Autor: Eugen Cișmașu

decembrie 26, 2021 0 Comentariu
Sentința judecătorului Danileț: ”Încă suntem în postcomunism”, după 32 de ani de ”democrație”…
de Eugen Cișmașu
Judecătorul Cristi Danileț est de părere că, în ciuda celor 32 de ani scurși de la evenimentele din decembrie 1989, România nu a ajuns încă, la democrație.

”Din punct de vedere istoric, s-a sfârșit un regim dictatorial și a început mersul anevoios către democrație. Nu am ajuns acolo, încă suntem in postcomunism”, afirmă Cristi Danileț, într-o postare pe pagina sa de Facebook, dedicată așa-zisului proces al fostului cuplu prezidențial, Nicolae și Elena Ceaușescu.

”„Tribunalul, în numele legii şi al poporului, deliberînd în secret, condamnă în unanimitate de voturi pe inculpaţii Ceauşescu Nicolae şi Ceauşescu Elena la pedeapsa capitală şi confiscarea totală a averii, pentru săvîrşirea infracţiunilor de genocid, subminarea puterii de stat, act de diversiune şi subminarea economiei naţionale. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 decembrie 1989”. La ora 14.50, a fost pusă în aplicare sentinţa Tribunalului Militar Excepţional.

Din punct de vedere legal, acea procedură nu a avut nicio legătură cu ceea ce însemna, chiar și în acele vremuri, un „proces penal”: acest Tribunal extraordinar a fost instituit dubios, completul de judecată a fost constituit cu militari și civili, rechizitoriul de două pagini a fost întocmit in acea zi, la dosar nu era nicio probă, inculpații au avut un avocat care a renunțat să îi apere, soluția a fost dată fără cale de atac”, afirmă judecătorul Danileț în postarea sa de pe rețeaua de socializare.

Danileț: ”Pur și simplu fost o execuție, nu un proces”

„În numele legii”?? Nici vorbă: e un sacrilegiu să spui așa! Pur și simplu fost o execuție, nu un proces. Azi, Constituția interzice înființarea de instanțe extraordinare, pedeapsa cu moartea a fost desființată, iar procesele se instrumentează de magistrați de carieră, nu de „civili”, precizează magistratul, în cadrul aceleiași postări.

La 24 decembrie 1989, printr-un decret al CFSN semnat de Ion Iliescu, a fost constituit Tribunalul Militar Excepțional. Din cauza paranoiei revoluționarilor, decretul a fost scris de mână într-un WC al Ministerului Apărării Naționale.

Completul de judecată al Tribunalului militar, autointitulat „tribunal al poporului” a fost format din doi judecători militari, coloneii Gică Popa (președinte) și Ioan Nistor, și trei asesori populari, căpitanul Corneliu Sorescu, locotenentul-major Daniel Candrea și locotenentul Ion Zamfir. Grefierul era plutonierul-major Jan Tănase. Acuzarea a fost reprezentată de procurorul militar Dan Voinea, iar apărarea a fost asigurată de avocații din oficiu Constantin Lucescu și Nicolae Teodorescu. Deplasarea la Târgoviște a membrilor „Tribunalului Militar Excepțional” s-a făcut cu 5 elicoptere. Într-unul din elicoptere se aflau cele două prelate verzi, în care urmau să fie înfășurate cadavrele soților Ceaușescu.

Procesul a început pe 25 decembrie ora 13:20 și s-a terminat în jurul orei 14:40, în garnizoana din Târgoviște.

Capetele de acuzare erau: Genocid – peste 60.000 victime; Subminarea puterii de stat prin organizarea de acțiuni armate împotriva poporului și a puterii de stat. Infracțiunea de distrugere a bunurilor obștești, prin distrugerea și avarierea unor clădiri, explozii în orașe etc; Subminarea economiei naționale; Încercarea de a fugi din țară pe baza unor fonduri de peste un miliard de dolari depuse la bănci în străinătate.

Aceste acuzații n-au fost dovedite, ci doar numite de acuzatori împreună cu menționarea descrierilor făcute de presă ale unor infracțiuni atribuite de jurnaliști Ceaușeștilor. Avocații impuși cuplului i-au acuzat în loc să-i apere. Nicolae Ceaușescu a afirmat că nu recunoaște tribunalul și se pare că avea dreptate în această privință, singura calitate oficială a celui care a semnat decretul era cea de a fi unul din liderii loviturii de stat.

Nici până azi nu a putut fi dovedită existența unor conturi secrete care ar fi conținut banii menționați de acuzatori. Acuzația de genocid nu a fost probată nici până acum. Pro TV a dat cifra de 860 morți de după 22 decembrie 1989 (adică după ce dictatorul pierduse puterea). Altă sursă oferă cifra de 306 morți între 17-22 decembrie 1989.

Din punct de vedere juridic, „procesul Ceaușescu” a avut loc prin încălcarea unor norme procesuale legale, și anume: lipsa unui act de sesizare și neînregistrarea acestui act, necomunicarea către inculpați a actului de sesizare, neefectuarea urmăririi penale și a expertizei psihiatrice în timpul urmăririi penale, nefixarea termenului de judecată, imposibilitatea alegerii apărătorilor, nerespectarea termenului de declarare a recursului și nejudecarea acestuia. Legile românești nu permiteau aplicarea pedepsei cu moartea la mai puțin de zece zile de la rămânerea definitivă și irevocabilă a verdictului.

Sentința de condamnare la moarte a fost pronunțată la ora 14:45 și, deși verdictul admitea recurs, a fost executată cinci minute mai târziu (14:50), în curtea garnizoanei, lângă clădirea corpului de gardă. Cadavrele Ceaușeștilor lor au fost transportate cu elicopterul la Stadionul Ghencea, unde s-au rătăcit, fiind găsite a doua zi, și duse la morga Spitalului Militar Central. De acolo au fost transportate la Cimitirul Ghencea, și înmormântate în secret.

La scurt timp după execuție (ora 14:50), pe postul național de televiziune s-a citit comunicatul privind execuția soților Ceaușescu. Fragmente din filmarea cu procesul și finalul execuției au fost difuzate în aceeași zi la televiziunea națională.

SHARE
Actualitate
cristi danilet, democratie, judecator, postcomunism, sentinta

decembrie 25, 2021 0 Comentariu
Putin calcă în picioare drepturile omului în Rusia! Represiune fără precedent împotriva disidenței!
de Eugen Cișmașu
Întrebat în legătură cel mai recent episod represiv, cel îndreptat împotriva OVD-Info, Vladimir Putin a spus că acesta are ca scop reducerea influenței străine.

Rusia a blocat site-ul web al unei foarte cunoscute organizații pentru apărarea drepturilor omului în Rusia, OVD-Info, a cărei activitatea este dedicată monitorizării persecuțiilor politice, în timp ce Kremlinul continuă extrem de energic programul său de represiune împotriva disidenței.

Decizia luată împotriva reprezentanților societății civile este cea mai recentă dintr-o serie pusă în aplicare într-un an în care opoziția Rusiei a fost desființată și zeci de organizații de presă independente, și de apărare a drepturilor omului, au fost marcate drept „agenți străini” sau au fost interzise definitiv.

OVD-Info, care monitorizează protestele opoziției și oferă, de asemenea, sprijin legal victimelor persecuției politice, a declarat că autoritatea de reglementare a mass-medi,a Roskomnadzor, i-a blocat site-ul la începutul acestei săptămâni.

„În acest moment, nu am primit o notificare și nu știm motivul pentru care am fost blocați”, a scris grupul pe Twitter.

Un registru Roskomnadzor al site-urilor web blocate a arătat că o instanță din regiunea Moscova a emis o hotărâre din 20 decembrie pentru a „limita” accesul la site.

OVD-Info, care a fost fondată în urmă cu un deceniu în timpul primelor proteste în masă împotriva guvernării președintelui Vladimir Putin din decembrie 2011, a fost etichetată drept „agent străin” în septembrie.

Purtând conotații negative din epoca lui Stalin, entitățile sau indivizii identificați ca „agenți străini” trebuie să însoțească toate textele, videoclipurile și postările pe rețelele sociale cu o declinare a răspunderii.

Eticheta este un factor de descurajare pentru agențiile de publicitate și îngreunează organizațiile și jurnaliștii să își desfășoare activitatea.

OVD-Info, care a condus o campanie împotriva legislației, a denunțat această mișcare drept „un act de presiune politică”.

Eticheta „agent străin” a fost folosită în special împotriva jurnaliştilor, lista Ministerului Justiţiei a persoanelor fizice şi a instituţiilor de ştiri crescând de la 17 la începutul anului la 103 la finele acestui an.

Putin: Rusia nu poate fi învinsă, poate fi distrusă doar din interior”

Criticii subliniază faptul că decizia principalului adversar intern al lui Putin, Alexei Navalny, de a se întoarce în Rusia în ianuarie, a declanșat represiunea istorică.

Liderul opoziției, în vârstă de 45 de ani, se afla în Germania, recuperându-se după o tentativă de otrăvire aproape fatală, de care se fac răspunzători oamenii lui Putin, deși această afirmație Kremlinul a negat-o în mod repetat.

Navalny a fost închis la scurt timp după întoarcerea sa pe vechile acuzații de fraudă și de atunci și-a văzut organizațiile interzise ca fiind „extremiste” și toți aliații săi de top au fugit din țară.

Întrebat în legătură cel mai recent episod represiv, cel îndreptat împotriva OVD-Info, Vladimir Putin a spus că acesta are ca scop reducerea influenței străine. „Vă reamintesc ceea ce au spus adversarii noștri de secole: Rusia nu poate fi învinsă, poate fi distrusă doar din interior”, a spus el într-o conferință de presă.

Putin a adăugat că disidența internă a fost cea care a dus la prăbușirea Uniunii Sovietice în urmă cu 30 de ani.

Tot în această lună, Curtea Supremă a Rusiei ia în considerare dacă să închidă o altă organizație de apărare a drepturilor omului, Memorial, care lucrează cu OVD-Info.

Procurorii acuză gruparea pentru drepturi de încălcare a legislației „agenților străini” și de justificare a terorismului prin publicarea listelor de prizonieri politici care includ persoane interzise precum Navalny.

Politică
drepturile omului, putin, represiune, rusia

decembrie 7, 2021 0 Comentariu
”Costică de la Albești” se întoarce! Pesedistul Marin Constantin va fi noul prefect al județului Ialomița
de Eugen Cișmașu
Supranumit ”Costică de la Albești” de către apropiați, și ”Contele de Marsilieni” de către cârcotași, noul prefect al Ialomiței, Marin Constantin, îi va avea ca secondanți pe liberalii Tonița Manea și Gheorghe Babagianu.

Epopeea negocierilor duse zile în șir, între mereu confortabilii parteneri de guvernare PNL și PSD, pentru adjudecarea conducerii Prefecturii ialomițene, a luat sfârșit în mod oficial.

Astăzi, pe hornul Instituției Prefectului – județul Ialomița, a ieșit fum galben, de la tricourile de concurs ale candidaților PNL aruncate în sobă: noul prefect al Ialomiței nu va liberal, ci social – democrat, viitorul titular al reprezentanței guvernamentale în teritoriu urmând să fie Marin Constantin, fostul primar al comunei Albești, ex-subprefect de Ialomița și actualmente director de cabinet al președintelui Consiliului Județean, Marian Pavel.

Supranumit ”Costică de la Albești” de către apropiați, și ”Contele de Marsilieni” de către cârcotași, noul prefect al Ialomiței, Marin Constantin, îi va avea ca secondanți pe liberalii Tonița Manea și Gheorghe Babagianu.

Oficializarea numirii prefectului pesedist al Ialomiței a fost anunțată pentru proxima ședință a Cabinetului Ciucă, însă sunt mari șanse ca oficializarea noului prefect, prin publicarea deciziei guvernamentale în Monitorul Oficial, să aibă loc abia în luna ianuarie.

Marin Constantin, de la consilier, la director de cabinet și apoi Prefect

Noul prefect al Ialomiței era anunțat încă din vara anului trecut ca propunere sigură pentru Instituția Prefectului, în eventualitatea în care PSD ar fi câștigat alegerile parlamentare sau, într-un fel sau altul, ar fi ajuns într-o formulă de guvernare. Consilier mai întâi, din toamna anului 2020, la cabinetul șefului Consiliului Județean Ialomița, viitorul prefect a ajuns apoi, printr-o manevră administrativă, director de cabinet al șefului CJI, cu o leafă majorată cu aproape 20%, luând în considerare salariul net încasat ca director de cabinet în raport cu salariul net de consilier simplu.

Potrivit publicației InfoIalomița.ro, Marin Constantin a ajuns consilier personal al președintelui Marian Pavel în urma unei cereri depusă în 21 octombrie 2020. Cu viteza luminii, în aceeași zi se emite și referatul favorabil al Direcției Buget-Finanțe a Consiliului Județean Ialomița. Tot pe 21 octombrie 2020 Marian Pavel emite dispoziția cu numărul 3 privind numirea lui Marin Constantin în cabinetul consilierilor personali începând de a doua zi, 22 octombrie 2020. De ce a depus consilierul personal cerere de angajare pe 21 octombrie? Simplu! În 21 octombrie, în ședința Consiliului Județean Ialomița a fost validat Marian Pavel ca președinte al instituției județene și astfel erau deschise procedurile de ocupare a celor 6 locuri de consilieri personali.

”Salariul stabilit prin dispoziția de președinte a fost fixat la valoarea de 10.854 lei. În cifre nete, Marin Constantin muncea începând cu 22 octombrie pentru o leafă lunară de 6.349 lei, însă a încasat acești bani o singură lună întrucât din noiembrie avea să urce în ierarhie și să devină director de cabinet.

Funcția nu exista însă în organigrama instituției publice așa încât în data de 17 noiembrie consilierii județeni au fost solicitați să aprobe noua organigramă, în documentele de ședință fiind informați, negru pe alb, că una dintre cele șase poziții de consilier personal la cabinetul președintelui se transformă în director de cabinet. A doua zi după aprobarea modificării organigramei, pe 18 noiembrie 2020, Marin Constantin își depune demisia din funcția de consilier personal prin cererea cu numărul 25073. Ca nu cumva să îi fure vreun coleg de partid scaunul de consilier personal în cealaltă mână avea cererea cu numărul 25074 prin care solicita angajarea, de data aceasta ca director de cabinet!”, scriau, în februarie 2021, jurnaliștii de la InfoIalomița.ro.

Instituția Prefectului Ialomița, interimat de 3 luni după Tănăsescu

Numirea noului prefect al Ialomiței va pune capăt unui interimat de trei luni la conducerea Instituției Prefectului Ialomița.

Prefectul USR-PLUS Mihai Tănăsescu a fost eliberat din funcţie în data de 9 septembrie, atunci când Guvernul României a destituit din funcţie 14 prefecţi si 29 de subprefecţi USR-PLUS. În locul reprezentantului USR PLUS, frâiele Prefecturii Ialomița au fost preluate de Toniţa Manea, unul dintre subprefecţi.

Înainte de a părăsi Prefectura, Mihai Tănăsescu a trimis un mesaj şefilor deconcentratelor din judeţ. Tănăsescu spera să revină în fruntea Instituţiei Prefectului Ialomiţa în cel mai scurt timp, însă a rămas cu speranța și cu o fotografie extrem de sugestivă, în care apare la șpriț, într-o locantă discretă, în compania colegilor de partid dar și a unor reprezentanți de frunte ai PSD Ialomița: președintele CJI Marian Pavel, parlamentarul Ștefan Mușoiu și chiar viitorul său succesor, Marin Constantin (foto stânga).

Echipă cu cea care l-a detronat în 2016

Din decembrie sau ianuarie, conform celor statuate în negocierile dintre cei doi principali actori ai guvernării, PSD și PNL, Marin Constantin va face echipă la prefectura Ialomița cu cea care a fost numită, în 2016, în postul de subprefect pe care actualul viitor prefect îl deținea la acea vreme, liberala Tonița Manea.

În noiembrie 2016, pesediștii au reclamat în cor faptul că Manea Tonița s-ar fi aflat într-un anume conflict de interese, având în vedere faptul că soțul dumneaei era candidat la alegerile parlamentare, precizând că vor adresa interpelări atât în parlament cât și primului ministru, pentru ca „lucrul acesta să nu rămână ca un fapt divers”.

„Cu 40 de zile înainte de alegeri, să numești ca subprefect soția unui candidat de la PNL… Aș vrea să știu și eu pe ce…am și solicitat lucrul acesta și voi face și o interpelare în sensul ăsta în Parlament, să știu efectiv ce a avut la bază această decizie. Este strigător la cer. (…) Vorbim despre soțul candidat și soția care organizează alegerile. Deci, despre ce vorbim? Instituția Prefectului organizează alegerile în județul Ialomița. Dacă era de la PSD, intriga pe toată lumea”, spunea, în toamna lui 2016, senatorul, la acea vreme, Marian Pavel, actualmente șef al Consiliului Județean Ialomița.

SHARE
Actualitate
costica de la albesti, Ialomita, institutia prefectului, marin constantin, prefect

octombrie 20, 2021 0 Comentariu
Un sac de plastic pentru Diana Șoșoacă! Și-o cupă cu pământ pentru România Inertă…
de Eugen Cișmașu
Cocoțați în demnitățile publice pe teancurile cu buletine ștampilate de sfertidocții plimbați cu zăhărelul patriotismului resuscitat de paradă, emanațiile AUR nu rămân niciodată fără resursele care să le ofere posibilitatea de a simula îndeplinirea îndatoririlor asumate electoral.

În marche arrière-ul voluptos al așa-zisei ”Drepte Unite”, apoi fâsâite, și cu concursul generos al unui PSD fără creier, dar mai ales fără limbă, aliații pentru Unirea Românilor aprind periodic lumânări fumegânde lucidității autohtone, inhibând nevoia de rațional a societății, care cu răcnete filmate prin Parlament, care cu live-uri isterice și aserțiuni dezechilibrate, printre sacii cu cadavre presărați, pandemic, prin Morgile Capitalei.

Pentru gestul său dement de a urla hipnotic printre morții de „Marius Nasta”, Diana Șoșoacă nu va primi nicio sancțiune palpabilă din partea autorităților statului, fiind însă răsplătită cu mii de likeuri și comentarii retarde de către comunitatea de absenți mintal care a votat-o. Fapt care, în loc să îi inhibe pornirile viitoare, i le va alimenta, pe cale de consecință, sub privirile împuținatei Românii raționale, transformate conjunctural într-o Românie intertă

Firesc, seninătatea dilie cu care Șoșoacă a profanat liniștea morților de la ”Nasta” și jalea aparținătorilor este consecința firească a ticăloșiei instaurate în România, ca stare de spirit, după decembrie 2020. O ticăloșie, e drept, fără culoare politică, fără carnet de partid, încurajată de experiența trecută a politrucilor mizeri care și-au pus șoferii miniștri ori care s-au transformat în șoferi pentru infractorii cu pretenții ministeriale. O ticăloșie generalizată, în care aliații de azi își scot mâine dosarele și cuțitele pe masă, strângând în palme, tovărășește, copitele vechilor adversari pe care îi scot astfel din Recycle Bin-ul politicii naționale, relegitimându-i.

Citește editorialul integral aici!

SHARE
Actualitate, Investigații, Politică, Social
aur, diana sosoaca, editorial, romania, sac plastic

octombrie 9, 2021 0 Comentariu
Urziceniul a intrat în carantină de noapte: 146 de cazuri Covid și 8,88 la mie rată de infectare
de Eugen Cișmașu
Urziceniul a intrat în carantină de noapte, potrivit Hotărârii 192 a CJSU Ialomiţa, ieri numărul cazurilor Covid în municipiu ajungând la 146, rata de infectare fiind de 8.88 la mie.

Urmare a contextului epidemiologic, la nivelul municipiului Urziceni, în scopul prevenirii răspândirii îmbolnăvirilor si neinstituirii masurii de carantină totală, a fost adoptată instituirea măsurii carantinei de noapte, fiind interzise deplasările în intervalul orar 20.00-5.00, cu următoarele excepţii:

a) deplasarea în interes profesional, inclusiv între locuinţă/gospodărie şi locul/locurile de desfăşurare a activităţii profesionale şi înapoi;

b) deplasarea pentru asistență medicală care nu poate fi amânată şi nici realizată de la distanţă, precum şi pentru achiziţionarea de medicamente;

c) deplasări în afara localităţilor ale persoanelorcare sunt în tranzit sau efectuează călătorii al căror interval orar se suprapune cu perioada interdicţiei;

d) deplasarea din motive justificate, precum îngrijirea/ însoţirea copilului. asistenţa

persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilităţi ori decesul unui membru de familie;

Sunt exceptate de la această interdicție persoanele care sunt vaccinate impotriva virusului SARS-CoV-2 şi au trecut de perioada de 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare sau se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu SARS-CoV-2, făcând dovada situaţiilor prevăzute prin intermediul certificatelor digitale ale Uniunii Europene.

Masca devine obligatorie în spațiile deschise, restaurantele, cafenelele și sălile de jocuri nu se închid

În Urziceni se instituie obligativitatea purtării măştii de protecţie, astfel încât să acopere nasul şi gura, în spaţiile publice, pieţe, târguri, bâlciuri, talciocuri, staţii pentru transportul în comun, spaţiile comerciale, mijloacele de transport în comun şi la locul de muncă și pe o rază de 50 de metri în jurul unităţilor de învăţământ.

Activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfăşoară activități de preparare, comercializare şi consum al produselor alimentare şi/sau băuturilor alcoolice şi nealcoolice, de tipul restaurantelor şi cafenelelor, în interiorul clădirilor, precum şi la terase este permisă până la 50% din capacitatea maximă a spaţiului în intervalul orar 5,00-24,00, doar pentru persoanele care sunt vaccinate în schemă completă împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2. Este interzisă, însă, activitatea în baruri, cluburi şi discoteci.

Magazinele își vor putea desfășura activitatea activitatea doar în intervalul orar 5,00-22,00.

Sălile de sport, fitness pot să își desfășoare de asemenea activitatea fără a depăşi 50% din capacitatea maximă a spaţiului și cu asigurarea unei suprafeţe de minimum 4 mp pentru fiecare persoană. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2. În aceleași condiții pot funcționa și sălile de jocuri din municipiu.

Aflați mai multe din conținutul Hotărârii 192 a CJSU Ialomiţa:

SHARE
Actualitate
carantina de noapte, COVID, infectare, interdictii, urziceni

octombrie 6, 2021 0 Comentariu
Urziceniul anti-vaccinist: 20 de inoculări pe zi, media imunizării în municipiu, de la debutul campaniei naționale
de Eugen Cișmașu
Doar 5446 de locuitori ai Urziceniului s-au vaccinat în schemă completă, de la începutul campaniei de imunizare, în medie 20 de inoculări pe zi fiind efectuate în centrele specializate din municipiu.

Recrudescența pandemică și recentele decese survenite pe fondul îmbolnăvirilor Covid la Urziceni au creat un oarecare sentiment de panică la nivelul opiniei publice locale. Asta după ce, vreme de 10 luni scurse de la începutul campaniei naționale de vaccinare, imperativul imunizării comunitare a fost tratat, comentat, argumentat, contestat sau ironizat în fel și chip în spațiul public, și cu precădere pe rețelele de socializare.

Așa se face că, după 9 luni de acces gratuit și lipsit de constrângere la instrumentul de upgrade imunitar numit vaccinul anti coronavirus, doar 37% din populația Urziceniului s-a vaccinat în schemă completă. Conform statisticilor autorităților sanitare, până la sfârșitul lunii septembrie 2021 numai 5446 de locuitori ai municipiului, din cei 14.700 aflați pe listele de vaccinare, trecuseră prin procedura de imunizare anti Covid, procentul de vaccinare fiind de 37%.

Raportat la numărul zilelor scurse de la debutul campaniei de vaccinare – 273 – rezultă că doar 20 de persoane aflate pe listele de inoculare din municipiu au trecut, în fiecare zi, pragul centrelor de imunizare.

Deși, în topul procentului de vaccinare din localitățile ialomițene, Urziceniul nu se află la mare distanță de municipiul reședință de județ, Slobozia atingând plafonul de 40%, diferența este mică doar pe hârtie, capitala Ialomiței având în jur de 50.000 de locuitori, de aproape 3,5 ori mai mult decât Urziceniul.

La nivel județean, vaccinarea se află sub procentul național. 30,5% dintre ialomițeni vaccinați cu o doză, 23,20% cu ambele doze și 0,66% cu doza a treia, acestea sunt cifrele vaccinării în județul Ialomița, în condițiile în care, după relaxarea din acest an, și gradul de testare a scăzut. Astfel, în perioada 24-30 septembrie, în Ialomița s-au efectuat 3.468 teste din care 759 pozitive și 2.709 negative. Prin metoda RT-PCR au fost testate 259 de persoane și prin metoda antigen alte 500.

Urziceniul, în pragul scenariului roșu: 96 de cazuri Covid!

Municipiul Urziceni se află de luni în pragul scenariului roșu al stării de alertă, numărul zilnic al îmbolnăvirilor raportate în urma testărilor crește cu rapiditate.

Pe 1 octombrie, Prefectura Ialomița raporta 55 de infectări SARS-COV-2 în Urziceni, pentru ca două zile mai târziu numărul acestora să se ridice la 77. Pentru data de 4 octombrie, Instituția Prefectului Ialomița a raportat nu mai puțin de 85 de cazuri de infectare cu coronavirus, pentru ca ieri numărul acestora să crească la 96 (foto).

Carantină de noapte la Slobozia, după ce rata de infectare a trecut de 7,5

Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Ialomiţa a decis instituirea carantinei de noapte pentru municipiul Slobozia. Decizia a fost luată după ce rata rata de infectare la nivelul municipiului a trecut de pragul de 7,5 la mie.

Pe timpul nopţii, adică în intervalul orar 20.00-5.00, locuitorii municipiului Slobozia vor putea ieşi pe stradă doar cu un motiv bine întemeiat. Restricţia nu îi vizează însă pe locuitorii care sunt vaccinaţi anti-COVID.

Masca de protecţie va fi obligatorie în spaţiile publice, pieţe, târguri, magazine, staţii de transport în comun, dar şi în mijloacele de transport, precum şi pe o rază de 50 m în jurul şcolilor. Restaurantele şi cafenelele pot funcţiona doar cu ocuparea a maximum 50 la sută din capacitate şi pot primi doar clienţi care prezintă certificatul verde. Aceleaşi reguli se aplică şi în cazul locurilor de joacă pentru copii din spaţii închise, dar şi în cazul cinematografelor sau restaurantelor din mall-uri. Pe de altă parte, activitatea în baruri, cluburi şi discoteci este interzisă.

Este permisă organizarea de nunţi şi botezuri cu condiţia ca numărul participanţilor să fie de maximum 200, iar aceştia să prezinte certificatul verde.

Social
COVID, procent de vaccinare, urziceni, vaccinare

septembrie 7, 2021 0 Comentariu
STASI 3.0! Poliția germană își spionează suspecții folosind programul spyware Pegasus cumpărat din Israel
de Eugen Cișmașu
Biroul Federal de Investigații Criminale al Germaniei (BKA) a achiziționat în secret programul spyware Pegasus de la compania israeliană NSO Group pentru a-și spiona suspecții.

Ziarul german Die Zeit scrie despre acest lucru, citând surse din forțele de securitate.

NSO vinde Pegasus poliției și agențiilor de informații din întreaga lume. Programul poate spiona iPhone-uri și smartphone-uri Android în timp real, poate înregistra conversații, citi date despre locație, activa secret camera și ocoli criptarea mesajelor de chat.

În iulie, făcând o comparație cu metodele STASI, temutul serviciu secret al Germaniei Democrate, mass-media a dezvăluit că spyware-ul Pegasus era folosit pentru a spiona jurnaliști, politicieni, avocați și activiști din întreaga lume. Compania israeliană a declarat că respectă munca etică și va continua să investigheze cazurile de utilizare abuzivă a programului.

Potrivit jurnaliștilor Le Monde, baza de date Pegasus ar putea conține, în special, numărul președintelui francez Emmanuel Macron, ales pentru supraveghere de către serviciul de informații marocan, precum și numărul fostului premier francez Edouard Philippe și al altor 14 miniștri. În plus, Le Monde și The Guardian au scris că la începutul anului 2018, numărul britanic al lui Pavel Durov, fondatorul rețelei sociale VKontakte și al serviciului de mesagerie Telegram, a intrat în baza de date.

BKA a negociat prima dată cu NSO în 2017 și a demonstrat capacitățile armei cibernetice la Wiesbaden. O delegație din NSO din Israel a venit special în acest scop. Cu toate acestea, la acea vreme avocații de la Biroul Federal de Poliție Penală și Ministerul Federal de Interne responsabil și-au exprimat îngrijorarea cu privire la capacitățile excesive ale software-ului: dacă utilizați Pegasus, efectiv preluați telefonul mobil al persoanei vizate.

În baza unei deciziei a Curții Constituționale Federale cu privire la așa-numita căutare online, autoritățile de securitate au voie să se infiltreze în telefoanele mobile și computerele suspecților numai în cazuri speciale și să inițieze doar anumite tipuri de supraveghere.

Există o dilemă pentru anchetatori: pe de o parte, statul de drept impune limite stricte pentru utilizarea acestor troieni de supraveghere. Pe de altă parte, cerințele tehnice pentru monitorizarea dispozitivelor mobile moderne sunt considerabile, iar ritmul inovației în industrie este ridicat. De ani de zile, BKA lucra la propriul spyware, dar acesta a fost considerat greoi și impracticabil. Potrivit expertului Konstantin von Notz, acest așa-numit troian german nu a fost utilizat în nicio investigație finalizată între 2017 și 2020.

Se pare că, având în vedere bilanțul slab, BKA a decis să folosească super-arma NSO Pegasus pe lângă dezvoltarea internă. Potrivit rapoartelor, BKA ar fi trebuit să facă afaceri cu NSO de la sfârșitul anului 2019. Potrivit informațiilor primite de jurnaliștii ZEIT, oficialii germani au insistat ca numai acele funcții să fie activate, care sunt compatibile cu cerințele Curții Constituționale Federale.

Cât de exact poate fi asigurat acest lucru este la fel de neclar ca întrebaările dacă, cât de des și împotriva cui a fost folosit Pegasus până acum. BKA și Ministerul Federal de Interne refuză să comenteze acest lucru.

Guvernul federal a fost deja întrebat în mod explicit de trei ori dacă autoritățile federale folosesc software NSO, în 2019 de deputatul Martina Renner, în anul următor de Asociația Germană a Jurnaliștilor și anul acesta într-o interpelare venită din partea grupului parlamentar al Verdzilor. În toate cazurile, Ministerul de Interne a răspuns că nu s-au dat informații cu privire la această întrebare.

SHARE
Investigații
germania, israel, pegasus, politia, program, spionaj

august 26, 2021 0 Comentariu
De Gardă peste Prut: despre umbrele Rusiei, liberă exprimare și control în presa din Moldova, cu jurnalista Alina Radu
de Eugen Cișmașu
Alina Radu, directoarea ”Ziarului de Gardă”, este unul dintre acești merituoși truditori ai presei neaservite. O jurnalistă a cărei operă publicistică integră de reconstrucție socială este contemporană cu toate cele trei decenii de zbatere identitară din Republica Moldova.

Pe 27 august, Republica Moldova serbează trei decenii de tumultoasă existență postsovietică, treizeci de ani de tranziție prelungită și de încercări de confirmare a independenței afirmate în 1991. Un interval de timp în care societatea de peste Prut s-a maturizat anevoie, ”grație” unui balans interesat întreținut de către guvernările vremelnice, susținute dinspre Est. Un balans între Moscova și Europa, între vechi și nou, între obișnuință și provocare, între colhoz și proprietate privată, între subordonare și autodeterminare, între conformism și asumare. Un balans căruia tot diaspora moldoveană, direct sau prin influență, i-a pus capăt recent, semănând între Prut și Nistru speranța că entuziasmul revoluționar, atunci când este dublat de responsabilitate și luciditate, poate restarta benefic un întreg sistem social.

În contextul recentelor reconfigurări politice, presa independentă de peste Prut a jucat un rol fundamental în schimbarea la față a Republicii Moldova. Jurnaliștii care, în urmă cu treizeci de ani, protestau pentru dreptul la opinie sau făceau greva foamei pentru libertatea cuvântului, refuzând până în ziua de azi să mistifice adevărul și să facă rabat de la principiile și valorile profesionale, au ridicat, cărămidă cu cărămidă, postamentul reușitei din vara acestui an.

Alina Radu, directoarea ”Ziarului de Gardă”, este unul dintre acești merituoși truditori ai presei neaservite. O jurnalistă a cărei operă publicistică integră de reconstrucție socială este contemporană cu toate cele trei decenii de zbatere identitară din Republica Moldova. Cu Alina Radu am încercat o radiografie a prezentului jurnalistic de peste Prut, prin intermediul unui interviu al cărui scop a fost acela de a diseca resorturile stărilor de fapt și de spirit ce se manifestă media moldavă.

Reporter: Alina Radu, în cele trei decenii scurse de la Declarația de Independență, cât de independentă a fost și este presa de Moldova și cât de dependenți de libera exprimare sunt cititorii acesteia? Încă există control, încă există manipulare, propagandă eficientă, public captiv?..

Alina Radu: ”Noi, ca jurnaliști, abia în 1989 am înțeles ce înseamnă libertate de expresie. Nu a durat mult. În 1994, la televiziunea de stat s-a reafirmat cenzura, după alegerile parlamentare, iar reporterii au decis atunci să plece și să se poată exprima liber în alte părți. De asemenea, unii jurnaliști au descoperit că o asociere cu politicienii ar fi benefică, cel puțin până la campania electorală, la momentul când pot să apară tot felul de obstrucții. În tot aceste context, și unii politicieni și-au dat seama, că ei pot crea presă, că pot controla presă, că o pot folosi, dar această revelație nu le-a folosit pe termen lung. Asta pentru incultura unor politicieni, care i-a făcut să se sinucidă politic. Nomenclatura post sovietică a controlat o grămadă de lucruri în Moldova, dar mulți dintre politicienii actuali au ”uitat” să mai evolueze. Iar post nomenclaturiștii le-au preluat obiceiurile. Plahotniuc, de exemplu, în 2018, când a intrat în Parlament, a venit la prima ședință cu un convoi de mașini, cu bodiguarzi înarmați. Alături a venit, de exemplu, Dumitru Alaiba, cu bicicleta. Aceea a fost ziua în care Plahotniuc declara că a câștigat alegerile, dar de fapt a pierdut alegerile viitoare. În 30 de ani s-a furat atât de mult și atât de mulți indivizi lipsiți de orice fel de calități s-au îmbogățit, încât oamenii, iată, au început, unul câte unul, să conștientizeze situația în care se află.

Revenind, în Moldova, în toți acești ani, au fost două procese care s-au manifestat în același timp: pe de o parte jurnaliștii, în timiditatea lor, explorau cât mai mult libertatea de expresie, pe de altă parte politicienii explorau cât mai profund varietatea posibilităților de a se folosi de vulnerabilitățile jurnaliștilor. Au apărut în consecință ziariștii de casă, cei ai oligarhilor. Făceau un jurnalism departe de interesul public, și cu toate astea aveau salarii bune, case, vacanțe. A fost un moment în care am crezut că ne-au învins, pe noi, cei puțini, jurnaliștii care puneam mai presus de toate integritatea morală și profesională, reporterii care se sufocau în investigații sau reportaje care arătau adevăratele probleme ale oamenilor.

În concluzie, cam până în 2018 libertatea de exprimare a fost marginalizată, exista, dar la periferiile presei mainstream. Politicienii au testat și beneficiile rețelelor de socializare, armatele de troli, likeurile cumpărate, însă tot ceea ce a fost creat și întreținut artificial s-a prăbușit după 2018. În presă, de impact au rămas doar acele instituții media ridicate organic, pe un feedback și o susținere nemijlocită oferită de cititorul real.

Ce avem acum? (Citește întreg articolul pe Podul.ro)

SHARE
Politică, Social
alina radu, cenzura, control, presa, prut, republica moldova, rusia, umbrele rusiei, ziarul de garda

august 4, 2021 0 Comentariu
La Hetea, Arhanghelul poartă în mâini și crucea și mistria: o casă pentru cei mai săraci bunici din România!
de Eugen Cișmașu
Pe plaiurile mirifice ale Covasnei, cătunul Hetea pare a fi locul în care vremurile au adunat toată sărăcia ținutului, pentru a o ține departe de hărnicia mândrilor locuitori ai Ardealului.

Din spatele ferestrelor de folie ale zecilor de colibe înjghebate din crengi, scânduri vechi și pământ galben, orice vizitator e privit cu interes și speranță de sute de perechi de ochi pentru care patul de placaj suspendat pe butuci și acoperișul din carton dublat cu bannere de poliplan reprezintă confortul suprem.

Aflat la 10 km de Sfântu Gheorghe, la ani lumină de civilizație și la hotarele galaxiei interesului guvernanților din ”Țara lui Bucur”, Hetea este cătunul mamelor – copii care își țin traiul de azi pe mâine adunând lună de lună alocația proprie cu cea a pruncului de la sân. Este satul fără WC-uri în fundul curții, din simplul motiv că împrejmuiri nu există. Este așezarea în care, în fiecare zi, tinerii și bătrânii adorm și se trezesc flămânzi, festinul cotidian al celor mici fiind cornul și laptele de la școală.

În Hetea, mai mult de jumătate dintre copii nu au electricitate în ”locuințe”, 99,99% habar nu au de internet și peste 80% au ca masă principală, peste zi, produsele oferite în cadru instituțional.

Arhanghelul de la Hetea

Deși sunt de confesiuni diverse, localnicii din Hetea îți răspund simplu când îi întrebi cum arată pentru ei Moș Crăciun, Bunul Samaritean sau Arhanghelul Mihail, indicându-l invariabil pe Părintele Vasile Antonie Tămaș, parohul din Vâlcele. Preotul patriot din Covasna lui Decebal lasă de ani buni dâre de lumină la fiecare trecere prin comunitate.

Este cel care le deschide locuitorilor din Hetea drumul în viață prin sfânta taină a botezului, cel care îi însoțește în fața lui Dumnezeu punându-le cununiile, cel care îi petrece către lumea de dincolo, rugându-se pentru păcatele lor. Este omul care, zi de zi, alături de voluntarii civili, de militari sau polițiști, împarte saci cu merinde printre colibele împrăștiate pe dealuri. Cel care an de an trimite camioane cu lemne de foc pentru sobele de pământ în jurul cărora, invariabil, săracii din Hetea mai trec peste o iarnă friguroasă.

Încă o casă clădită din dragoste de Dumnezeu și de oameni

Mai nou, în afară de cruce și de baxurile cu alimente, Părinte Vasile Antonie a pus mâna și pe mistrie. În Vâlcele, cu sprijinul unor oameni inimoși, a reușit în câteva luni să ridice o casă pentru micuțul Iosif Lăpădat. Același lucru îl încearcă azi la Hetea, acolo unde, cu ajutorul lui Dumnezeu și al vostru, cei ce citiți aceste rânduri, își dorește ca, până la venire iernii, să poată oferi un adăpost celor pe care îi numește ”cei mai săraci bunici” din România.

”Cei mai săraci bunici din cel mai sărac cătun al României, Hetea, nu pot aștepta iarna în aceste condiții! Până să judecați copiii sau nepoții voiesc să vă spun că acești oameni sunt cumsecade și nu au cerut decât mila noastră pentru a avea o singură încăpere din bolțari în care să nu înghețe la iarnă! Bunicul Gogu cântă la vioară frumos. Au mulți copii și nepoți dar nu îi ajută nimeni! Le facem o căsuță mică, de 5/5 în care să aștepte iarna lângă o sobă bună și un pat omenesc”, este mesajul Părintelui Vasile Antonie Tămaș către oamenii cu suflet mare și cu credință în Dumnezeu, care ar putea să ofere o mână de ajutor pentru materializarea proiectului.

Toți cei care, prin aportul lor, își doresc să contribuie la edificarea micului edificiu de credință și bunătate creștinească din Hetea, pot dona orice sumă în contul RO32BTRL03301201395543XX, deschis la Banca Transilvania, pe numele Tămaș Vasile Antonie, sau pe Revolut, la 0768 901 642, cu mențiunea „Cei mai săraci bunici”.

SHARE
Social
batrani, casa, covasna, hetea, preot, saraci, valcele, vasile antonie tamas

august 3, 2021 0 Comentariu
”Nebunul” lui Putin: Lukașenko câștigă milioane de dolari de pe urma infectării Europei cu migranți
de Eugen Cișmașu
Asaltul frontierelor UE reprezintă un mecanism abject, pus la cale în laboratoarele Kremlinului, de infectare a mult prea permisivei Uniuni cu migranții orientali ce au stat la originea atâtor episoade sângeroase care au îndoliat orașele europene.

Polițiștii de frontieră lituanieni au reținut vineri 117 migranți care au trecut ilegal granița cu Belarus, potrivit autorităților din Lituania. Datele statistice arată că, de la începutul anului, 3.401 migranți din 24 de țări au fost opriți la frontieră, 2.212 dintre aceștia prezentându-se ca cetățeni irakieni sau arătând documente justificative.

Informațiile de mai sus ar putea avea caracterul unei știri nude, în condițiile în care asaltul frontierelor UE, pus la cale în zona frontierei Lituaniei cu Belarusul, nu ar reprezenta, în realitate, un mecanism abject, pus la cale în laboratoarele Kremlinului, de infectare a mult prea permisivei Uniuni cu migranții orientali ce au stat la originea atâtor episoade sângeroase care au îndoliat orașele europene în ultimii ani.

De la începutul anului, mii de oameni din Orientul Mijlociu și Africa au intrat în Lituania prin Belarus, trecerile ilegale de frontieră fiind de 39 de ori mai numeroase ca anul trecut. În ultimele luni, guvernul lituanian și-a întărit legile privind rezidența, a început să construiască un nou gard la frontieră și a acuzat Belarusul că încurajează migrația ilegală. Ca reacție la aceste declarații, inspirat de modelul său prezidențial de la Kremlin, Alexander Lukașenko a dat vina pe sancțiunile occidentale și a amenințat că dimenisunile îngrijorătorului fenomen sunt doar începutul a ceea ce va urma.

Răzbunarea dictatorului Lukașenko lasă Lituania fără sârmă ghimpată…

În vara anului trecut, Lituania, ca multe alte state membre ale UE, a refuzat să recunoască victoria lui Alexander Lukașenko în alegerile prezidențiale din Belarus. Vilniusul a impus sancțiuni împotriva lui Lukașenko și a acordat azil Svetlanei Tikhanovskaya, liderul mișcării de opoziție din Belarus și principalul adversar al lui Lukașenko la alegeri. Mulți cetățeni bieloruși s-au mutat, de asemenea, în Lituania după alegeri, din motive politice. Un an mai târziu, pe măsură ce relațiile cu Belarus s-au deteriorat, Lituania și-a exprimat îngrijorarea cu privire la un flux tot mai mare de migranți care trec ilegal granița dintre cele două țări. În întregul an 2020, 81 de migranți au fost reținuți la granița dintre Lituania și Belarus. În 2021, până la începutul lunii iulie, Lituania raporta 800 de migranți ilegali reținuți la frontieră. La sfârșitul lui iulie, 3.145 de persoane fuseseră reținute în timp ce încercau să treacă din Belarus în Lituania, autoritățile total depășite de situație apreciind că mult mai mulți migranți reușiseră să treacă frontiera UE.

Ca răspuns la criza migrației, Lituania a declarat starea de urgență, a solicitat sprijin Agenției Europene pentru Poliție de Frontieră și Coastă (Frontex) și a decis să construiască o barieră suplimentară la granița cu Belarus (această frontieră având o lungime de 679 de kilometri). Proiectul a intrat la un moment dat în impas tocmai din cauza epuizării stocurilor naționale de sârmă ghimpată, fapt pentru care Lituania s-a adresat pentru sprijin țărilor învecinate, Estonia și Ucraina oferindu-se, în mod voluntar, să ajute la aprovizionare.

Lukașenko împinge migranții în UE și încuie porțile Bielorusiei după ei

Guvernul lituanian a acuzat Minsk-ul de organizarea fluxului de treceri ilegale a frontierei. Potrivit ministrului lituanian de externe, Gabrielius Landsbergis, autoritățile din Belarus trimit deliberat străini către granița lituaniană folosind o agenție de turism deținută de stat, ministrul de interne, Agne Bilotaite, numind creșterea imigrației ilegale drept „element al războiului hibrid”.

Guvernul din Belarus a negat, însă, acuzațiile, susținând că face tot ce-i stă în putință pentru a frâna fenomenul. Potrivit lui Sergey Rachkov, șeful Comisiei Permanente a Senatului Belarus pentru Afaceri Internaționale și Securitate Națională, creșterea migrației se datorează pandemiei și efectelor sale exacerbante asupra economiilor din Orientul Mijlociu și Africa. Retorica și asigurările Executivului de la Minsk sunt total antagonice, însă, măsurilor reale întreprinse de autoritățile din Belarus, care au suspendat un acord de readmisie încheiat cu UE, ca urmare migranții din țări terțe care au intrat în Lituania din Belarus nemaiputând fi returnați și fiind obligatoriu de deportat doar în țările lor de cetățenie: Irak, Turcia, Siria și țările africane.

Mai mult, Lukașenko a declarat deschis că autoritățile din Belarus au ales să nu împiedice oamenii să treacă granița și au vorbit despre asta în termeni de război. „Ne-am respectat partea noastră de înțelegere pentru a opri drogurile și migranții – acum vă puteți ocupa singuri de lucrurile astea”, a spus Lukașenko în mai, după ce aterizarea forțată a unui zbor Ryanair în Minsk a determinat UE să interzică zborurile către Belarus, dictatorul din Belarus contionuând în stilul lui Putin, ”colegul” de strategii fără de care nu ia nicio decizie: „Astăzi, ei [Occidentul] au început să se plângă. Nu, Belarus nu îi protejează. Mii și mii de migranți ilegali circulă în Lituania, Letonia și Polonia. […] Mă face să vreau să întreb, v-ați pierdut mințile? Ați lansat un război hibrid împotriva noastră, dar tot cereți să vă protejăm în continuare?”.

Cât costă să accesezi rețelele de trafic de persoane protejate de Lukașenko?

Majoritatea migranților care sunt reținuți la frontiera Belarus-Lituania este formată din kurzi irakieni. Aceștia călătoresc din Irak în Belarus cu avionul ca turiști, primele zboruri directe de la Bagdad la Minsk începând în 2017. În mai 2021, numărul zborurilor a crescut de la două la patru pe săptămână, fiecare avion transportând minim 200 de migranți ”deghizați” în turiști.

Intrarea în Lituania din Belarus este în prezent considerată cea mai sigură și mai rapidă rută către UE în rândul irakienilor. Contrabandiștii percep, în general, între 5.000 și 15.000 de dolari pentru a transporta oameni peste granița Belarus-Lituania. Pentru comparație, intrarea ilegală în Europa prin Marea Egee costă 8.000 – 9.000 de euro (aproximativ 9.500 – 10.700 dolari); intrarea prin Balcani costă 8.000 de euro; iar intrarea prin Mediterana costă între 3.000 și 5.000 de euro (aproximativ 3.560 până la 6.000 de dolari). „Pachetele de oferte” tranzacționate de agențiile de turism din Irak și Belarus includ, în general, o viză turistică, un bilet de avion din Irak în Belarus, câteva nopți într-un hotel din Minsk și chiar tururi de vizitare a obiectivelor turistice. Clienții sunt apoi transportați la granița Belarus-Lituania și apoi din Lituania în Germania, unde majoritatea migranților caută să se stabilească.

Lukașenko ”produce” milioane de dolari de pe urma migranților exportați în UE

Agențiile de turism irakiene încasează un depozit de mii de dolari de la fiecare dintre clienții lor, ca garanție că se vor întoarce în Irak. Dacă o persoană nu se întoarce, agenția plătește banii guvernului din Belarus ca „amendă”. Sumele variază, fiind cuprinse între 1400 și 3000 de dolari, uneori turiștii plătind depozitul la momentul cumpărării, alteori agențiile de turism percepând suma familiilor oamenilor care ”nu reușesc” să se întoarcă.

Șeful investigațiilor la LRT, Indre Makaraityte, a declarat într-un interviu acordat Serviciului Belarus al RFE/RL, că Belarusul primește bani în schimbul turiștilor care nu se întorc prin consulatul Belarusului din Bagdad. „Am calculat că, din moment ce există deja aproape 900 de migranți ilegali din Irak în Lituania, guvernul din Belarus a primit cel puțin 2 milioane de euro (2,37 milioane de dolari) din acest sistem”, a spus Makaraityte.

KGB la butoane. Ordin pentru grănicerii bieloruși să ”închidă ochii”

Doi polițiști de frontieră din Belarus au confirmat primirea instrucțiunilor neoficiale pentru a închide ochii asupra migranților ilegali care se îndreaptă spre Lituania.

Potrivit uneia dintre surse, în trecut, polițiștilor de frontieră li se acorda un bonus pentru reținerea migranților, fapt care nu mai este valabil în prezent.

„Recent, autoritățile au instruit polițiștii de frontieră să organizeze operațiunile noastre într-un anumit mod. Aceasta înseamnă lăsarea unor ferestre specifice pentru trecerea imigranților ilegali. Nu ne dau instrucțiuni directe, dar când îi spui șefului nostru să nu acopere flancul drept în zona de frontieră, de exemplu, el va spune doar, știi, nicio problemă și nu va lua nici o măsură în acea zonă”, spune unul dintre grănicerii intervievați de investigatorii de la Reform.by.

O altă publicație independentă, ”15min”, a raportat, de asemenea, că situația de la frontiera poloneză este complet diferită – acolo, polițiștii de frontieră din Belarus reținând migranții ilegali la fel ca întotdeauna. Investigatorii de la ”15min” au menționat, de asemenea, că KGB (serviciul de securitate din Belarus) era cel care a supravegheat mult timp sosirea turiștilor irakieni în Belarus. Agenții de informații își primeau numele și le urmau ulterior traseul prin țară, până la ieșirea pe la frontiera cu Lituiania.

SHARE
Investigații
belarus, frontiera, lituania, lukașenko, migranti, nebun, putin