Blog

aprilie 23, 2026 0 Comentariu
Spionul Alexandru Bălan, fostul adjunct al SIS Moldova, va fi predat autorităților din Republica Moldova
de Steliana Costea
Fostul director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate (SIS) din Republica Moldova, Alexandru Bălan, urmează să fie predat autorităților moldovene vineri, 24 aprilie, prin punctul de trecere a frontierei Albița, potrivit unor surse judiciare.

Alexandru Bălan va fi transferat din Arestul Central al Poliției Capitalei, sub escortă, în cursul dimineții de vineri, urmând ca predarea către autoritățile de peste Prut să aibă loc în intervalul orar 14:00–15:00.

Amintim că Alexandru Bălan a fost condamnat la un an și șase luni de închisoare, precum și la interdicția de a ocupa funcții publice timp de doi ani și jumătate. Sentința a fost pronunțată după ce acesta și-a recunoscut vinovăția într-un dosar de trădare, instrumentat de procurorii moldoveni.

Acuzații grave și în România

Pe lângă condamnarea din Republica Moldova, Alexandru Bălan este cercetat și în România, fiind acuzat de trădare. Acesta a fost reținut pe 8 septembrie 2025, la Timișoara, de procurorii români, sub suspiciunea că ar fi transmis informații clasificate către ofițeri ai serviciului secret din Belarus.

Ulterior, Curtea de Apel București a dispus arestarea preventivă a acestuia.

Anchetatorii susțin că, în perioada 2024–2025, Bălan ar fi avut întâlniri cu agenți ai serviciilor de informații din Belarus la Budapesta, unde ar fi primit instrucțiuni și ar fi fost implicat în activități considerate ilegale.

Metode de spionaj „invizibile”

Potrivit informațiilor din dosar, fostul oficial ar fi colaborat cu ofițerul KGB belarus Uladzimir Varazhbitau, sprijinit de alți agenți, într-o rețea activă în mai multe state europene.

Surse judiciare indică faptul că aceștia ar fi folosit metode clasice de spionaj adaptate mediului digital. În locul transmiterii mesajelor prin email, ar fi utilizat un cont comun, unde redactau informațiile în folderul „Drafts”, fără a le trimite efectiv. Această tehnică permite schimbul de date fără ca mesajele să fie interceptate în tranzit, complicând semnificativ investigațiile.

Politică
Spionul Alexandru Bălan

aprilie 23, 2026 0 Comentariu
Diana Șoșoacă, aproape să rămână fără imunitate parlamentară. Vot tranșant la comisii, în Parlamentul European
de Steliana Costea
Imunitatea parlamentară a eurodeputatei Diana Șoșoacă va fi hotărâtă de plenul Parlamentului European, după un raport în favoarea ridicării acesteia.

Europarlamentarii au stabilit, la voturile pe comisii, ridicarea imunității parlamentare pentru Diana Șoșoacă. Au fost 17 voturi „pentru”. Niciunul „împotrivă” și o abținere.

Parchetul Instanței Supreme a solicitat ridicarea imunității parlamentare a Dianei Șoșoacă, pentru a o cerceta într-un dosar penal, în septembrie 2025

„Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a solicitat Parlamentului European ridicarea imunității parlamentare a persoanei care face obiectul prezentei investigații penale” se arată într-un comunicat al instituției. Potrivit unor surse judiciare, persoana vizată este europarlamentarul SOS România, Diana Iovanovici Șoșoacă.

Infracțiunile de care e învinuită Diana Șoșoacă

Procurorii PÎCCJ au dispus „efectuarea în continuare a urmăririi penale față de o persoană, membru al Parlamentului European”, pentru mai multe infracțiuni:

Potrivit comunicatului Parchetului instanței supreme, infracțiunile din dosarul penal sunt:

-4 infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal, prev. de art. 205 alin. 1 Cod penal;

-4 infracțiuni de promovarea, în public a cultului persoanelor condamnate pentru săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, prev. de art. 5 din OUG nr. 31/2002;

-promovarea, în public, în orice mod, idei, concepții sau doctrine antisemite, prev. de art. 3 din Legea nr. 157/2018, privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului;

-negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a holocaustului ori a efectelor acestuia, prev. de art. 6 alin. 1 din OUG nr. 31 din 2002;

-ultraj, prev. de art. 257 alin. 1 și 4 Cod penal.

Politică
imunitate parlamentară, sosoaca

aprilie 23, 2026 0 Comentariu
Trump pregătește lista țărilor „neascultatoare” din NATO. De ce România se numără printre aliații „model” ai SUA
de Steliana Costea
Casa Albă a elaborat un fel de listă a țărilor NATO „model” și „neascultătoare”, în contextul în care administrația Trump caută modalități de a sancționa aliații care au refuzat să susțină războiul împotriva Iranului.

Această inițiativă, la care oficialii au lucrat înaintea vizitei președintelui NATO, Mark Rutte, la Washington în această lună, include o analiză a contribuțiilor statelor membre la alianță și le clasifică pe categorii, potrivit a trei diplomați europeni și unui oficial american din domeniul apărării, familiarizați cu planul.

Inițiativa, la care oficialii au lucrat înaintea vizitei șefului NATO, Mark Rutte, la Washington în această lună, include o analiză a contribuțiilor membrilor la alianță și îi clasifică pe aceștia în categorii, potrivit a trei diplomați europeni și unui oficial american din domeniul apărării familiarizat cu planul.

„Este cel mai recent semn că președintele Donald Trump intenționează să-și pună în aplicare amenințările împotriva aliaților care nu se conformează dorințelor sale. Și este un alt punct de presiune asupra alianței din ce în ce mai fragilă, care a fost lovită de atacurile lui Trump — de la presiunea sa de a anexa Groenlanda până la avertismentul său privind o retragere completă din pact”, scrie POLITICO.

Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a lansat această idee generală în decembrie. „Aliații model care își intensifică eforturile, precum Israelul, Coreea de Sud, Polonia, din ce în ce mai mult Germania, țările baltice și altele, vor beneficia de o favoare specială din partea noastră”, a spus el. „Aliații care încă nu își îndeplinesc partea lor de apărare colectivă vor suporta consecințele.”

România și Polonia, principalii beneficiari

Unul dintre diplomați a spus că lista pare să reflecte acest concept. „Casa Albă are o listă cu cei cuminți și cei neastâmpărați, așa că bănuiesc că raționamentul este similar”, a spus persoana respectivă.

Există puține opțiuni reale pentru o eventuală retragere a trupelor americane din Europa, astfel că orice plan ar presupune, cel mai probabil, redistribuirea acestora dintr-un stat în altul. Chiar și o astfel de reorganizare ar putea fi costisitoare și de durată.

Nu este clar ce țări ar fi incluse în fiecare categorie sau dacă Mark Rutte are cunoștință despre această inițiativă. Totuși, România și Polonia ar putea figura printre principalii beneficiari, ambele state menținând relații solide cu actuala administrație americană și fiind deschise unei prezențe militare extinse a SUA.

Guvernul polonez, unul dintre cei mai mari contributori la bugetul de apărare al NATO, acoperă deja aproape integral costurile pentru găzduirea celor aproximativ 10.000 de militari americani desfășurați pe teritoriul său. În același timp, baza aeriană Mihail Kogălniceanu din România, recent extinsă și utilizată de SUA inclusiv în contextul operațiunilor din Orientul Mijlociu, are capacitatea de a primi un număr suplimentar de trupe americane.

Hegseth a folosit inițial retorica „aliaților model” pentru a se referi la partenerii NATO care își majoraseră cheltuielile de apărare în conformitate cu obiectivele de 5% ale alianței promovate de Trump. Oficialii au făcut referire la aceasta și în Strategia de Apărare Națională publicată în ianuarie.

Departamentul Apărării „va acorda prioritate cooperării și angajamentelor cu aliații model care își fac partea pentru apărarea noastră colectivă”, a declarat Pentagonul într-un comunicat. „În acest fel, îi vom susține pe acești aliați pe măsură ce își intensifică eforturile în apărarea intereselor noastre comune, consolidând în același timp stimulentele pentru ca și alți aliați să își facă partea.”

Conceptul ar putea oferi Statelor Unite opțiuni de a retrage trupele, exercițiile comune sau vânzările militare de la aliații considerați „răi” și de a le oferi celor „buni”, potrivit a doi dintre oficialii europeni familiarizați cu planul. Hegseth a folosit, de asemenea, termenul de „aliat model” în cadrul întâlnirilor cu membrii NATO, potrivit celui de-al treilea diplomat.

Spania, în vizorul administrației Trump

Și i-ar oferi lui Trump mai multe instrumente pentru a face diferența între membrii care au susținut eforturile SUA în Iran — cum ar fi încetarea blocadei impuse de Teheran asupra Strâmtorii Hormuz și acordarea permisiunii de utilizare a bazelor militare — și cei care nu au făcut-o.

În timp ce Spania și aliați precum Marea Britanie și Franța au respins sau amânat cererile de ajutor ale SUA, România și câteva națiuni mai mici au permis SUA să utilizeze bazele lor aeriene. De asemenea, Bulgaria a sprijinit discret logistica americană în Orientul Mijlociu.

Spania a intrat deja în vizorul administrației Trump după ce a respins obiectivul NATO de 5% din PIB pentru apărare, stabilit la summitul de la Haga. În schimb, statele baltice — Lituania, Letonia, Estonia — alături de Polonia au fost lăudate de oficialii americani pentru nivelurile ridicate ale cheltuielilor militare.

Elbridge Colby, oficial din Pentagon, a declarat că președintele Trump așteaptă ca aliații să își crească contribuțiile pentru securitatea unor zone strategice, precum o importantă rută maritimă din Orientul Mijlociu.

Totuși, ideea de a sancționa aliați NATO nu are precedent și întâmpină opoziție în Congresul SUA. Senatorul Roger Wicker a avertizat că astfel de discursuri pot afecta relațiile de alianță și a subliniat beneficiile politice, strategice și morale ale acestora.

În același timp, foști oficiali consideră că administrația Trump nu are resursele necesare pentru a deschide un nou front de tensiune cu Europa, în contextul războiului în desfășurare, fiind deja implicată în alte crize.

Politică
romania, trump

aprilie 23, 2026 0 Comentariu
Bolojan: România și-a redus deficitul la 7,9%. „Ar fi păcat să ne întoarcem de unde am plecat”
de Steliana Costea
Inquam Photos / Octav Ganea
Premierul Ilie Bolojan a declarat, miercuri, că deficitul total al României a scăzut de la 9,3% în 2024 la 7,9% în 2025, potrivit datelor Eurostat, menţionând că aceste date arată că direcţia este una corectă.

“Deficitul total al României, calculat după metodologia europeană şi care include toate cheltuielile şi obligaţiile statului, a scăzut de la 9,3% în 2024 la 7,9% în 2025, potrivit datelor publicate de Eurostat. Această scădere importantă a venit din măsurile luate în a doua parte a anului trecut pentru reducerea cheltuielilor şi creşterea veniturilor, dar şi din folosirea fondurilor europene şi ajustarea investiţiilor din PNRR”, a scris Bolojan, pe Facebook.

El a menţionat că România are în continuare cel mai mare deficit din Uniunea Europeană, dar a avut şi cea mai mare corecţie, iar “reducerea deficitului nu este un scop în sine, ci un pas necesar pentru a pune finanţele ţării pe baze sănătoase”.

“De mulţi ani, România a cheltuit mai mult decât îşi permitea, iar datoria a crescut constant. Anul acesta, doar dobânzile pentru împrumuturile din trecut ajung la aproximativ 60 de miliarde de lei, echivalentul costului unei autostrăzi precum Autostrada Moldovei. Nu mai putea continua acest model. Acum începem să schimbăm această direcţie şi să recâştigăm controlul asupra economiei. Avem nevoie de această ajustare pentru ca economia să nu mai depindă de datorie scumpă, ci de investiţii, muncă şi competitivitate”, a transmis premierul.

Ilie Bolojan a arătat că fiecare punct procentual redus din deficit, adică aproximativ 20 de miliarde de lei, înseamnă mai puţini bani plătiţi pe dobânzi şi mai mulţi bani pentru dezvoltare, infrastructură şi servicii publice.

“Cu cât corecţia este mai rapidă, cu atât mai repede poate începe o creştere economică sănătoasă, iar acest lucru se va vedea în nivelul de trai. În acelaşi timp, costurile de împrumut pentru România pot scădea. Este o perioadă dificilă, în care efortul este împărţit la nivelul întregii societăţi. Mulţumesc tuturor pentru răbdare şi sacrificiu. Datele Eurostat arată că direcţia este una corectă. Economia se stabilizează fără a pune presiune pe viitorul generaţiilor următoare. Ar fi păcat să ne întoarcem de unde am plecat”, a mai adăugat şeful Guvernului.

Datele Eurostat publicate miercuri arată că datoria guvernamentală a României a urcat până la 59,3% din PIB în 2025, de la 54,8% din PIB în 2024 şi 49,3% din PIB în 2023.

Deficitul s-a situat anul trecut la 7,9% din PIB, de la 9,3% din PIB în 2024 şi 6,6% din PIB în 2023.

Produsul Intern Brut în 2025 a fost de 1.916 miliarde lei, în creştere de la aproape 1.760 miliarde lei în 2024 şi 1.590 miliarde lei în 2023. 

România, dublu „campion” negativ în UE: cel mai mare deficit bugetar și cea mai ridicată inflație în 2025

România a încheiat anul 2025 cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, de 7,9% din PIB, potrivit datelor publicate de Eurostat, consolidându-și poziția de „lider” negativ.

Toate acestea într-un context în care majoritatea statelor membre au reușit să își mențină dezechilibrele sub control, deficitul guvernamental în zona euro fiind de 2,9%, iar în UE de 3,1% din PIB.

În acest raport, Eurostat furnizează date privind deficitul și datoria publică pentru anii 2022–2025, pe baza cifrelor raportate de statele membre UE în prima notificare din 2026, în cadrul procedurii de deficit excesiv (EDP). Notificarea se bazează pe sistemul european de conturi ESA 2010. Raportul include și date privind cheltuielile și veniturile guvernamentale.

În zona euro (EA20), raportul deficitului guvernamental în PIB a scăzut de la 3,0% în 2024 la 2,9% în 2025.

În Uniunea Europeană, acesta a rămas neschimbat la 3,1%, același nivel ca în 2024. În zona euro, datoria guvernamentală raportată la PIB a crescut de la 87,0% la finalul anului 2024 la 87,8% la finalul lui 2025, iar în UE de la 80,7% la 81,7%.

Politică
deficit, romania

aprilie 23, 2026 0 Comentariu
Vladimir Plahotniuc, obligat să achite prejudiciul către R. Moldova în dosarul fraudei bancare. Câți bani îi va lua statul
de Steliana Costea
Tribunalul de la Chișinău l-a condamnat la 19 ani închisoare pe oligarhul Vladimir Plahotniuc, în dosarul cunoscut drept „furtului miliardului”.

Se întâmpla la niciun an de la extrădarea sa din Grecia. Plahotniuc se află în arest preventiv din septembrie 2025.

Sentința nu este definitivă și poate fi contestată. 

Alexei Cernei, procurorul de caz: „Prin cumul parțial al pedepselor aplicate, completul îi stabilește lui Plahotniuc Vladimir Gheorghe pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 19 ani, cu executarea pedepsei într-un penitenciar de tip închis”.

Fostul lider al Partidului Democrat din Republica Moldova a fost găsit vinovat, în prima instanță, pentru toate cele cinci capete de acuzare din dosarul „frauda bancară”. 

Vladimir Plahotniuc este principalul suspect în legătură cu dispariția, în 2014, a unui miliard de dolari din sistemul bancar al țării vecine, sumă care echivala atunci cu 12% din PIB-ul Moldovei.

Judecătorii de la Chișinău au decis și încasarea la buget a prejudiciului cauzat celor trei bănci fraudate.

Alexei Cernei, procurorul de caz: „Se încasează din contul lui Plahotniuc Vladimir 39 milioane dolari și 3,5 milioane de euro, dar și dobânzile calculate în baza acestora, respectiv 18.870.194 dolari și 1.681.266 euro”.

Totodată, se menține sechestrul asupra tuturor bunurilor și activelor lui Plahotniuc din dosar.

Procurorii de la Chișinău au cerut o pedeapsă mai mare, de 25 de ani de închisoare, pentru fostul oligarh.

Alexei Cernei, procurorul de caz: „Instanța poate să aplice o pedeapsă prin cumul total sau parțial. Vom analiza argumentele care sunt în sentință pentru a decide asupra contestării acesteia în privința blândeții acesteia. Trebuie să înțelegem care sunt argumentele care au stat la diminuări”.

Apărarea lui Plahotniuc califică decizia instanței drept una ilegală și spune că o va contesta la instanța de apel.

Lucian Rogac, avocatul lui Plahotniuc: „Am primit și un rezultat pe măsură, cu încălcări grave ale garanțiilor și drepturilor fundamentale”.

Fostul lider PD a refuzat să fie adus în sala de judecată. 

Vladimir Plahotniuc este arestat preventiv din 25 septembrie anul trecut, când a fost extrădat din Grecia. Măsura va fi menținută până la o decizie definitivă.

Politică

aprilie 22, 2026 0 Comentariu
Percheziții acasă la șeful PSD al CJ Bistrița-Năsăud, într-un amplu dosar de corupţie. Descinderi în alte 68 de locații
de Steliana Costea
Procurorii DNA fac, miercuri dimineaţă, 69 de percheziţii la două instituţii publice şi la locuinţele unor persoane, în trei cauze penale privind infracţiuni de corupţie şi spălare de bani, în contextul achiziţiilor unor lucrări de utilitate publică.

Potrivit unor surse judiciare, au loc descinderi şi la locuinţa preşedintelui Radu Moldovan, membru PSD.

DNA informează, miercuri dimineaţă, că procurori din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul teritorial Cluj fac cercetări în trei cauze penale ce vizează suspiciuni privind săvârşirea, în perioada 2022 – prezent, a unor infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie, respectiv spălare de bani, în contextul achiziţiilor unor lucrări de utilitate publică la nivelul Consiliilor Judeţene Bistriţa-Năsăud şi Sălaj.

Potrivit sursei citate, în cursul zilei de 22 aprilie 2026, în baza mandatelor emise de instanţa competentă, au loc percheziţii domiciliare în 69 de locaţii din judeţele Bistriţa-Năsăud, Cluj, Sălaj, Iaşi şi municipiul Bucureşti, fiind vizate sediile a două instituţii publice, respectiv domiciliile unor persoane fizice şi sediile sau punctele de lucru ale unor operatori economici. 

De asemenea, în executarea unui ordin european de anchetă, se desfăşoară activităţi de percheziţie domiciliară şi pe teritoriul statului francez, precizează sursa citată.Acestea au loc cu sprijinul Direcţiei Naţionale Anticorupţie-Structura centrală, a Serviciilor Teritoriale Alba Iulia, Braşov, Iaşi, Oradea, Piteşti, Suceava şi Timişoara, EUROJUST, I.P.J. Alba, I.P.J. Cluj şi I.P.J. Maramureş, S.R.P.T. Cluj-Napoca, precum şi a Jandarmeriei Române.

Actualitate
perchezitii

aprilie 22, 2026 0 Comentariu
Primarul Iașiului, Mihai Chirica, a fost achitat în prima instanță în dosarul „Flux”. Funcționară condamnată la 3 ani cu executare
de Steliana Costea
Primarul Iaşului, Mihai Chirica a fost achitat, în primă instanță, în dosarul „Flux”, în care fusese acuzat de complicitate la fals intelectual şi complicitate la abuz în serviciu.

Dosarul „Flux” vizează modul în care societatea Flux SRL a construit în Tătăraşi un bloc cu 9 niveluri, deși primise autorizație doar pentru o clădire cu două niveluri.

În dosar sunt judecați primarul Mihai Chirica, fostul viceprimar Gabriel Harabagiu, administratorul Flux SRL, Tudor Cheșcu, fostul arhitect-șef al municipiului, Anca Brândușescu și o funcționară din cadrul Oficiului de Cadastru, Mariana Popa, ca și firma beneficiară, SC Flux SRL.

Alături de edilul Iașiului, fostul viceprimar, Gabriel Harabagiu și fostul arhitect-șef al municipiului, Anca Brândușescu, au primit de asemenea o soluție de achitare în acest dosar, scrie Ziarul de Iași.

Pe de altă parte, omul de afaceri Tudor Cheșcu a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare și 500.000 lei amendă penală pe firmă pentru complicitate la abuz în serviciu.

Singura condamnată cu executare a fost Mariana Popa, funcționară din cadrul Oficiului de Cadastru. Ea a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu executare, mai notează presa locală.

Potrivit deciziei magistraților, Mariana Popa este acuzată că a pus la cale o schemă împreună cu administratorul unei firme private pentru a construi un bloc cu 9 niveluri în loc de două, iar conducerea Primăriei nu a reușit să împiedice ilegalitatea. După eliberare, acesteia îi va fi interzis să mai ocupe o funcție de răspundere într-o instituție publică timp de trei ani.

Totodată, firma condusă de Tudor Cheșcu, Flux SRL, a fost condamnată pentru o faptă de complicitate la abuz în serviciu la o amendă penală de 500.000 lei. De asemenea, i s-a interzis dreptul de a mai presta activități din domeniul construcțiilor timp de trei ani.

Firma a fost condamnată și să publice, pe cheltuiala sa, de trei ori, într-un cotidian cu circulație națională, extrasul din hotărârea de condamnare privitor la conținând descrierea faptei pentru care a fost condamnată, încadrarea juridică și pedeapsa aplicată.

„Impresia mea este că unul dintre martori avea toate motivele să facă aceste golănii și să dea vina pe primar. Cred că acest lucru se va vedea din motivarea dată de judecători. În privința strict a clientului meu, lumea își creează o anumită impresie din comunicatele de presă ale acuzării. Faptele reale se stabilesc în timpul cercetării judecătorești, prin depunerea de probe, depozițiile martorilor și realizarea de expertize. Pentru mine, soluția judecătorului nu este o surpriză. Toate probele convergeau spre această soluție”, a declarat pentru ZDI Daniel Atasiei, avocatul lui Mihai Chirica.

Amintim că primarul Iaşului, Mihai Chirica, alături de ceilalți ale căror nume apar în dosar, au fost trimişi în judecată de către DNA în 2022.

„În exercitarea atribuţiilor de înlocuitor al primarului, inculpatul Harabagiu Gabriel Vasile, la acea dată viceprimar al municipiului Iaşi, beneficiind de ajutorul primarului Chirica Mihai, ar fi dispus/semnat documente, cu încălcarea legii şi prin atestarea unor împrejurări contrare realităţii, în procedura de atestare a construirii, respectiv a extinderii unui imobil din municipiul Iaşi. Concret, blocul ar fi fost construit şi intabulat ilegal de către SC FLUX S.R.L, cu mai multe niveluri faţă de cele prevăzute în autorizaţie, iar suprafaţa imobilului este mai mare decât cea din autorizaţie fiind încălcat planul urbanistic zonal. La emiterea documentelor în condiţii de nelegalitate ar fi participat şi inculpata Brânduşescu Anca-Nora, la acea vreme arhitect şef al municipiului Iaşi. Intabularea imobilului în cartea funciară s-ar fi efectuat în baza certificatului de atestare a edificării/extinderii construcţiei, datat 10.10.2018, emis de municipiul Iaşi”, transmitea DNA la vremea respectivă.

Politică
chirica, primar achitat

aprilie 22, 2026 0 Comentariu
Moldova trece de la stare de urgență la stare de alertă în sectorul energetic, instituită după atacurile rusești cu drone
de Steliana Costea
Starea de urgență în sectorul energetic din Republica Moldova ar putea înceta sâmbătă, 25 aprilie, urmând să fie înlocuită de starea de alertă. Aceasta fusese declarată pe 25 martie.

Starea de urgenţă a fost declarată după ce linia electrică Vulcăneşti-Isaccea a fost avariată în urma atacurilor ruseşti asupra infrastructurii energetice ucrainene, generând un deficit de 350-400 MW în sistemul electroenergetic al Moldovei, scrie News.ro.

Potrivit notei de fundamentare a proiectului, circumstanţele care au determinat instituirea stării de urgenţă s-au diminuat semnificativ, iar nivelul de criză a scăzut până la un nivel care poate fi gestionat prin instrumentele specifice stării de alertă.

„Menţinerea unui regim de urgenţă nu mai este proporţională cu situaţia existentă şi ar implica aplicarea în continuare a unor măsuri restrictive şi excepţionale nejustificate. Se consideră mai adecvată tranziţia către regimul de stare de alertă, care permite menţinerea unor mecanisme de monitorizare şi intervenţie, dar într-un cadru mai echilibrat şi adaptat nivelului actual de risc”, se arată în documentul guvernamental.

Starea de urgență din Republica Moldova a fost instituită pe fondul a două crize simultane: una energetică, după avarierea liniei electrice Vulcănești–Isaccea în urma atacurilor rusești, care a generat un deficit de până la 400 MW, și una a carburanților, în condițiile în care stocurile de motorină scăzuseră la doar 7,5 zile de consum.

Între timp, situația s-a stabilizat: linia electrică a fost repusă în funcțiune, importurile din România au fost reluate, iar stocurile de carburanți au crescut, ajungând la până la 20 de zile pentru benzină și 11 zile pentru motorină.

Documentul avertizează că, deşi situaţia s-a stabilizat, o serie de riscuri justifică menţinerea unui regim de monitorizare sporită.

„Capacităţile interne de producere a energiei electrice rămân limitate în raport cu necesarul total de consum, în special în perioadele de vârf. Orice creştere neprevăzută a consumului sau reducere a disponibilităţii resurselor poate conduce la dezechilibre temporare”, se arată în proiect.

Un risc rămâne scăderea producției centralelor de termoficare, de la aproximativ 200 MW în sezonul rece la circa 60 MW în aprilie-mai și chiar mai puțin vara, dar și presiunile asupra pieței carburanților, pe fondul tensiunilor din Strâmtoarea Ormuz, prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul global.

În acest context, starea de alertă ar permite autorităților să monitorizeze situația și să intervină rapid, fără a mai recurge la măsuri excepționale.

Parlamentul va trebui să aprobe proiectul, iar în termen de 3 zile va informa Secretarul General al ONU şi Secretarul General al Consiliului Europei despre reluarea aplicării integrale a angajamentelor internaţionale.

Maia Sandu: ,,Agresiunea Rusiei nu se oprește la granițele Ucrainei. Ea ajunge și în Moldova”

Anterior, în timpul unei întrevederi recente cu omologul său slovac, Peter Pellegrini, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a subliniat că Rusia pune tot mai mult în pericol securitatea, mediul și sănătatea publică din țara sa.

,,Agresiunea Rusiei nu se oprește la granițele Ucrainei. Ea ajunge și în Moldova. Prin atacurile constante asupra infrastructurii Ucrainei, Rusia pune tot mai mult în pericol securitatea, mediul înconjurător și sănătatea publică a Moldovei. Bombardarea unei centrale hidroelectrice ucrainene a poluat râul Nistru, lăsând 300.000 de oameni fără apă potabilă sigură.

Cu doar trei nopți în urmă, un alt atac brutal a scos din funcțiune linia noastră electrică principală — o linie care poate furniza între 60 și 70 la sută din electricitatea Moldovei. În ambele cazuri, Slovacia nu a stat deoparte. Când râul Nistru a fost poluat, Slovacia a oferit echipamente pentru a ne ajuta să intervenim.

Iar acum, când aprovizionarea noastră cu energie electrică este în pericol, operatorul de rețea al Slovaciei facilitează fluxurile transfrontaliere de energie pentru a ne ajuta să ținem luminile aprinse. Vă mulțumim pentru această solidaritate”, a afirmat lidera de la Chișinău. 

Actualitate

aprilie 22, 2026 0 Comentariu
DIICOT a pierdut bijuterii de peste 250.000 de euro confiscate de la o femeie, care cere compensarea datoriilor pe care le avea la stat
de Steliana Costea
Bijuterii de un sfert de milion de euro, ridicate de DIICOT de la Galați în urma unei percheziții făcute în 2008, au dispărut fără urmă.

Femeia care le-a deținut spune că i-ar fi fost falsificată semnătura și nu știe cine a primit ceasurile, colierele și inelele din aur cu pietre prețioase confiscate.

Aceasta a descoperit în 2021, când a încercat să recupereze bijuteriile, că există un document din 2009 pe care semnătura ei ar fi fost falsificată. A depus o plângere penală, iar procurorul de caz a cerut o expertiză care a confirmat că semnătura nu este cea autentică.

Mai mult nu a putut face pentru că a intervenit prescripția, după cinci ani.

Femeia spune că era vorba despre aproximativ un kilogram de aur, ceasuri și bijuterii care au aparținut întregii familii și care au fost ridicate în timpul perchezițiilor din 2008.

”Toate bijuteriile mele, toate bijuteriile părinților mei și ale fiului meu minor. Plus tot ce au considerat ei, documente. Erau lucruri de firmă, lucruri cu pietre prețioase, cu safire, cu rubine, cu diamante”, a spus, pentru Știrile Pro TV Nicoleta Arfire, proprietara bijuteriilor:  

Între timp, ea a fost condamnată la doi ani și patru luni de închisoare, și-a ispășit pedeapsa și s-a stabilit în Spania. Femeia a explicat că are sechestru pus de ANAF pe două apartamente din Galați și ar fi vrut, cu banii pe care i-ar fi obținut pe bijuterii, să își achite datoriile la stat.

Acum și-a angajat un avocat, a deschis un proces civil și incearcă să dea de urma bijuteriilor.

Actualitate
BIJUTERII, diicot

aprilie 22, 2026 0 Comentariu
Președintele Nicușor Dan vrea premier tehnocrat
de Steliana Costea
Președintele Nicușor Dan analizează două variante pentru deblocarea crizei politice. În primul rând, șeful statului ar prefera ca PNL să propună un alt prim-ministru, în cazul în care Ilie Bolojan va fi răsturnat prin moțiune de cenzură, susțin surse politice pentru Adevărul. Astfel, coaliția de guvernare PSD-PNL-USR-UDMR ar merge mai departe, dar cu alt premier liberal în locul lui Bolojan. Același scenariu este dorit și de PSD.

Pe de altă parte, șeful statului ia în calcul să numească un premier tehnocrat, susțin sursele citate. Acesta ar urma să negocieze tot cu PSD, PNL, USR și UDMR pentru formarea unei majorități. Însă, în această situație, președintele Nicușor Dan nu ar mai aștepta ca partidele să vină cu un acord politic, ci ar forța el însuși o majoritate parlamentară.

Astfel, PNL va fi pus să aleagă: fie merge cu Ilie Bolojan în opoziție, fie alege să continue la guvernare fără Ilie Bolojan.

Premierul tehnocrat ar urma să rămână în funcție până în decembrie 2028, când sunt programate viitoarele alegeri parlamentare. PSD e dispus să renunțe la rotativă guvernamentală din aprilie anul viitor cu condiția ca actuala coaliție să continue fără Ilie Bolojan, susțin sursele citate.

Situația politică din România s-a acutizat 

Situația politică din țară s-a acutizat după ce PSD a votat covârșitor retragerea sprijinului pentru premierul Ilie Bolojan. În replică, liderii PNL au transmis semnale de susținere pentru actualul prim-ministru, în ciuda divergențelor tot mai evidente din interiorul coaliției.

Surse politice citate de Adevărul susțin că premierul ar intenționa să demită, în ședința de guvern de joi, toți demnitarii PSD – de la miniștri la prefecți – urmând să îi înlocuiască cu tehnocrați și reprezentanți ai societății civile.

Conducerea PNL ar urma să îi solicite lui Sorin Grindeanu să renunțe la funcția de președinte al Camerei Deputaților, însă acesta nu ar vrea să demisioneze. PSD consideră că actuala coaliție poate continua, însă cu un alt premier. USR acuză PSD că a provocat deliberat criza politică, punând în pericol stabilitatea guvernării și accesarea fondurilor europene.

Consultări în coaliția de guvernare și întâlniri cu lideri politici

Președintele Nicușor Dan a convocat pentru miercuri, 22 aprilie, consultări cu partidele și formațiunile politice din Coaliția de guvernare, în baza prerogativelor constituționale. Întâlnirile vor avea loc la Palatul Cotroceni, pe parcursul întregii zile. Întâlnirile au loc pe fondul crizei politice declanșate după ce PSD a decis retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan.

De asemenea, premierul Ilie Bolojan urmează să aibă tot miercuri, 22 aprilie, întâlniri cu liderii UDMR și ai grupului minorităților naționale, în încercarea de a stabiliza situația politică Discuțiile vin în contextul în care PNL explorează posibilitatea formării unui guvern minoritar.

Politică
premier tehnocrat