobîrcianu, fost ofițer SRI condamnat pentru trafic de influență, care se recomandă „influencer NATO”. Păiuș a activat în Partidul Național Liberal și a candidat la alegeri locale, însa susține ca nu mai are legatură cu politic. Sursa citată sustine cǎ ar avea legături de familie cu liberalul Adrian Vestea, confirmate chiar de acesta.
A participat la evenimente pe apărare
Ioana Păiuș și-a construit vizibilitate în domeniul securității prin participări la conferințe și forumuri internaționale, printre care Warsaw Security Forum 2025, un eveniment dedicat securității europene și cooperării transatlantice, unde a fost prezentă alături de oficiali militari și politici, dar și de reprezentanți ai industriei de apărare din România.
De asemenea, a avut întâlniri cu reprezentanți ai unor companii precum Carfil, IAR Ghimbav, AIBG sau U.M. Zărnești, precum și prezență la evenimente româno-americane pentru consolidarea Parteneriatului Strategic România – SUA, alături de foști și actuali parlamentari, miniștri și lideri din mediul privat.
Programul european SAFE prevede acordarea de împrumuturi avantajoase pentru dezvoltarea industriei de apărare. Ministerul Apărării a explicat că accesul la fonduri nu se face prin apeluri publice, ci prin identificarea și mobilizarea directă a operatorilor considerați strategici, care vor fi integrați în lanțurile de producție. Procedurile finale vor fi aprobate de Guvern și de CSAT, iar lista firmelor care vor primi finanțare nu este publică.
Conform Legii nr. 232/2016, orice companie care vrea să fabrice armament trebuie să dețină autorizații emise de stat, să demonstreze infrastructură industrială reală, personal calificat, proceduri de securitate și un lanț de aprovizionare compatibil cu standardele NATO. Registrul firmelor autorizate este clasificat, iar verificarea profilului acționarilor și capacităților tehnice se face de serviciile de informații și de structuri din MApN și MAI.
martie 11, 2026 0 Comentariu
Încă două amenzi pentru postul România TV. Derapajele lui Dumitru Pelican „Bă, Ilie Sărăcie” și „Băi, pupincuriști”, sancționate de CNA
de Steliana Costea
Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a sancționat postul România TV cu două amenzi după derapajele verbale ale unuia dintre invitați, Dumitru Pelican, în timpul unei emisiuni, dar și pentru alte nerespectări ale legii.
Maia Sandu îi liniștește pe moldoveni: Nu există pericole iminente la adresa Republicii Moldova
Dmitri Medvedev îl amenință pe Trump cu Al Treilea Război Mondial, după afirmația despre Putin. „Sper că înțelege asta”
România TV a fost sancționată de CNA după ieşirea nervoasă a unuia dintre invitaţi, Dumitru Pelican, la adresa USR şi a unei reprezentante PNL.
”Amendă de 5.000 de lei postului România TV pentru emisiunea “România exclusiv” din data de 21.02.2026, difuzată fără a fi respectate dispoziţiile art. 43 alin. (5) din Codul de reglementare a conţinutului audiovizual, conform cărora “Moderatorii, prezentatorii şi realizatorii programelor au obligaţia să nu folosească şi să nu permită invitaţilor să folosească un limbaj injurios sau să instige la violenţă”. Printre afirmaţiile invitatului Dumitru Pelican: “Bă, Ilie Sărăcie, bă, eşti cel mai penibil om politic pe care l-a avut România! Te detestă România, te detestă toţi! Du-te, mă, învârtindu-te unde te-o ţine şi unde te-o duce iapa! Acolo să ajungi tu, Ilie Sărăcie! (): Îl detest, doamnă! Şi îl detestă, românii, doamnă! Este jalnic. Ne-a adus genocid. () Băi, trădători de ţară şi de neam! Băi, pupincurişti! Băi, agenţi francezi, oamenii lui Coldea, împuşcaţi-vă că o să vă mănânce românii, bă!”, se arată în sancțiunea CNA.
Tot România TV a fost amendată cu 10.000 de lei pentru nerespectarea prevederilor art. 82 alin. (1) lit. b) şi 84 din Codul audiovizualului, la difuzarea ediţiilor din 21 şi 22.01.2026 ale emisiunii “Punctul Culminant”.
”Titluri afişate: “Dezvăluiri bombă din comitetul de acaparare a justiţiei“; “Omul infiltrat de rezişti să facă legile justiţiei”; “Mituieşte Bolojan familiile judecătorilor cu funcţii?”; “Documentul exploziv: banii statului ajung la propagandişti, cu cât e plătită propaganda să atace şi să destabilizeze”. Printre afirmaţiile moderatorului: “() vă prezint o listă surprinzătoare care scoate la iveală cât de benefic este să ai o asociaţie în România şi câţi bani pot face doar din impozitul pe venit. Acei 3.5% redirecţionaţi de români prin grija satului. () Conform acestei liste sumele care au ajuns la asociaţii şi fundaţii doar din impozitul pe venit din 2024 sunt impresionante. Printre numele de pe listă găsim instituţii media, precum şi cunoscute oficine ale propagandei rezist“, se mai arată în sancțiunea CNA.
În aceeaşi şedinţă, constatând încălcarea dispoziţiilor art. 3 alin. (2) din Legea audiovizualului nr. 504/2002, precum şi a prevederilor art. 43 alin. (5) din Codul audiovizualului, Consiliul a hotărât să emită decizii privind ordinul de a acţiona împotriva conţinutului ilegal pentru materiale postate şi redistribuite pe marile platforme de pe conturile lui Cristian Rizea (ex. spovedanialuirizea, RizeaTV). Materialele audiovizuale sunt cuprinse într-o serie de rapoarte întocmite de direcţiile de specialitate ca urmare a autosesizării Consiliului.
martie 11, 2026 0 Comentariu
Simion susține că sosirea lui Zelenski la București ar avea două intepretări: „vizită la sponsori” sau „venirea stăpânului în vizită la slugi”
de Steliana Costea
Liderul AUR, George Simion, spune despre vizita președintelui Volodimir Zelenski în România de joi, 12 martie, că ar avea două interpretări: „vizită la sponsori” sau „venirea stăpânului în vizită la slugi”.
Captura din vama Albița alarmează Moscova. Zaharova avertizează că Moldova ar folosi arme rusești pentru a provoca Rusia
De ce a fost relocat în România, în județul Tulcea, un radar NATO de ultimă generație
În contextul anunțului vizitei președintelui Ucrainei, Simion a publicat pe Facebook mesajul: „Vrem Pace!”. În comentarii, acesta a sugerat că vizita ar avea două interpretări.
„Venirea lui Zelenski joi la București este una din două: 1. Vizită la sponsori 2. Venirea stăpânului în vizită la slugi. Care credeți?”, a afirmat acesta.
Președintele Volodimir Zelenski ajunge joi, 12 martie, în România pentru o vizită oficială, în contextul în care tensiunile din regiune continuă să crească, iar sprijinul european pentru Ucraina rămâne un subiect prioritar.
Conform surselor diplomatice, liderul de la Kiev va fi primit la Palatul Cotroceni de președintele României, Nicușor Dan.
Detaliile vizitei, inclusiv agenda completă și temele precise ale discuțiilor, sunt încă în curs de stabilire de către echipele diplomatice ale ambelor părți.
Oficialii români și ucraineni lucrează la finalizarea programului de întâlniri, pe fondul interesului continuu pentru consolidarea cooperării în domenii strategice, cum ar fi securitatea la granițele estice ale Uniunii Europene și asistența oferită Ucrainei în contextul conflictului prelungit cu Rusia.
martie 11, 2026 0 Comentariu
Polițiști din Oradea, trimiși în judecată după ce au fost filmați făcând sex în văzul clienţilor dintr-un club
de Steliana Costea
Doi polițiști din cadrul BCCO au fost trimiși în judecată după ce au fost surprinși întreținând acte sexuale explicite într-un club din centrul orașului Oradea, în prezența clienților. Imaginile suprinse de camerele de supraveghere sunf dovezi în instanţă.
„A venit vremea ca Europa să intre în panică”, titrează The Telegraph
Călin Georgescu, urmele banilor: un influencer de pe TikTok recunoaște că a fost plătit pentru campanie
Scandalul care zguduie Brigada de Combatere a Criminalității Organizate (BCCO) din Oradea a ieșit la iveală după ce presa locală a publicat informații conform cărora doi polițiști (o femeie şi un bărbat) ar fi fost surprinși în timp ce întrețineau acte sexuale explicite în clubul Columbus din centrul orașului. Incidentul a avut loc în noaptea de 20 decembrie 2024, între orele 1:00 și 2:00, și a fost surprins atât de clienții prezenți în local, cât și de camerele de supraveghere, imaginile constituind probe esențiale în dosar.
Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor a confirmat trimiterea celor doi polițiști în judecată pentru ultraj contra bunelor moravuri, după ce publicaţia Bihoreanul a solicitat un extras din rechizitoriu.
În răspunsul oficial, procurorii au indicat faptul că cei doi inculpați, C.A.F. și D.C.E., sunt „foști lucrători de poliție în cadrul BCCO Oradea”, însă reprezentanții Poliției Bihor susțin că aceștia rămân polițiști activi, fiind puși la dispoziția inspectoratului pe durata procesului.
Sex şi exibiţionism sub ochii clienţilor
Potrivit rechizitoriului emis pe 20 februarie 2026, în timpul incidentului „cei doi au săvârșit acte sexuale explicite, acte de satisfacere a sexualității, precum și acte de exhibiționism”, în prezența mai multor persoane aflate în clubul Columbus.
Imaginile surprinse de camerele de supraveghere, alături de declarațiile martorilor, constituie probe cheie împotriva celor doi polițiști, arătând clar desfășurarea faptelor în zona barului și modul în care au fost observați de clienți.
Scandalul a fost amplificat de reacția angajaților localului.
Potrivit relatărilor din presă, barmanul i-ar fi scos imediat pe cei doi din local, iar incidentul a continuat în pasajul unde se află clubul, determinând personalul să sune la 112. Aceasta a declanșat o anchetă penală care a dus, la câteva luni distanță, la trimiterea celor doi în judecată.
Dosarul a fost înregistrat la Judecătoria Oradea săptămâna trecută, însă, începând cu 9 martie, nu mai este vizibil pe portalul instanței, întrucât cei doi poliţişti de la BCCO au solicitat ca procesul să fie judecat fără public, o măsură permisă de lege pentru protejarea părților implicate și a imaginii acestora.
Parchetul și Poliția Bihor continuă ancheta, iar procesul va stabili dacă cei doi polițiști vor fi sancționați conform legii penale și dacă măsurile administrative suplimentare vor fi impuse în cadrul structurii BCCO.
martie 11, 2026 0 Comentariu
Preotul care declara că l-ar bate pe filologul Adrian Papahagi a recidivat. Inspectorii Episcopiei Hușilor, veniţi în control, ținuți la poartă și înjuriați
de Steliana Costea
Preotul paroh Samuel Misaroș, care declara că l-ar bate pe filologul Adrian Papahagi, a fost implicat într-un conflict cu reprezentanții Episcopiei Hușilor, pe care i-a huiduit şi înjurat și cărora le-a refuzat accesul în biserică.
Unul dintre suspecții furtului tezaurului dacic de la Muzeul din Drents are un trecut extrem de violent. Date din anchetă
Grenadă găsită pe clanța ușii la domiciliul mamei Andreei Tonciu, în București. Sora ei a aruncat-o pe stradă
Preotul Samuel Misaroș, paroh în localitatea Rânzești, comuna Fălciu, este cunoscut în comunitate pentru comportamentul său dificil și lipsa de cooperare cu colegii preoți și cu autoritățile bisericești.
Sătenii au semnalat de mai mult timp că preotul refuză să respecte programul slujbelor cerut de familiile îndoliate, deviază de la predici, critică episcopi și patriarh și face comentarii politice, încălcând regulile Bisericii. De altfel, în decembrie 2025, acesta a fost fost implicat într-un incident, după ce a stârnit controverse cu declaraţia că „l-ar bate” pe filologul Adrian Papahagi.
După acest episod, sătenii se plâng în continuare de atitudinea preotului Samuel Misaroș, reclamând inclussiv faptul că sunt nevoiți să meargă cu sacoşele cu mâncarea de la pomeni aproape 13 kilometri, până în localitatea Cârja, pentru ca aceasta să fie sfințită. Motivul, susțin ei, este comportamentul imprevizibil al parohului Misaroş, care adesea refuza să participe la parastase sau să respecte programul stabilit de familiile îndoliate.
Reprezentanţii Episcopiei, huiduiţi, înjuraţi şi ţinuţi la poarta bisericii
În urma acestor plângeri, conducerea Episcopiei Hușilor a decis să trimită o inspecție la parohia din Rânzești. La mijlocul lunii februarie, la fața locului au fost trimiși protopopul de Huși, Ștefan Iulian-Dumitru, și inspectorul eparhial Dragoș-Ionel Trofin, pentru a verifica situația și pentru a stabili dacă preotul respectă normele și regulile Bisericii.
Ajunși la parohie, cei doi reprezentanți ai Episcopiei s-au confruntat cu refuzul preotului de a le permite accesul în biserică.
Ştiriest citează surse care au declarat că preotul Samuel Misaroș i-ar fi ținut la poartă pe protopopul Ștefan Iulian-Dumitru și pe inspectorul eparhial Dragoș-Ionel Trofin, adresându-le injurii grave, printre care „homosexuali”, „violatori” și „abuzatori”, alături de alte expresii greu de reprodus.
Primarul localității, Neculai Moraru, care ar fi fost solicitat să medieze conflictul, se afla la momentul respectiv la București, la Ministerul Dezvoltării.
„Știu despre acest incident și îmi pare rău. Mi-au spus oamenii că cei doi inspectori s-au purtat cum trebuie, cu respect, dar părintele Samuel iar a greșit. I-a ținut la poartă, a strigat la ei. Nu se face așa ceva. Păcat de el, că este un preot tânăr, cu copii mici și soție, dar are, totuși, asemenea ieșiri”, a spus primarul.
În acest context, oficialii Episcopiei s-au văzut nevoiţi să anunţe incidentul la 112 şi să solicite ajutorul poliţiei pentru a putea intra în biserică.
„Preotul Misaroș a avut un comportament și un limbaj care nu fac cinste unei fețe bisericești. Nu ne dorim altceva decât ca acesta să își ceară scuze și să înțeleagă că astfel de episoade nu trebuie să se mai repete”, a declarat ulterior inspectorul eparhial Dragoș Trofin.
Război în tribunal
Ca urmare a incidentului, a fost deschis un dosar la Tribunalul Vaslui, înregistrat pe 4 martie 2026, în care protopopul Ștefan Iulian-Dumitru și inspectorul eparhial Dragoș-Ionel Trofin l-au acționat pe preot în judecată pentru „cereri privind apărarea drepturilor nepatrimoniale”.
În paralel, Episcopia Hușilor desfășoară o anchetă disciplinară pentru a stabili eventualele sancțiuni aplicabile conform canoanelor bisericești.
La rândul său, preotul Misaroș a deschis, de asemenea, un proces la Judecătoria Iași, contestând o sancțiune primită de la Poliția Municipiului Huși în urma incidentului din decembrie 2025. Dosarul are ca obiect plângere contravențională împotriva unei sancțiuni aplicate conform OUG 195/2022, preotul acuzând polițiștii de abuz în intervenția efectuată după acel incident.
martie 11, 2026 0 Comentariu
Cum se pregătește baza militară de la Mihail Kogălniceanu să găzduiască escadrile NATO și avioane americane în contextul crizei din Orientul Mijlociu
de Steliana Costea
Baza Aeriană 57 de la Mihail Kogălniceanu e în plin proces de modernizare. Noua pistă de 3,5 kilometri, cea mai lungă pentru aeronave militare din țară, va permite operarea unei escadrile complete de F-16, iar infrastructura va susține până la 10.000 de militari și familiile lor.
Centrala nucleară Zaporojie ar fi minată de ruși! Radu Tudor: “Rusia este capabilă de acte de teroare cu consecințe asupra României”
Cea mai mare fraudă în materie de TVA investigată în UE: confiscări de 67 de milioane de euro operate de Parchetul European
„Baza 57 are o locație strategică, fiind la limita flancului estic al NATO și a graniței de est a României. Aceste facilități vin să contribuie la suportul pe care România îl asigură pentru dislocarea trupelor străine și operarea capabilităților naționale”, a declarat comandantul bazei, cdor. Gabriel Goagă.
La baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu se construiește o pistă de decolare-aterizare cu o lungime impresionantă de 3,5 kilometri și lățime de 45 de metri, destinată să opereze întreaga gamă de aeronave NATO, inclusiv avioanele de vânătoare F-16. Lucrările au început în 2024, iar finalizarea este estimată pentru 2027.
Pista, cea mai mare de acest fel din România, este proiectată să ofere o capacitate operațională maximă, inclusiv pentru misiuni de antrenament, transport strategic și dislocarea rapidă a trupelor.
„În acest moment se toarnă căile de rulare, se toarnă asfaltul la pistă. Se lucrează intens, astfel încât să putem să ajungem cu lucrările la termenul de finalizare din 2027”, a declarat pentru TVR slt. Mihaela Haimana, ofițer specialist în cadrul biroului de infrastructură.
FOTO: captură video TVR
Pista este doar prima etapă a unui proiect ambițios, care va transforma baza într-un hub militar complet, capabil să susțină întreaga escadrilă de 58 de F-16 și operațiuni NATO în flancul estic.
Facilități logistice și sociale
Investiția de aproximativ 2,5 miliarde de euro include construirea pistei, a turnului de control, a hangarelor și a zonelor de parcare pentru aeronave, precum și clădirile administrative ale escadrilelor. În etapele următoare vor fi construite locuințe pentru militari, școli, grădinițe și un spital.
Baza va ocupa o suprafață totală de aproximativ 2.800 de hectare, cu un perimetru de 30 de kilometri, și va putea găzdui permanent până la 10.000 de militari și familiile acestora. Infrastructura include hangare pentru mentenanță, depozite de muniție, sisteme avansate de radionavigație și facilități urbane complete.
Strategia pe termen lung
Pe termen lung, până în 2040, Baza Aeriană 57 de la Mihail Kogălniceanu este proiectată să devină cea mai mare bază NATO din Europa, depășind-o pe cea de la Ramstein din Germania.
Ea va susține operațiuni complexe, va găzdui întreaga flotă de F-16 și va oferi facilități complete pentru personalul militar și familiile acestora, consolidând rolul României în securitatea flancului estic NATO.
Reamintim că, începând cu ora 12, are loc o ședință de urgență a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), convocată de președintele Nicușor Dan, pentru a discuta cererea SUA de a trimite noi capabilități militare, inclusiv avioane F-16, pe teritoriul României, în contextul războiului din Orientul Mijlociu.
În cadrul reuniunii vor fi analizate atât riscurile de securitate regională, cât și posibilele implicații economice ale conflictului asupra pieței petroliere.
