Blog

mai 8, 2026 0 Comentariu
Cine sunt posibilii premieri, la bursa zvonurilor. Pe listă sunt de la Cătălin Predoiu și Sorin Grindeanu, la nume de independenți
de Steliana Costea
Pe scena politică e inflație de speculații cu nume de posibili premieri în diverse formule de guvern. Deși în declarațiile oficiale politicienii din toate partidele spun că discuțiile nu au ajuns până la nume, pe bursa zvonurilor e agitație. Pe listă sunt de la Cătălin Predoiu și Sorin Grindeanu sau membri ai actualului cabinet, la nume de independenți.

Primul nume de premier vehiculat după adoptarea moțiunii de cenzură a fost al lui Cătălin Predoiu. Mai ales că actualul ministru de Interne nu a ascuns că opinia sa este că PNL trebuie să rămână la guvernare.

Din informațîi neoficiale pare să se contureze și varianta în care liberalii i-ar putea propune președintelui Nicușor Dan o formulă de guvern minoritar cu USR, condus tot de Ilie Bolojan.

Formula unui guvern minoritar, dar cu UDMR, este discutată și în culisele PSD. Primul nume de premier avansat de liderii social democrați este cel al președintelui partidului, Sorin Grindeanu. Dar pe surse a apărut și un alt nume surpriză: fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, pe baza imaginii publice bune și a colaborării cu familia prezidențială în proiectul România în lumină.

La bursa zvonurilor se vehiculează și posibilitatea numirii unui premier tehnocrat, deși mai toți liderii politici admit că aceasta ar fi ultima variantă. Printre numele avansate: guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, consilierul prezidențial Radu Burnete sau ministrul Dragoș Pîslaru.

Liderii politici admit însă că în această fază a discuțiilor este prematur să anticipăm cine ar putea fi premier. Candidații se vor contura mai clar după ce se va contura o formulă de guvernare care ar avea sprijin în Parlament. Prerogativa constituțională a desemnării premierului ii aparține președintelui Nicușor Dan.

Politică
grindeanu

mai 8, 2026 0 Comentariu
AUR îl dă în judecată pe Dominic Fritz după acuzațiile privind finanțarea partidului suveranist de la Moscova
de Steliana Costea
Alianța pentru Unirea Românilor l-a dat în judecată pe președintele USR, Dominic Fritz, pentru dezinformări la adresa partidului.

Anunțul a fost făcut joi de avocata AUR Silvia Uscov, pe pagina de Facebook.

”Partidul AUR l-a dat în judecată pe Dominic Fritz pentru dezinformările sale. Sunt apărătoare a libertății de exprimare, dar există și o limită peste care nu se poate trece. Fiecare avem păreri, unele partide sau figuri politice ne plac sau nu, dar nu putem să afirmăm că cineva ar fi făcut lucruri pe care nu le-a făcut. Dezinformările domnului Fritz afectează nu doar partidul, dar și electoratul, precum și democrația în România. Un discurs care nu respectă drepturile unui adversar politic și care ar rămâne nesancționat înseamnă acțiuni prin care nu se respectă drepturile cetățenilor români și care ar rămâne nesancționate”, a spus avocata, într-un mesaj video, potrivit Agerpres.

Ea a arătat că a solicitat instanței să întrebe AEP dacă este adevărată afirmația făcută de liderul USR la Antena 3 CNN legată de finanțarea AUR de la Moscova.

”Am solicitat ca instanța să întrebe Autoritatea Electorală Permanentă dacă e adevărată sau nu afirmația sa făcută la Antena 3, precum și interogatoriul domnului Fritz, care, dacă se admite, înseamnă că trebuie să se prezinte în fața instanței pentru a răspunde întrebărilor noastre. (…) AUR a cerut doar suma simbolică de 100 de lei, pentru că acest proces nu este despre bani, este despre adevăr. Despre dreptul milioanelor de români care susțin AUR de a nu fi prezentați în fața vecinilor, colegilor, familiei drept manipulați de Moscova. Și este dreptul și fiecărui cetățean, indiferent pe cine votează, de a primi informații corecte de la cei care îi reprezintă”, a mai spus ea.

Într-un interviu la Antena 3 CNN, președintele USR Dominic Fritz a declarat recent că AUR este finanțat din surse străine, de la Moscova.

Politică
aur

mai 7, 2026 0 Comentariu
Financial Times: Cordonul sanitar al Europei contra extremei drepte a fost rupt odată cu răsturnarea premierului român de către PSD
de Steliana Costea
Analiză FINANCIAL TIMES via Rador: Colapsul guvernului României a spulberat unul dintre ultimele cordoane sanitare informale care-i mai rămăseseră Europei împotriva extremei drepte, dat fiind că social-democrații au intrat în echipă cu eurosceptici ultranaționaliști pentru a-l răsturna pe premierul Ilie Bolojan.

Guvernul pro-UE al României era sub presiune pentru a rectifica deficitul bugetar de peste 9% din PIB. Campania de austeritate a lui Bolojan a determinat Partidul Social Democrat (PSD) să se retragă din coaliție. Apoi PSD a susținut alături de partidul AUR de extrema dreaptă o moțiune de cenzură, care a trecut în plen.

Multe dintre parlamentele europene au înființat cordoane sanitare pentru a-i refuza extremei drepte accesul la guvernare. Însă în ultimii ani multe partide, în general de centru-dreapta, au început să formeze coaliții de guvernare cu extrema dreaptă ori să încheie acorduri cu ea pentru a-i obține sprijinul în parlament.

Dar până ieri coaliția de centru-stânga pan-UE, Partidul Socialiștilor Europeni (PES), se mândrea că, cu excepția partidului slovac SMER, nu încălcase acea linie roșie.

În consecință, parteneriatul PSD-ului cu extrema dreaptă din România va avea „repercursiuni enorme” pe întregul continent european, a declarat Alberto Alemanno, profesor de drept european la École des hautes études commerciales de Paris.

„Ce s-a întâmplat la București e o premieră politică: a dispărut ultimul mare tabu al politicii europene”, a afirmat el. „Zidul chinezesc a fost spulberat, iar fereastra Overton [spectrul ideilor politice considerate la un moment dat acceptabile de majoritatea populației – n.trad.] e larg deschisă. Dar întrebarea reală pentru politica europeană e: ce va urma?”

PES a declarat ieri că va continua să-și susțină partidul-membru din România, în vreme ce grupul acestuia din Parlamentul European (PE) – „Socialiști și democrați” – a îndemnat forțele pro-europene din România să formeze rapid un guvern credibil pentru a „realiza reformele de care românii au nevoie”.

Și PSD și AUR au declarat că votul lor comun reprezintă doar o alianță de conjunctură și nu au nici un fel de intenție de a constitui împreună guvernul. Însă Siegfried Mureșan, vicepreședintele român al Partidului Popular European, a declarat că în fapt această cooperare dintre cele două partide „se prefigura demult”.

„Zidul credibil împotriva extremei drepte se dezintegrează la nivelul întregii Europe”, a declarat el. „Orice călătorie începe cu un singur pas.”

Politică
guvern romania

mai 7, 2026 0 Comentariu
Au fost peste 8.800 de atacuri cibernetice ale unor hackeri proruși asupra instituțiilor statului român, în martie și aprilie
de Steliana Costea
România a fost ținta hackerilor proruși care au atacat în peste 8.800 de puncte esențiale ale unor instituții cheie, anunță ministra de Externe, Oana Țoiu. Pentru o mai bună coordonare cu NATO și Uniunea Europeană în ceea e privește răspunsul în astfel de situații, România va găzdui în toamnă seminarul NATO privind amenințările hibride, a mai spus ministra.

„Am avut, pe parcursul lunii martie și la începutul lunii aprilie, peste 8.800 de puncte de atac asupra unor site-uri esențiale și infrastructuri IT, precum Parlamentul, Bursa de Valori, Ministerul Transporturilor, dar și Ministerul nostru al Afacerilor Externe, pe platforma de solicitare a vizelor, astfel că vom avansa în direcția unor posibile sancțiuni împotriva atacurilor hibride”, a declarat Oana Țoiu.

În acest context, al atacurilor cibernetice concertate, „am decis să găzduim la București seminarul NATO privind amenințările hibride, pentru a putea avea o coordonare mai bună atât cu NATO, cât și în cadrul Uniunii Europene, în ceea ce privește modul în care analizăm, coordonăm și răspundem la acest tip de interferențe hibride”, a mai spus ministra.

România este deja a țara gazdă a Centrului Cyber al Uniunii Europene (ECCC) și, „din această poziție, putem facilita convergența strategică dintre UE și NATO pe acest domeniu”, a mai declarat Oana Țoiu.

„Este esențial să discutăm despre apărarea democrației și a infrastructurii critice chiar aici, la București, pentru soluții de securitate care servesc întreaga Alianță. (…) Să creștem presiunea asupra Rusiei, să sporim sancțiunile”, a adaugat ministra de Externe. 

Actualitate
hackeri rusi

mai 7, 2026 0 Comentariu
Partidul Dianei Șoșoacă anunță inițierea procedurii pentru demiterea președintelui Nicușor Dan
de Steliana Costea
Partidul SOS al Dianei Șoșoacă a anunțat, joi, că inițiază procedura pentru demiterea președintelui Nicușor Dan. Conform Constituției, pentru suspendarea din funcție a președintelui sunt necesare semnăturile a 155 de parlamentari și voturile a 233 de senatori și deputați. Dacă Parlamentul aprobă suspendarea din funcție, se organizează referendum național pentru demiterea președintelui.

„Partidul S.O.S. România anunță că inițiază procedura politică și constituțională pentru destituirea lui Nicușor Dan din funcția de președinte al României. S.O.S. România consideră că România nu mai poate fi ținută captivă de un regim care ignoră voința poporului, adâncește criza politică și economică și sfidează interesul național. Demersul S.O.S. România este unul ferm, asumat și necesar. Nu vom permite ca această inițiativă să fie confiscată politic de alte partide care mimează opoziția doar pentru imagine publică. După căderea Guvernului, urmează Cotroceniul. S.O.S. România merge până la capăt”, se arată în comunicatul postat de Diana Șoșoacă pe Facebook.

Ce prevede Constituția în privința demiterii președintelui

ARTICOLUL 95
(1) În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.

(2) Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui.

(3) Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui.

Politică
partid sos

mai 7, 2026 0 Comentariu
Președintele Nicușor Dan poate să-l desemneze din nou pe Ilie Bolojan ca premier
de Steliana Costea
Președintele Nicușor Dan nu are nicio restricție constituțională de a-l desemna, din nou, pe Ilie Bolojan drept candidat la postul de prim-ministru, în pofida unei teorii contrare care circulă în spațiul public și pe care o promovează insistent liderul PSD Sorin Grindeanu.

O afirmă explicit Curtea Constituțională, printr-o decizie din 28 februarie 2020: „Nimic nu împiedică desemnarea în calitate de candidat la funcția de prim-ministru a persoanei care a ocupat funcția de prim-ministru al unui Guvern demis prin moțiune de cenzură”.

Curios e că, din motive necunoscute, tocmai acea decizie a născut legenda conform căreia un premier demis prin moțiune de cenzură nu mai poate fi nominalizat imediat ca să formeze un nou guvern – sau că ar putea fi doar la o a doua încercare. Nimic mai inexact.

Ceea ce face diferența între situația din 2020 și cea de acum sunt circumstanțele.

Pe repede înainte la anticipate

Acum mai bine de șase ani, pe 29 ianuarie 2020, Guvernul Ludovic Orban și-a angajat răspunderea în fața Parlamentului asupra unui proiect de lege care readucea alegerea primarilor în două tururi de scrutin. PSD și UDMR au inițiat o moțiune de cenzură, care a fost votată pe 5 februarie 2020, și Guvernul Orban a căzut.

A doua zi, pe 6 februarie, președintele Klaus Iohannis a chemat partidele la consultări pentru desemnarea unui nou premier, după care în aceeași zi l-a desemnat tot pe Ludovic Orban.

Președinții celor două Camere, Titus Corlățean și Marcel Ciolacu, ambii de la PSD, au sesizat Curtea Constituțională cu existența unui conflict juridic de natură constituțională între președintele României și Parlament, acuzându-l pe președinte că, prin desemnarea tot a lui Ludovic Orban, al cărui guvern tocmai picase, forțează dizolvarea Parlamentului și provocarea de alegeri anticipate.

De altminteri, pe tot parcursul acelei crize guvernamentale, președintele Iohannis și Ludovic Orban au anunțat explicit, în repetate rânduri, că scopul pe care îl urmăresc este provocarea alegerilor anticipate.

CCR-ul lui Dorneanu dă dreptate PSD

Curtea Constituțională, condusă atunci de Valer Dorneanu, a admis sesizarea, a constatat conflictul și i-a impus președintelui Iohannis să facă altă desemnare. Așa că l-a desemnat pe Florin Cîțu.

Însă motivul pentru care Curtea a sancționat conduita președintelui nu a fost atât faptul că l-a desemnat tot pe Orban ca premier, ci că a făcut-o cu scopul declarat ca acesta să nu poată constitui o majoritate parlamentară, pentru a se intra apoi în logica anticipatelor.

La paragraful 115 din motivare, Curtea afirmă explicit:

„Deși, de principiu, nimic nu împiedică desemnarea în calitate de candidat la funcția de prim-ministru a persoanei care a ocupat funcția de prim-ministru al unui Guvern demis prin moțiune de cenzură, Președintele trebuia să aibă în vedere faptul că, în cauză, Guvernul fusese demis cu doar o zi înainte, interval de timp care face improbabilă intervenirea unor elemente de natură să determine ca un vot de neîncredere dat de Parlament să se transforme într-un vot de încredere”.

Curtea a sesizat că scopul desemnării lui Orban nu a fost intenția de a forma o majoritate parlamentară, ci de a nu o forma, ceea ce contravene scopului textului constitutional.

Prin urmare, Curtea ar fi admis desemnarea tot a lui Ludovic Orban dacă ar fi fost încredințată că între votarea moțiunii și momentul desemnării ar fi intervenit elemente de natură să schimbe atitudinea Parlamentului față de persoana premierului – ceea ce nu s-a întâmplat atunci.

Compromisuri necesare

Revenind la situația politică de azi, putem să constatăm că sunt câteva diferențe semnificative. Cel mai irelevant este că Orban a picat pe o moțiune survenită în urma angajării răspunderii guvernului, pe când Bolojan a picat în urma unei moțiuni clasice. Celelalte sunt însă relevante.

În primul rând, este evident că președintele Nicușor Dan nu urmărește provocarea unor alegeri anticipate – ba chiar a exclus explicit acest scenariu, căci urmărește realizarea unei majorități pro-occidentale (fostă pro-europeană).

În al doilea rând, este evident că nu vom asista la o desemnare tot atât de precipitată ca acum șase ani – a doua zi după votarea moțiunii. Președintele a declarat că vrea să-și acorde un spațiu de timp „rezonabil”.

În al treilea rând, este posibil, dat fiind intervalul de timp, ca între votarea moțiunii și momentul desemnării să intervină câteva „elemente de natură să schimbe atitudinea Parlamentului” față de persoana premierului.

Pornind de la aceste premise, este constituțional și, prin urmare, perfect posibil ca Nicușor Dan să-l desemneze tot pe Ilie Bolojan pentru funcția de premier. Dar înainte de asta, fiecare dintre părți trebuie să consimtă să facă un un compromis. După cum urmează:

• Președintele Nicușor Dan să se împace cu ideea că-l desemnează din nou premier pe Ilie Bolojan.
• PSD să-l accepte din nou pe Ilie Bolojan ca premier – și să voteze în consecință în Parlament.
• PNL și USR să renunțe la deciziile de a trece în Opoziție și de a nu mai face alianță cu PSD.

Însă pentru ca cele trei părți aflate în conflict să consimtă la un compromis, în toată ciorba asta mai trebuie pus un ingredient: un mediator.

Politică
premier

mai 7, 2026 0 Comentariu
„Nu e ușor să fii într-o intersecție și să nu te prostituezi”: Bolojan, mesaj dur pentru tabăra pro-guvernare din PNL
de Steliana Costea
Decizia PNL de a ieși de la guvernare a fost, în opinia lui Ilie Bolojan, o respingere a unei încercări a PSD de a influența conducerea liberalilor prin schimbarea premierului. În același timp, liderul PNL a criticat vocile din partid care au susținut rămânerea la putere. „Nu este uşor să fii într-o intersecţie şi să nu te prostituezi”, a spus acesta.

Ilie Bolojan a declarat miercuri, 6 mai, că hotărârea luată de conducerea partidului are și o componentă de protejare a autonomiei politice a PNL în fața presiunilor externe.  „Conducerea PNL prin decizia pe care a luat-o (de a rămâne în opoziție – n.r.) – a respins de fapt încercarea PSD de a schimba conducerea PNL prin schimbarea premierului, pentru că, cât timp voi fi președintele acestui partid, deciziile se vor lua în conducerile PNL, după dezbateri ci colegii mei, și nu în alte birouri, nici măcar în biroul PSD”, a declarat Ilie Bolojan.

Liderul PNL a vorbit și despre ședința BPN de marți seara, după moțiunea de cenzură, în care mai mulți lideri au cerut rămânerea la putere, potrivit stenogramelor apărute în presă.  

„Întotdeauna în discuțiile din partid, într-o situație dificilă, nu este ușor să fii într-o intersecție și să nu te prostituezi neapărat ca să fii la putere. Nu este ușor să faci asta. Pentru că știți că întotdeauna există o atracție a funcțiilor. Dar, ca să fii la putere, nu este pentru a avea beneficii, ci pentru a folosi funcția aia să faci ceva pentru comunitatea ta sau pentru țara ta. Când nu mai poți face asta, când lucrezi cu parteneri care îți torpilează proiectele, mai bine stai în opoziție, te comporți cu demnitate, pentru că niciun partid nu crapă dacă este în opoziție”, a declarat Ilie Bolojan.

Acesta a mai spus că va lucra în anii următori pentru reconstrucția PNL. 

„Dar aseară, văzându-i pe colegi cum se comportă, am înțeles că acest partid și-a recâștigat pofta de a face ce trebuie pentru români. A înțeles care este menirea lui. A înțeles că demnitatea este o condiție esențială”, a continuat Ilie Bolojan.  

Reamitim că mai mulți lideri ai Partidului Național Liberal au transmis marți mesaje publice în care au susținut continuarea guvernării, imediat după votul moțiunii de cenzură din Parlament. Aceștia au invocat necesitatea stabilității politice, continuarea reformelor și evitarea unei posibile crize economice.

Printre susținătorii menținerii PNL la guvernare au fost Nicoleta Pauliuc, Adrian Veștea și Cătălin Predoiu, care au pledat pentru continuarea colaborării cu partidele proeuropene.

Senatoarea Nicoleta Pauliuc a subliniat că PNL și-a asumat în ultimele luni reforme dificile alături de Ilie Bolojan, cu costuri politice semnificative.

„Domnule președinte Bolojan, direcția pro-europeană euro-atlantică, în ultimele 10 luni, am repetat că apărăm cu fermitate parcursul european al României. Acum, vă întreb pe dvs: Pentru că a trecut o moțiune politică, ne dezicem de această construcție? Cine apără direcția euro-atlantică, dacă nu noi? Vom refuza oare invitația Președintelui de a participa la o guvernare pro-europeană?”, a spus senatoarea PNL.   

De asemenea, președintele CJ Ilfov, Hubert Thuma, a transmis un mesaj tranșant în favoarea continuării guvernării, criticând ideea că schimbările politice ar rezolva problemele reale ale țării.

„Votul de astăzi nu schimbă realitatea în care se află România. Problemele rămân aceleași și tot aceleași rămân și soluțiile. Nu cred că cineva are motive să sărbătorească ce s-a întâmplat azi în Parlament. O moțiune câștigată nu plătește facturile românilor, nu deblochează un singur proiect din PNRR, nu aduce o investiție în plus și nu rezolvă nicio nedreptate resimțită de oameni. Ce face, în schimb, este să prelungească o incertitudine pe care România nu și-o permite”, a spus Hubert Thuma.

Criza politică a fost declanșată de adoptarea moțiunii de cenzură depuse de PSD și AUR, care a trecut cu 281 de voturi „pentru”, din 288 de parlamentari prezenți.

Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost astfel demis, însă va rămâne interimar până la formarea unui nou executiv.

Președintele Nicușor Dan a început miercuri, 6 mai, consultările informale cu liderii partidelor care s-au aflat la guvernare. 

Politică
BOLOJAN

mai 7, 2026 0 Comentariu
Pomohaci acuzat că oficiază slujbe ilegale într-un fost local, după prescrierea faptelor de pedofilie: „Vine lumea buluc la el”
de Steliana Costea
Arhiepiscopia Ortodoxă de Alba Iulia a transmis o circulară către parohiile din județele Alba și Mureș în care atrage atenția asupra activității fostului preot Cristian Pomohaci, exclus din cler în anul 2017, dar care continua să desfășoare activități religioase fără recunoaștere canonică.

Documentul, citit în bisericile din eparhie duminică, 3 mai 2026, precizează că Pomohaci oficiază așa-zise slujbe într-un spațiu din localitatea Ernei, județul Mureș, descris de Arhiepiscopie ca fiind un fost local transformat într-un așezământ religios neautorizat de Biserica Ortodoxă Română.

„Domnul Cristian Pomohaci nu mai este preot al Bisericii Ortodoxe Române. Acesta oficiază slujbe non-canonice într-un spațiu care nu aparține Bisericii”, se arată în circulara semnată de Arhiepiscopul Irineu, potrivit alba24

Reprezentanții instituției susțin că au fost primite mai multe sesizări din partea credincioșilor privind activitatea desfășurată în acel loc și avertizează că folosirea veșmintelor preoțești de către fostul cleric ar putea induce în eroare enoriașii.

Arhiepiscopia îi îndeamnă pe credincioși să nu participe la aceste slujbe, să nu solicite „dezlegări” sau alte servicii religioase și să nu contribuie financiar la activitățile desfășurate în acel spațiu, despre care susține că nu are binecuvântarea Bisericii Ortodoxe Române. De asemenea, instituția afirmă că a sesizat autoritățile statului pentru verificări.

Solista de muzică populară Elena Merișoreanu sare în apărarea lui Cristian Pomohaci, colegul ei de scenă, căruia îi laudă și calitățile de artist.

„Îl știu, mi-e coleg, este un om respectuos, cântă frumos, lume îl iubește, primește la spectacole buchete de flori, este foarte iubit. Biserica nu-l poate opri să țină slujbe, vine lumea buluc la el. Credința nu o poți opri, harul e de la Dumnezeu, el vorbește frumos cu creștinii. Și sora mea a asistat de câteva ori la slujbele lui, mi-a trimis și poze, ce da lume era acolo, nici n-am mai văzut în alte biserici!”, a declarat Elena Merișoreanu, pentru Click!

Istoric controversat și acuzat de pedofilie

Cristian Pomohaci a fost caterisit în 2017, după ce în spațiul public au apărut acuzații grave privind comportamentul său, inclusiv suspiciuni legate de încercarea de a întreține relații cu un minor. Cazul a fost intens mediatizat, iar ulterior fostul preot a negat acuzațiile.

De-a lungul timpului, acesta a mai fost vizat și de alte probleme juridice, fiind condamnat cu suspendare într-un dosar de evaziune fiscală. În același timp, unele dintre faptele din trecut s-au prescris, motiv pentru care nu a executat pedeapsa cu închisoarea.

În prezent, Pomohaci este cunoscut mai ales ca interpret de muzică populară și apare frecvent la evenimente artistice, unele finanțate din bani publici, potrivit informațiilor apărute în spațiul public.

Surse din presă au relatat că acesta ar fi acumulat o avere considerabilă, incluzând peste 40 de imobile, dintre care apartamente și terenuri, precum și o avere estimată la peste un milion și jumătate de euro.

Polițiștii din județul Mureș au confirmat că verifică situația semnalată de Arhiepiscopie și că vor lua măsurile legale dacă vor fi constatate fapte ce intră în competența lor.

Monden
pomohaci

mai 7, 2026 0 Comentariu
Sentința de 19 ani de închisoare pentru Plahotniuc, contestată: procurorii o consideră prea blândă. Reacția oligarhului
de Steliana Costea
Sentința de 19 ani de închisoare pentru Vladimir Plahotniuc a fost contestată de procurorii moldoveni pe motiv că este prea blândă. Contestația a fost depusă la peste două săptămâni de la pronunțarea pedepsei de prima instanță, pe care condamnatul o consideră una politică.

Reprezentanții Procuratura Anticorupție au depus un apel împotriva sentinței pronunțate de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, considerând pedeapsa prea blândă.

,,Procurorii subliniază că instanța a confirmat vinovăția inculpatului pe baza unor probe clare și a stabilit că faptele au fost comise intenționat, în cadrul unei organizații criminale. Totodată, a fost demonstrat rolul determinant al acestuia, inclusiv de organizare și conducere. Cu toate acestea, pedeapsa aplicată nu reflectă gravitatea faptelor. Potrivit probelor, infracțiunile au provocat prejudicii enorme sistemului bancar și au afectat grav economia, imaginea și încrederea în instituțiile statului. Acuzarea menționează că nu există circumstanțe atenuante care să justifice o pedeapsă redusă, iar instanța nu a ținut cont suficient de personalitatea inculpatului și de riscul comiterii unor noi infracțiuni”, au adăugat procurorii anticorupție.

Prin urmare, responsabilii PA cer ,,casarea parțială a sentinței, rejudecarea cauzei și aplicarea unei pedepse de 25 de ani de închisoare”. 

,Totodată, procurorii contestă refuzul instanței de a dispune confiscarea sumelor de 39,2 milioane USD și 3,5 milioane Euro. Subliniem că recuperarea prejudiciului și confiscarea specială sunt măsuri diferite, cu scopuri distincte, și pot fi aplicate concomitent. Prin urmare, acuzarea consideră necesară o pedeapsă mai severă și aplicarea confiscării pentru a reflecta gravitatea faptelor și pentru a preveni astfel de infracțiuni pe viitor”, au mai subliniat procurorii moldoveni.

Mesajul oligarhului condamnat

În aceeași zi, oligarhul moldovean, care a lipsit de la ședința de judecată în timpul căreia a fost pronunțată sentința, a comentat decizia, afirmând că este una politică.

,,Ipotezele, alegațiile și părerile culese și aduse ca argumente în dosar împotriva mea nu sunt probe. Acestea nu sunt dovezi serioase, ci fantezii generate de rivalii mei politici. Dovezi concrete n-au existat și nu există, ele nu pot exista. Prin urmare, sentința de condamnare în prima instanță a fost una exclusiv dictată politic și ea va trebui să fie supusă unei analize oneste, profesionale și critice în instanțele de mai sus. Și eu sper că de acum încolo justiția va fi mult mai independentă față de politic și mai curajoasă în respectarea codului profesional. Implicit, se poate impune rejudecarea cazului, cu un nou complet de judecată, fără de păcatele profesionale și morale ale celor care s-au compromis la prima etapă. Eu sunt convins de partea mea de dreptate și am încredere că viitorul le va așeza pe toate la locul lor”, se arată într-un mesaj publicat pe pagina de Facebook a oligarhului.   

Sentința, în lipsa lui Vladimir Plahotniuc

În data de 22 aprilie, oligarhul Vladimir Plahotniuc a fost condamnat la 19 ani de închisoare, pedeapsa fiind dictată de magistrații de la Chișinău în dosarul „furtului miliardului”, la niciun an de la extrădarea sa din Grecia în Republica Moldova. 

Pe lângă privarea de libertate, instanța l-a impus pe inculpat să plătească despăgubiri de peste 63.000 de milioane de dolari și l-a privat de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de cinci ani.

,,S-a încasat din contul lui Plahotniuc Vladimir Gheorghe, în beneficiul statului, suma de 96 861, 28 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare suportate pentru extrădarea acestuia. S-a dispus menținerea sechestrelor aplicate la etapa urmăririi penale”, au precizat judecătorii. 

Mai exact, a fost aplicat sechestrul asupra bunurilor ce aparțin inculpatului, în valoare de peste un miliard de lei moldovenești, fiind vorba de terenuri, capitalul social al unor companii, construcții, bunuri aflate în străinătate, precum și bani.

Instanța l-a găsit vinovat pe oligarh pentru formarea și conducerea unei organizații criminale în perioada 2009–2019, prin intermediul căreia ar fi sustras o sumă uriașă de bani din sistemul bancar al Republicii Moldova, cauzând un prejudiciu de aproximativ 39,3 milioane de dolari și 3,5 milioane de euro.

Din acești bani, și-ar fi cumpărat un avion de tip Embraer Legacy 650, proprietăți, ar fi investit în afaceri, ar fi achitat diverse servicii juridice, medicale și turistice, precum și lucrări de construcții sau ar fi organizat evenimente și plătit datorii, mai afirmă responsabilii Procuraturii Anticorupție.

Cauza penală a fost judecată în perioada 03 octombrie 2025 – 22 aprilie 2026, iar inculpatul Vladimir Plahotniuc nu și-a recunoscut vina.

Oligarhul și-a aflat pedeapsa la aproape opt luni de la extrădarea sa din Grecia în Republica Moldova, fiind adus în cătușe cu avionul, la șase ani de la fuga din țară.

De la revenirea sa în țara vecină și până în prezent, Vladimir Plahotniuc se află după gratii, fiind deținut în Penitenciarul nr. 13 din centrul Chișinăului.

Politică
plahotniuc

mai 6, 2026 0 Comentariu
Nicușor Dan a anulat recepţia de Ziua Europei. Se „concentrează total” pe criza politică
de Steliana Costea
Recepţia de Ziua Europei de la Palatul Cotroceni, care urma să aibă loc sâmbătă, a fost anulată, iar vizita preşedintei Parlamentului European, Roberta Metsola, va fi reprogramată.

Evenimentul a fost anulat având în vedere evoluţiile de pe scena politică internă generate de adoptarea moţiunii de cenzură în Parlament.

„Această decizie a fost luată  în considerarea contextului politic actual şi a evoluţiilor recente, care impun concentrarea totală a eforturilor instituţonale către identificarea unor soluţii pentru gestionarea actualei situaţii”, a transmis Administraţia Prezidenţială.

Roberta Metsola trebuia să ia parte, sâmbătă, la un eveniment organizat în contextul seriei de dezbateri “Săptămâna Europeană la Palatul Cotroceni”.

Nicușor Dan începe consultările informale cu partidele – surse

Miercuri vor începe consultările informale dintre președintele Nicușor Dan și liderii partidelor care au fost la guvernare, au transmis surse pentru Știrile PRO TV.

Președintele anunțase anterior că va chema la consultări partidele „pro-occidentale”, care au format și guvernul anterior. Astfel că în următoarele zile ar putea ajunge la Cotroceni și președinții USR și UDMR, precum și reprezentanții minorităților naționale din Parlament.

Atât înainte, cât și după moțiunea de cenzură, Nicușor Dan a exclus un scenariu în care AUR ar putea face parte din coaliția de guvernare, dar și posibilitatea că se va ajunge la alegeri anticipate pe fondul adâncirii crizei politice.

„Voi începe cu consultări informale şi, când opţiunile se vor cristaliza, vom face consultările formale. Înţeleg aşteptările românilor legate de funcţionarea statului şi mai ales de corupţie. Înţeleg aşteptările românilor legate de viaţa de zi cu zi şi o să le am, evident, în vedere în discuţiile pe care o să le am cu partidele pentru formarea unui nou Guvern. Vom avea un nou Guvern într-un termen rezonabil. Exclud, deci, scenariul alegerilor anticipate şi subliniez: la capătul acestor proceduri vom avea un Guvern pro-occidental. Cu calm, vom trece prin asta”, a transmis şeful statului, într-o declaraţie de presă, la Palatul Cotroceni.

Partidele din coaliție, în impas după moțiunea de cenzură

La câteva ore după votul din Parlament, PNL a cerut foștilor parteneri de guvernare să îşi asume responsabilitatea, după ce au răsturnat Guvernul. În plus, liberalii au anunțat că partidul intră în opoziţie.

La rândul său, USR a transmis că îşi menţine decizia de a nu mai forma o majoritate guvernamentală cu PSD. În plus, președintele partidului, Dominic Fritz, a fost mandatat să poarte discuţii cu Ilie Bolojan în vederea unei strategii comune îm perioada următoare. Pe de altă parte, PSD a transmis că vrea să continue la guvernare, alături de partenerii de coaliție.

„Eu voi merge împreună cu colegii mei spunând ceea ce v-am spus de câteva săptămâni, şi anume că dorim păstrarea în mare, sigur, vedem dacă vor fi ceva schimbări în această zonă, a coaliţiei şi că nu vom susţine guverne minoritare. Nu s-a schimbat nimic”, a declarat marți președintele PSD, Sorin Grindeanu.

Iar liderul AUR George Simion a transmis că partidul său va guverna doar cu propriul premier și a exclus susținerea pentru un premier propus de PSD.

Actualitate
ziua europei