martie 11, 2026 0 Comentariu
Emil Hurezeanu, despre pericolul rachetelor iraniene în România: „Sperăm ca Deveselu să nu intre niciodată în funcțiune”
de Steliana Costea
Fostul ministru de externe Emil Hurezeanu atrage atenția că România se află în raza rachetelor iraniene, dar acestea pot fi interceptate de alte structuri NATO: „Sperăm ca Deveselu să nu intre niciodată în funcțiune”.
Ciucă: Limitarea tranzacțiilor cash trebuie revizuită cât mai rapid. Ori se revine la plafonul de 10.000 de lei, ori cu altă soluție
Dorian Popa, după ce a fost prins drogat la volan: „Nu voi mai aprinde un cui de aici încolo cât voi mai trăi”
Geografic, militar și geopolitic, Aeroportul Mihail Kogălniceanu din Constanța este la capătul „estuarului Orientului Mijlociu extins” și este cel mai mare aeroport din regiune care poate fi folosit de avioanele americane, a explicat fostul diplomat Emil Hurezeanu într-un interviu pentru Știrile PROTV. Precizările lui Hurezeanu vin în contextul solicitării SUA analizate în CSAT pentru a fi folosit acest aeroport de armata americană în conflictul din Orientul Mijlociu.
„Se vorbește și de avioanele care vor sosi la Mihail Kogălniceanu. Aeroportul e cel mai mare din regiune. Este, într-adevăr, la capătul estuarului Orientului Mijlociu extins, cum a numit administrația Bush junior la un moment dat. Această nouă regiune, care geografic a rămas aceeași, dar militar și geo-politic, pentru că a început acest conflict în Iran, în Regiunea Golfului, și pentru că nu știm cât va dura. Sigur că există aceste puncte de sprijin ale armatei americane deja cunoscute, practicate” a spus Emil Hurezeanu.
Fostul ministru recunoaște că o decizie în favoarea armatei americane ar putea expune România rachetelor iraniene, pentru că geografic, suntem în raza acestora de acțiune. „Sperăm ca Deveselu să nu intre niciodată în funcțiune” a spus Hurezeanu.
Însă alte structuri NATO sunt gata să le intercepteze, a consideră el: „Noi suntem pe harta posibilităților, în raza de acțiune medie și mai ales lungă a rachetelor balistice iraniene care ating 2.500 km, ele, de fapt, în cel mai rău caz, ajung până în Belarus, aproape până la granița cu Germania.
Iar la momentul aderării României la NATo trebuia să ne punem întrebarea dacă vom deveni ținte sau vom fi mai protejați, a adăugat diplomatul. „Trebuia să ne punem întrebarea asta atunci, când am intrat în NATO, atunci când am intrat în Uniunea Europeană. NATO este o alianță defensivă, dar o alianță defensivă presupune că la un moment dat este capabil să se apere. Este o alianță care a apărut la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, în 1949, Germania intră în 1955”.