Blog

aprilie 22, 2026 0 Comentariu
UE prelungește sancțiunile împotriva celor implicați în destabilizarea Chișinăului. Printre ei, pro-rusul Ilan Șor
de Steliana Costea
Bruxellesul a prelungit sancțiunile împotriva a 23 de persoane și a cinci entități implicate în activități de destabilizare, subminare sau amenințare la adresa Chișinăului. Printre cei vizați se numără oligarhul fugar Șor, mai multe persoane din anturajul său, precum și oligarhul Plahotniuc.

Decizia a fost luată de Consiliul Uniunii Europene și prevede prelungirea măsurilor restrictive, care au fost impuse pentru prima dată în 2023, până în data de 29 aprilie 2027.

„Persoanele și entitățile incluse pe listă în cadrul acestui regim de sancțiuni sunt supuse înghețării activelor. De asemenea, acest cadru interzice punerea de fonduri sau resurse economice la dispoziția celor incluși pe listă, fie direct, fie indirect. În plus, persoanelor fizice incluse pe listă li se aplică o interdicție de călătorie, care le împiedică să intre pe teritoriul oricărui stat membru al UE sau să îl tranziteze”, se arată în comunicatul de presă al Consiliului Uniunii Europene.

Prin urmare, Uniunea Europeană rămâne „neclintită în sprijinul acordat Republicii Moldova în ceea ce privește reziliența, securitatea, stabilitatea, economia și aprovizionarea cu energie a acestei țări, în contextul activităților destabilizatoare desfășurate de Rusia”.

Cele 23 de persoane

Primul pe listă este oligarhul fugar Ilan Șor, implicat în finanțarea ilegală a unor partide, precum și în remunerarea participanților la protestele împotriva puterii din țara vecină.

„Prin coordonarea și planificarea unor demonstrații violente, prin abaterile sale financiare grave cu privire la fondurile publice și prin exportul neautorizat de capital, precum și prin încercarea de a răsturna ordinea constituțională, Ilan Șor este răspunzător pentru acțiuni care subminează și amenință suveranitatea și independența Republicii Moldova, precum și democrația, statul de drept, stabilitatea și securitatea în Republica Moldova. În plus, este asociat cu Evrazia”, au menționat angajații instituției europene.

Următorul este Gheorghe Cavcaliuc, fost șef adjunct al Inspectoratului General al Poliției (IGP) din Republica Moldova.

„Este cunoscut pentru faptul că, alături de Ilan Șor, a organizat protestele violente din octombrie 2022 și a participat la acestea. Acesta și-a folosit legăturile din cadrul Inspectoratului General al Poliției pentru a recruta foști ofițeri de poliție și pentru a crea un grup paramilitar care să îi „protejeze” pe demonstranții violenți care manifestau împotriva guvernului Republicii Moldova”, conform responsabililor din cadrul structurii europene.

De asemenea, sunt mai multe persoane apropiate oligarhului fugar Ilan Șor, printre care Marina Tauber, care se ascunde de justiția moldovenească în Rusia, Arina Corșicova, conducătoarea mai multor trusturi de media care promovează declarații false menite să destabilizeze ordinea constituțională din țara vecină, precum și Dumitru Chitoroagă, administratorul unui trust media care deține mai multe canale de comunicare în Republica Moldova, și Maria Albot, o asociată de încredere a lui Ilan Șor. Totodată, Nelli Parutenco, fosta trezorieră a partidului Șor, condus de fugar, dar scos între timp în afara legii.

„În prezent, Nelli Parutenco este fondatoarea și directoarea asociației neguvernamentale Evrazia, cu sediul în Rusia, al cărei obiectiv este de a promova interesele Rusiei în fostele republici sovietice, inclusiv în Republica Moldova. Evrazia promovează discursuri ale propagandei ruse, inclusiv în rândul copiilor de vârstă mică din taberele pentru tineret pe care le organizează”, au adăugat reprezentanții Consiliului.

De asemenea, Alexandru Beșchieru, liderul partidului Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei (FASM), Vadim Grozavu, liderul partidului Victorie, Alexei Lungu, președintele partidului Șansă, Natalia Parasca, lidera partidului Renaștere, toate patru formațiuni fiind membre ale Blocului Victorie condus de prorusul Ilan Șor, precum și fugarii Irina Lozovan și Alexandru Nesterovschi și Victoria Furtună, lidera partidului Moldova Mare.

În același timp, sunt sancționați Igor Chaika, un om de afaceri rus răspunzător pentru direcționarea de fonduri către proiecte ale FSB care urmăresc destabilizarea Republicii Moldova, precum și Dmitry Milyutin, șeful adjunct al Departamentului de informații operaționale al Serviciului Federal de Securitate al Rusiei.

În aceeași listă este inclus oligarhul Vladimir Plahotniuc, care figurează în mai multe dosare penale, inclusiv pentru infracțiuni legate de delapidarea de fonduri ale Republicii Moldova și de transferul lor ilegal în afara țării.

„Prin abaterile financiare grave săvârșite, având ca obiect fonduri publice, prin exportul neautorizat de capital și prin subminarea procesului politic democratic din Republica Moldova, Vladimir Plahotniuc este răspunzător pentru acțiuni care subminează și amenință democrația, statul de drept, stabilitatea și securitatea în Republica Moldova”, au relatat responsabilii europeni.

Este sancționat și Chiril Guzun, fondatorul și actualul lider al „Scutului Poporului”, o organizație paramilitară din Republica Moldova care include foști militari, foști polițiști și fost personal de asigurare a respectării legii, aceștia recurgând la violență când participă la proteste menite să destabilizeze Chișinăul.

De asemenea, sunt mai multe persoane din Găgăuzia, printre care bașcana Evghenia Guțul, Iurii Cuznețov, șeful adjunct al Departamentului general pentru relații externe din cadrul Comitetului executiv, Ilia Uzun, membru al Adunării Populare și vicepreședinte al Comitetului executiv, Mihail Vlah, adjunct al guvernatoarei Găgăuziei.

Cele cinci entități

Iar cele cinci entități vizate de măsurile restrictive sunt organizația „Scutul Poporului”, asociația neguvernamentală Evrazia cu sediul în Rusia, dar fondată de Nelli Parutenco.

„Evrazia a direcționat fonduri de la Ilan Șor pentru a influența alegerile prezidențiale din 2024 și referendumul constituțional din 2024 privind aderarea la Uniune. Evrazia a colaborat îndeaproape cu blocul politic al lui Șor „Victorie”, oferind susținere financiară și sprijin logistic pentru consolidarea influenței Rusiei în regiune. Evrazia încearcă, prin urmare, să răstoarne ordinea constituțională, amenințând astfel suveranitatea și independența Republicii Moldova, precum și democrația, stabilitatea și securitatea în Republica Moldova”, se arată în comunicatul de presă al instituției europene.

În același timp, Blocul Victorie, Centrul cultural-educațional al Moldovei din Rusia și compania A7, care a fost înființată de Ilan Șor, împreună cu mai multe societăți financiare din Moscova, în parteneriat cu entități de stat ruse.

Politică
ilan sor

aprilie 22, 2026 0 Comentariu
Rusia amenință Moldova că va avea soarta Ucrainei. Inventează știri false pentru aplicarea legii ce permite să trimită trupe
de Steliana Costea
Rusia amenință Republica Moldova că va avea soarta Ucrainei și invocă o minciună pentru a justifica aplicarea legii recent adoptate care permite Moscovei să trimite trupe oriunde consideră că sunt încălcate drepturile cetățenilor ruși.

Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Şoigu, a declarat marţi într-un interviu acordat cotidianului rusesc de mare tiraj Komsomolskaia Pravda că Rusia va lua toate măsurile necesare pentru apărarea cetăţenilor săi din Transnistria (regiune separatistă din estul Republicii Moldova), relatează EFE.

“Dacă va fi nevoie, Rusia va lua toate măsurile necesare şi va recurge la toate metodele disponibile pentru a-i proteja (pe cetăţenii ruşi din Transnistria) în conformitate cu Constituţia” Federaţiei Ruse, a reiterat Serghei Şoigu.

Şoigu, ex-ministru al apărării, ai cărui foşti viceminiştri au fost toţi închişi pentru corupţie, potrivit presei ruse, a subliniat că aproximativ 220.000 de cetăţeni ruşi locuiesc în regiunea transnistreană şi că “interesele şi siguranţa lor sunt în prezent ameninţate din cauza acţiunilor nechibzuite şi iresponsabile ale Kievului şi Chişinăului”.

Şoigu a acuzat autorităţile de la Chişinău, care au obţinut sprijin financiar din partea Uniunii Europene pentru importul de gaze, că şantajează regiunea prorusă în domeniul energetic.

“Chişinăul (…) permite furnizarea de gaze pe malul stâng însă doar pentru a acoperi nevoile sociale de bază, în rest încearcă să impună un tarif prohibitiv. Acest lucru nu poate fi calificat decât drept şantaj şi o încercare de intimidare”, a subliniat el.

Rusia acuză Chișinăul că nu livrează gaze Transnistriei, dar Tiraspolul refuză să primească gratuit gaze din Uniunea Europeană

Cu toate acestea, autorităţile din Transnistria au fost cele care au refuzat anul trecut ajutorul UE pentru a putea primi gaze ruseşti, notează EFE.

“Tiraspolul a respins această propunere. Rusia nu le permite să accepte ajutorul european de teama de a pierde controlul asupra regiunii”, a afirmat la momentul respectiv prim-ministrul moldovean, Dorin Rechan.

Şoigu a mai subliniat marţi că retorica autorităţilor Republicii Moldova cu privire la Transnistria “seamănă din ce în ce mai mult cu declaraţiile autorităţilor ucrainene despre Donbas în 2014”, anul în care Rusia a anexat peninsula Crimeea şi a trimis paramilitari pentru a întări mişcarea separatistă din estul Ucrainei, pe care a invadat-o opt ani mai târziu.

Recent, Duma de Stat rusă (camera inferioară a parlamentului federal) a aprobat într-o primă lectură un proiect de lege care autorizează desfăşurarea de trupe ale Federaţiei Ruse în străinătate, în cazul în care cetăţeni ruşi s-ar simţi ameninţaţi.

În acelaşi timp, Şoigu a avertizat Chişinăul să nu meargă cumva pe mâna Kievului şi să încerce să alipească cu forţa Transnistria la restul Republicii Moldova.

Rusia refuză să-și retragă trupele din Transnistria

“Am avertizat în repetate rânduri, la toate nivelurile, că orice încercare de a rezolva problema transnistreană prin forţă, precum şi dorinţa de a înlocui forţele de menţinere a păcii ruseşti cu un ”contingent occidental”, va provoca consecinţe negative pentru Republica Moldova şi întreaga regiune”, a declarat secretarul Consiliului Securităţii Rusiei, adăugând că, în acest caz (Maia) “Sandu şi echipa sa vor purta întreaga responsabilitate”.

Pe 17 aprilie, membrii comandamentului Grupului operativ de trupe ruse din Transnistria (GOTR), care staţionează ilegal în estul Republicii Moldova, inclusiv comandantul şi şefii statului-major au fost declaraţi indezirabili de către Chişinău, potrivit media moldovene.

Au fost declaraţi indezirabili comandantul GOTR Dmitri Zelenkov, adjuncţii săi Dmitri Opalev, Serghei Maşenko şi Serghei Şirşov, precum şi şefii statului-major al GOTR Marat Iarulin şi Aleksei Bogomolov.

“Este clar că autorităţile R.Moldova, cu sprijinul Uniunii Europene, încearcă să expulzeze trupele ruse din Transnistria. Autorităţile moldovene au privat efectiv conducerea GOTR de dreptul legal de circulaţie în afara regiunii”, a declarat Şoigu, susţinând că acest pas politic arată “intenţia fermă a actualei conduceri de la Chişinău de a agrava şi mai mult situaţia”.

Actuala conducere proeuropeană de la Chişinău, inclusiv preşedinta Maia Sandu, a cerut în repetate rânduri comunităţii internaţionale să exercite presiuni asupra Moscovei pentru ca aceasta să-şi retragă trupele din Transnistria şi muniţiile de la depozitele din Cobasna.

Politică
Rusia amenință Moldova

aprilie 21, 2026 0 Comentariu
Decizie definitivă la ÎCCJ. Spor de 2% pe zi pentru magistrații cu 18 ani vechime și grad de Curte de Apel
de Steliana Costea
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, a decis extinderea aplicării sporului de 2% pe zi din salariul de bază pentru magistrații care, în perioada 2018–2022, au îndeplinit criteriul de vechime de 18 ani și au avut grad profesional de Curte de Apel.

Efectul acestei decizii este estimat la aproximativ 60% pe lună.

Măsura se aplică magistraților aflați în activitate în perioada în care a funcționat fosta Secție pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, dacă aceștia îndeplineau condițiile de vechime și grad profesional.

Inițial, de acest spor au beneficiat procurorii care instrumentau dosarele cu magistrați din cadrul fostei SIIJ. Ulterior, dreptul a fost extins și către judecătorii care analizau cauze ale secției speciale, iar acum decizia Înaltei Curți vizează toți magistrații care îndeplinesc criteriile stabilite.

Decizia este definitivă, iar impactul bugetar ar putea fi semnificativ, în condițiile în care plata ar urma să includă și diferențe salariale retroactive, calculate începând din octombrie 2018, pentru aproximativ 1.000 de judecători, potrivit estimărilor apărute în presă.

Numărul exact al beneficiarilor și suma totală urmează însă să fie clarificate în aplicare.

Politică
magistrati

aprilie 21, 2026 0 Comentariu
Adevărata miză a crizei politice din România. Ce urmează, care sunt scenariile de pe masă și ce șanse de reușită au
de Steliana Costea
Să punem cifrele pe masă înainte de orice alt cuvânt. Parlamentul României are 465 de mandate. Pragul pentru majoritate este 233 de voturi. PSD are 129 de parlamentari, AUR 90, PNL 73, USR 59, UDMR 32, minoritățile naționale 17, SOS România 15, POT 14, iar neafiliații 22. Cu aceste cifre, niciun bloc nu poate guverna singur. Asta face ca această criză să fie complicată, nu dramatică. Iată scenariile reale.

Scenariul 1 – Bolojan rămâne fără PSD, dar rezistă

Acesta este scenariul cel mai probabil pe termen scurt. Dacă PSD își retrage cei 6 miniștri și vicepremierul, Bolojan trebuie să meargă în Parlament în 45 de zile pentru un nou vot de încredere. Bolojan a anunțat că nu demisionează și că va înlocui miniștrii PSD cu oameni proprii. PNL plus USR plus UDMR plus minoritățile naționale cumulează 181 de voturi, cu 52 sub pragul necesar. Chiar și cu minoritățile, totalul rămâne la 181, sub pragul de 233. Bolojan ar trebui să atragă voturi din grupurile mici, neafiliați sau parlamentari individuali din alte partide. Matematic dificil, dar nu imposibil.

Scenariul 2 – Moțiunea de cenzură eșuează, criza se prelungește

Potrivit HotNews, scenariul moțiunii de cenzură nu este luat în calcul momentan de PSD. Liderii ar putea iniția o moțiune doar dacă Bolojan refuză să meargă în Parlament pentru votul de încredere. PSD și AUR au împreună 219 voturi, sub pragul de 233. Fără sprijin suplimentar din grupurile mici, moțiunea de cenzură nu trece matematic. SOS România cu 15 mandate și POT cu 14 ar putea fi decisive, dar ambele sunt partide de extremă dreaptă, cu care PSD a exclus oficial colaborarea. Rezultatul: criză prelungită, guvern minoritar, instabilitate continuă.

Scenariul 3 – Negocieri pentru un nou guvern

Dacă Bolojan nu obține votul de încredere, președintele Nicușor Dan desemnează un nou premier. Dar cine? PSD a exclus categoric un guvern cu AUR. USR a anunțat că apără guvernarea actuală. UDMR a spus că dacă PSD pleacă, discuțiile se reiau de la zero. O formulă PSD plus PNL fără USR ar da aproximativ 202 voturi, tot sub prag. O revenire la coaliția cu toate patru partidele, dar cu alt premier acceptat de PSD, pare cel mai logic compromis. Practic, o criză fabricată pentru a schimba un om, nu o guvernare.

Scenariul 4 – Alegeri anticipate

Cel mai puțin probabil, dar invocat de AUR. Pentru alegeri anticipate, este necesară dizolvarea Parlamentului de către președinte, dar numai dacă două tentative consecutive de formare a guvernului eșuează în 60 de zile. Nimeni din coaliția actuală nu vrea alegeri anticipate acum, pentru că sondajele arată că AUR ar câștiga detașat. Nici PSD, nici PNL, nici USR nu și-ar permite acest risc electoral.
Concluzia reală: Bloomberg avertizează că România riscă o reacție negativă din partea investitorilor și a agențiilor de rating. Leul s-a depreciat deja. România are deficitul cel mai mare din UE, miliarde din PNRR în pericol și un rating la o treaptă deasupra junk. Criza nu este despre Bolojan. Este despre cine controlează ministerele grase în anul în care se redistribuie fondurile europene. Restul e spectacol.

Politică
criza politica

aprilie 21, 2026 0 Comentariu
Criza politica aduce iar incertitudine in economie. Bursa, pe “roșu”, iar cursul a rămas în scădere
de Steliana Costea
Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a deschis în scădere pe toţi indicii şedinţa de marţi, iar rulajul se cifra la 20,5 milioane de lei (4 milioane de euro), după 30 de minute de la debutul tranzacţiilor.

Indicele principal BET, care arată evoluţia celor mai lichide 20 de companii, înregistra o depreciere de 1,6%, iar indicele BET-Plus, care arată evoluţia celor mai lichide 43 de acţiuni de la BVB, consemna o scădere de 1,57%.

Totodată, indicele blue-chip extins BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, a pierdut 1,55% din valoare, în timp ce reperul de randament al fondurilor de investiţii, BET-BK, s-a depreciat cu 1,51%.

Indicele BET-FI al SIF-urilor era pe minus cu 1,52%, iar BET-NG, indicele celor 10 companii din sectorul energetic şi al utilităţilor, înregistra un declin de 1,02%.

Conform datelor BVB, cele mai mari creşteri ale valorii acţiunilor le înregistrau Uztel (+12,63%), Impact Developer & Contractor (+0,94%) şi Erste Group Bank AG (+0,65%).

Pe de altă parte, în scădere erau acţiunile companiilor Casa de Bucovina – Club de munte (-8,23%), F.I.A.I.R. BET FI Index Invest (-6,98%) şi Carbochim (-4,38%). 

În ceea ce privește cursul valutar interbancar, euro rămâne aproape de pragul psihologic de 5,10 lei.

Actualitate
bursa

aprilie 21, 2026 0 Comentariu
Răsturnare de situație pentru românii cu restanțe la rate: locuințele nu vor mai putea fi vândute pentru datorii
de Steliana Costea
Românii cu restanțe la credite ar putea beneficia de cea mai importantă protecție de până acum: locuința de familie nu va mai putea fi vândută pentru recuperarea datoriilor, dacă proiectul de modificare a insolvenței personale – pus în dezbatere publică de Ministerul Economiei – va fi adoptat.

Potrivit proiectului, „falimentul personal” va putea fi declarat de persoanele care au datorii scadente mai mari de 40.500 de lei, echivalentul a zece salarii minime brute. 

Una dintre schimbările majore este că locuința debitorului nu va mai putea fi valorificată pentru acoperirea restanțelor în cadrul procedurii, potrivit Știrilor ProTv.

Pentru mulți români, insolvența personală ar putea deveni o soluție reală.

„Ajung, în general, să fie executați silit,

Datele BNR arată că aproape 3% din creditele populației sunt restante de peste 90 de zile. Mulți dintre cei aflați în dificultate ajung direct în executare silită.

„Ajung, în general, să fie executați silit, dacă au bunuri pe numele lor, apartamente sau mașini”, a explicat avocatul Andreea Șamotă.

Deși procedura de insolvență personală permite reeşalonarea datoriilor, suspendarea executării silite și chiar ștergerea unor sume, aceasta este rareori utilizată. Autoritatea pentru Protecția Consumatorilor a aprobat în 2025 doar 43 de dosare, în timp ce alte câteva sute sunt încă în analiză.

Modificările propuse de proiect urmăresc să facă procedura mai accesibilă și să protejeze locuința debitorilor.

Președintele ANPC explică de ce această schimbare este necesară.

„Știm foarte bine că în practică se dorea cel mai repede să se execute oarecum partea de imobile, chiar și cu valori foarte scăzute, chiar și până la 30% din valoarea de piață sau valoarea reală, astfel încât se obțineau niște lichidități foarte repede la un preț foarte scăzut”, arată Csaba Békési.

Proiectul introduce și o obligație nouă pentru instituțiile financiare, care vor trebui să îi îndrume pe debitorii cu restanțe către ANPC pentru a putea intra în procedura de insolvență personală.

Actualitate
credite

aprilie 21, 2026 0 Comentariu
Raed Arafat, audiat de procurorii militari într-un dosar privind achiziția unui elicopter SMURD
de Barikada
Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, se afla în acest moment la DNA, fiind audiat de procurorii militari într-un dosar legat de o achiziție de elicopter realizată în anul 2017, potrivit unor surse Antena 3 CNN.

Sursa citată susține că ancheta vizează modul în care ar fi fost cumpărat un elicopter destinat SMURD, în perioada mandatului fostului ministru de Interne Carmen Dan. Aparatul ar fi fost achiziționat de pe o insulă din apropierea Marii Britanii, iar valoarea acestuia ar fi fost de aproximativ 4 milioane de euro.

Anchetatorii ar verifica inclusiv ipoteza că, în cadrul tranzacției, nu ar fi fost achitat TVA, ceea ce ar putea indica un prejudiciu estimat la aproximativ un milion de euro. În documentele aferente achiziției ar fi semnat și Raed Arafat, potrivit acelorași surse.

Până în acest moment, informațiile nu au fost confirmate oficial de instituțiile judiciare, iar ancheta este în desfășurare.

Dosar anterior privind angajările din DSU

Tot potrivit unor informații apărute anterior în spațiul public și citate de mai multe publicații, Raed Arafat ar fi fost vizat și într-un alt dosar, în care procurorii militari ar fi verificat modul în care s-ar fi făcut angajările în cadrul Departamentului pentru Situații de Urgență.

În acel caz au fost vehiculate suspiciuni privind posibile angajări fictive, însă Raed Arafat a respins acuzațiile, precizând public că în cadrul instituției nu ar fi existat astfel de situații.

Într-o postare pe Facebook, Arafat a susținut că informațiile referitoare la presupusa sa implicare „sunt fie false, fie grav scoase din context, fiind prezentate într-o manieră de natură să inducă în eroare opinia publică”.

El a subliniat că nu este pentru prima dată când astfel de afirmații apar în spațiul public și că acestea fac parte dintr-o „campanie constantă de imagine negativă” împotriva sa.

Reacția a venit după ce procurorii militari au efectuat verificări la sediul DSU, ridicând documente și telefoane mobile în cadrul unui dosar ce vizează presupuse angajări fictive în rândul unor medici. Până în prezent, nicio persoană nu are calitatea de suspect sau inculpat, iar DSU colaborează integral cu ancheta.

Actualitate

aprilie 21, 2026 0 Comentariu
Ciolacu acuzat că a închiriat un imobil într-o zonă de lux a Capitalei și că s-a mutat acolo cu Sorina Docuz
de Steliana Costea
Fostul premier PSD neagă că ar fi închiriat un penthouse în zona Herăstrău.

„Nu locuiesc în niciun penthouse în București sau în altă parte. După cum bine știți, sunt președinte al CJ Buzău și în mare parte a timpului locuiesc în Buzău. Când sunt în București, locuiesc într-un apartament care nu este penthouse și care nu este închiriat de mine. Fiul meu nu locuiește în același cartier cu mine. (…)”, a transmis Marcel Ciolacu într-un drept la replică pentru G4 Media.

Publicația a scris luni că Marcel Ciolacu plătește chiria pentru un penthouse pe care l-a închiriat în zona Herăstrău și în care s-a mutat cu Sorina Docuz, o apropiată a sa. Penthouse care este deținut de o firmă din Buzău, care este deținută de o companie americană care nu are acționariatul public.

În dreptul la replică, Ciolacu nu comentează legătura cu Docuz, cea despre care presa a scris că a prosperat în afaceri în ultimii ani, dar cu care Ciolacu a negat că are o relație. 

Pune dezvăluirile pe tema consultării interne din PSD de luni în cadrul căreia social-democrații îi vor retrage sprijinul politic premierului Ilie Bolojan.

„Înțeleg de ce acest articol apare astăzi când PSD va vota plecarea domnului Bolojan din fruntea guvernului, cum este și normal după toate erorile sociale și economice pe care le-a făcut. Vă asigur că nu voi fi deloc influențat de aceste minciuni și voi vota plecarea domnului Bolojan și le voi spune colegilor mei să facă același lucru”, spune Ciolacu.

În toamna lui 2024, aflat la emisiunea HotSpot de la HotNews, Marcel Ciolacu a fost întrebat despre Sorina Docuz, fosta soție a lui Robert Negoiță, primarul Sectorului 3. Premierul a spus: „Nu am o relație intimă cu Sorina Docuz”. „Există vreo poză cu mine, cu ea? Dacă cineva îmi arată dovada, intrăm în altă zonă”.

Sorina Docuz s-a aflat și în avioanele închiriate de firma Nordis cu care Marcel Ciolacu a zburat alături de Sorin Grindeanu, printre alții, după cum a scris G4 Media.

Politică
ciolacu, penthouse

aprilie 20, 2026 0 Comentariu
Gică Hagi, noul selecționer al naționalei României. „Regele” revine după 25 de ani
de Steliana Costea
Gheorghe Hagi revine la naționala României după 25 de ani. A fost numit oficial selecționer al României și va fi prezentat luni, 20 aprilie, la ora 13:30, în cadrul unei conferințe de presă organizate de Federația Română de Fotbal.

După îndelungate negocieri, șefii FRF l-au convins pe legendarul Gheorghe Hagi să devină noul antrenor al tricolorilor. Federația Română de Fotbal a anunțat recent că azi, de la 13:30, va avea loc o conferință la care vor participa Răzvan Burleanu, Gheorghe Hagi și directorul tehnic al FRF, Mihai Stoichiță, scrie Sport.ro.

„Reprezentanții mass-media sunt invitați luni, 20 aprilie, începând cu ora 13:30, la Casa Fotbalului, pentru o conferință de presă.

La evenimentul ce va avea loc de la ora 13:30, în sala ‘Nicolae Dobrin’, vor participa președintele FRF, Răzvan Burleanu, directorul tehnic al FRF, Mihai Stoichiță, și domnul Gheorghe Hagi.

Conferința de presă va fi transmisă în direct pe canalul de Youtube FRF TV și pe pagina de Facebook a Echipei Naționale de Fotbal a României.

Accesul jurnaliștilor se va face prin strada Vasile Șerbănică și va fi permis începând cu ora 13:00″, au transmis cei de la FRF.

Așadar, va fi al doilea mandat al lui Gică Hagi la cârma naționalei României, după cel din 2001.

Actualitate
hagi, nationala

aprilie 20, 2026 0 Comentariu
30 de guverne în 35 de ani. Nota de plată a instabilității din România
de Steliana Costea
România a schimbat guvernele mai repede decât a reușit să-și stabilizeze direcția economică. Dacă numărăm cabinetele de după alegerile din 1990 și până astăzi, România a avut 29 de guverne. Dacă includem și cabinetul provizoriu instalat imediat după căderea comunismului, totalul ajunge la 30.

Pe baza acestei cronologii publice a cabinetelor și a perioadelor oficiale de mandat ale prim-miniștrilor, rezultă că un guvern a rămas, în medie, aproximativ 15 luni la Palatul Victoria — mult sub durata unui mandat parlamentar complet, de patru ani. Cu alte cuvinte, România a funcționat, în medie, cu un nou executiv la aproape fiecare an și ceva.

Potrivit listei publice a guvernelor și evidenței foștilor premieri de pe site-ul Guvernului, succesiunea s-a accelerat mai ales după 2008, când au apărut tot mai multe cabinete de scurtă durată, rotații la putere, interimate și coaliții fragile.

De ce contează asta? Pentru că instabilitatea politică nu rămâne doar în talk-show-uri, ci ajunge direct în costul banilor. Fondul Monetar Internațional arată, într-un studiu clasic despre instabilitatea politică, că aceasta este asociată cu o creștere mai slabă a PIB-ului pe locuitor.

În România, efectul s-a văzut direct în 2025: după prăbușirea unei formule de guvernare și pe fondul tensiunilor electorale, leul a pierdut aproape 3% față de euro într-o singură săptămână, randamentele titlurilor de stat pe 10 ani au urcat cu aproximativ 50 de puncte de bază, până la 8%, iar statul a ratat inclusiv o licitație internă de obligațiuni, din cauza cererii slabe.

Reuters nota că BNR a fost nevoită să intervină, iar analiștii estimau că banca centrală cheltuise deja miliarde de euro pentru stabilizarea cursului în perioada anterioară. Asta înseamnă bani publici mai scumpi, credite mai scumpe și presiune mai mare pe buget.

A doua factură vine din reformele întârziate și din fondurile europene blocate sau reduse. Reuters scria, în iulie 2025, că agenția Fitch lega în mod explicit reducerea deficitului de „stabilitatea politică”, după o perioadă în care turbulențele au complicat consolidarea fiscală, au crescut costurile de finanțare și au întârziat reforme necesare pentru accesarea banilor europeni.

Tot Reuters consemna apoi că România și-a renegociat pachetul din PNRR de la 28,5 miliarde de euro la 21,6 miliarde de euro, iar ministrul Fondurilor Europene explica faptul că progresul reformelor a stagnat în timpul unui sezon electoral prelungit.

Asta nu înseamnă că toți acești bani au fost „pierduți” exclusiv din cauza politicii, însă arată clar că instabilitatea a redus capacitatea statului de a acționa la timp și de a păstra integral pachetul de finanțare planificat inițial.

A treia factură este una structurală și poate fi cea mai grea: amânarea deciziilor dificile până în momentul în care ele devin mult mai costisitoare. Comisia Europeană arăta în 2025 că România a încheiat anul 2024 cu un deficit bugetar de 9,3% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană, și estima un nivel de 8,6% pentru 2025 și de 8,4% pentru 2026, în lipsa unei corecții ferme.

În același timp, datoria publică era proiectată să crească de la 54,8% din PIB, la finalul lui 2024, la 63,3% din PIB, la finalul lui 2026. Aici se vede costul politicii pe termen scurt: multe guverne, mandate scurte, reforme amânate, iar nota de plată ajunge să se traducă în taxe mai mari, investiții întârziate și un spațiu fiscal tot mai redus.

Concluzia este simplă și incomodă: România nu a plătit instabilitatea într-o singură sumă, ci în ani pierduți. În bani, factura se vede în dobânzi mai mari, presiune pe curs, licitații ratate, reforme întârziate și o utilizare mai slabă a fondurilor europene.

În timp, costul este și mai clar: un stat care schimbă des guvernele are mai puține șanse să construiască politici coerente pentru infrastructură, sănătate, educație și competitivitate. Pe hârtie, 15 luni pentru fiecare guvern înseamnă alternanță. În economie, însă, înseamnă adesea improvizație. Iar pentru cetățean, asta se traduce printr-o viață mai scumpă și o dezvoltare mai lentă.

Politică
guverne, romania