Blog

februarie 23, 2026 0 Comentariu
Cine locuiește în apartamentele de la stat unde chiria e 147 de lei pentru două camere? Ciucu: „Stau de 30 de ani și nu i-a întrebat nimeni nimic”
de Barikada
Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, estimează că prețurile propuse de el pentru închirierea locuințelor din patrimoniul municipalității și gestionate de Administrația Fondului Imobiliar (AFI) ar aduce venituri suplimentare de aproximativ 500 de milioane de lei la bugetul primăriei.

Recent, Primăria Capitalei oferea exemplul unor astfel de locuințe închiriate pe sume mici de la stat, spunând că prețurile sunt „de neimaginat” pentru „orașul cu cele mai scumpe chirii din țară”. Tot atunci, primarul Ciprian Ciucu anunța că a inițiat o hotărâre de consiliu pentru ca prețul acestor chirii „să crească de la 0,85 lei/mp, cât e în prezent, la 8 lei/mp (înmulțit cu coeficientul de zonă)”.

„Sunt oameni care stau acolo de 30 de ani și nu i-a întrebat nimeni nimic”

În ediția de sâmbătă a emisiunii „În fața ta” de la Digi24, edilul a fost întrebat cine stă în aceste locuințe gestionate de AFI.

„Sunt vreo 4.050 de astfel de locuințe (…). Au fost date de-a lungul timpului, în urmă cu 15, 20, chiar 30 de ani. Sunt oameni care stau acolo de 30 de ani și nu i-a întrebat nimeni nimic. Poate la un moment dat erau niște criterii, nici acest lucru nu este foarte, foarte clar, cum puteai să ocupi o astfel de locuință. Sunt convins că, când vorbim de acum 20-30 de ani, vorbim despre arbitrar – cine a avut pile, relații ș.a.m.d., cunoștințe, probabil că a primit cu prioritate astfel de locuințe”, a declarat Ciprian Ciucu.

El a spus că „nu se mai justifică acea politică” de a închiria locuințele respective pe sume mult mai mici decât prețul pieței.

„Să presupunem că ar fi fost socială, dacă nu ți-ai revenit în 20 de ani… Deși nu prin locuințe convenabile, dacă ai probleme sociale, altele sunt pârghiile administrative prin care trebuie să fii protejat, nu prin aceste locuințe convenabile”, a explicat primarul Capitalei.

Ciucu consideră că prețurile propuse de el sunt unele „corecte”.

„Mi s-a părut de bun simț, OK, chiar nu ne-am dus chiar la nivelul pieței, sunt spre nivelul pieței, dar sunt niște prețuri corecte pe care le-am propus. Doar de aici – și sper să voteze Consiliul General – noi vom obține 500 de milioane, ceea ce ne ajută puțin să ne echilibrăm bugetar.

Imagini din „locuința unde chiria lunară costă 46 de lei”

În 17 februarie, Primăria Capitalei a publicat fotografii dintr-o garsonieră gestionată de AFI de pe str. Abanosului din Sectorul 2, „al cărei contract a tot fost reînnoit încă din anii ’70” și care în prezent este închiriată la o sumă de 46 de lei pe lună.

„Pe metru pătrat înseamnă 1,31 lei! Bani cu care, în zilele noastre, nu-ți mai cumperi nici măcar un covrig. Și sunt 25 astfel de locuințe închiriate cu 46 de lei lunar, ale căror contracte s-au reînnoit între anii 1999-2024, dar prețurile n-au mai fost actualizate de 20 de ani”, a declarat Primăria Capitalei.

Tot atunci, municipalitatea mai oferea exemplul unui apartament cu trei camere ultracentral, unde chiria costă 299 de lei pe lună, dar și pe cel al unei locuințe cu două camere, de 56 mp, închiriate la o sumă de 171 de lei pe lună.

Exemple de creșteri de preț preconizate de Primăria Capitalei:

• Chiria de 46 de lei a garsonierei va ajunge la 564 de lei;
• Chiria de 229 lei a apartamentului cu 3 camere ajunge la 3.096 lei;
• Un apartament de 2 camere, 56 mp, care acum costă 147 lei, va ajunge după actualizare la 1.568 de lei în zona A (zona centrală) și 896 de lei în zona C.

Actualitate
apartamente de la stat

februarie 23, 2026 0 Comentariu
Deputatul AUR Dan Tănasă, un alt mesaj controversat la adresa lucrătorilor străini din România: „Noi am murit pe front”
de Steliana Costea
Dan Tanasă, deputat AUR, a stârnit noi controverse după ce a distribuit pe pagina sa de socializare o imagine cu soldați români și mesajul: „Noi am murit pe front pentru ca voi să nu muriți de foame fără curierul străin necalificat!”, făcând referire directă la muncitorii străini care activează în domeniul livrărilor.

Postarea este îndreptată în mod special împotriva lucrătorilor imigranți sosiți în România, în principal din Asia, care activează în număr mare în sectorul livrărilor de mâncare. În comentariile de pe postare, Tanasă și-a jignit criticii folosind expresii precum „cetățeni ai unei republici bananiere” și a distribuit un articol despre infracțiunile asociate curierilor străini.

Experții avertizează că astfel de mesaje pot avea efecte grave. În ultima perioadă, în România au fost raportate mai multe incidente în care muncitorii străini sau livratorii de mâncare au fost victime ale unor agresiuni verbale sau fizice pe stradă. Unele voci susțin că o postare anterioară a lui Tanasă ar fi avut legătură cu un incident de acest fel în București, însă deputatul a negat aceste presupuneri. Noua sa postare continuă, însă, retorica xenofobă pe care a afișat-o de-a lungul timpului.

Dan Tanasă este cunoscut în comunitatea maghiară din Transilvania pentru acțiunile sale antimaghiare. De-a lungul anilor, a intentat sute de procese împotriva utilizării simbolurilor comunității maghiare, a steagului secuiesc sau a inscripțiilor bilingve, atacând sistematic drepturile legate de folosirea limbii materne.

Potrivit site-ului Camerei Deputaților, Dan Tanasă, care l-a înjurat în Parlament pe Ionuț Moșteanu, este deputat AUR ales în județul Mureș în decembrie 2020 și președinte al Comisiei pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați. 

Politică
aur, dan tanasa

februarie 23, 2026 0 Comentariu
Washington Post îl compară pe Trump cu Ceaușescu. The Guardian scrie despre impresia de dictatură
de Steliana Costea
SUA seamănă tot mai mult, în aceste zile, cu Coreea de Nord – cu imagini uriașe ale liderului suprem scrutând sever cetățenii și cu numele său inscripționat peste tot, notează unele publicații americane.

Bannerul de pe clădirea Departamentului Justiției este doar cel mai recent exemplu al modului în care președintele Donald Trump și-a impus prezența în viața de zi cu zi a americanilor.

Săptămâna trecută, un banner masiv cu chipul lui Donald J. Trump, a apărut pe fațada sediului Departamentului federal al Justiției din Washington.

Este doar cel mai recent exemplu al modului în care Trump s-a impus în aproape fiecare aspect al vieții americane. Unii critici au numit fenomenul „vibrații de dictator”, scrie The Guardian.

Proporțiile clădirii, culoarea pietrei și clasicismul epurat al arhitecturii ar putea servi drept decor pentru celebrul discurs rostit în 1989 de autocratul român Nicolae Ceaușescu, care și-a mințit fără rușine poporul pentru ultima oară înainte de a fi huiduit, înlăturat de la putere și executat sumar, câteva zile mai târziu, de un tribunal ad-hoc, scrie şi Washington Post.

Politică
ceausescu, trump

februarie 23, 2026 0 Comentariu
Călin Georgescu și Horațiu Potra, la Curtea de Apel București. Judecătorii verifică probele înaintea procesului penal
de Steliana Costea
Călin Georgescu, Horaţiu Potra, fiul şi nepotul acestuia, precum şi ceilalţi inculpaţi din dosarul în care aceştia sunt acuzaţi de acţiuni împotriva ordinii constituţionale vor ajunge la Curtea de Apel Bucureşti.

Instanța ar urma să decidă dacă poate începe procesul pe fond, după analizarea unor probe şi înscrisuri depuse la dosar. La termenul din 22 decembrie 2025, judecătorul de cameră preliminară a încuviinţat cererea formulată de Horaţiu Potra privind depunerea la dosar a unui stick de memorie care conţine două înregistrări video şi a dispus citarea unui martor-asistent la percheziţia din 26 februarie 2025 de la locuinţa din Mediaş a lui Potra. La termenul din 11 februarie, Curtea de Apel Bucureşti a amânat cauza pentru luni, 23 februarie.

La termenul din 22 decembrie 2025, judecătorul de cameră preliminară a încuviinţat cererea lui Potra Horaţiu privind depunerea la dosar a unui memory stick Hama USB 3.0. 64 GB, care conţine două înregistrări video, precum şi cererea de emitere a unei adrese către Poliţia Locală Mediaş. 

„Emite adresă către Primăria Municipiului Mediaş – Direcţia Poliţia Locală pentru a comunica dacă s-a solicitat organelor de poliţie deplasarea la adresa din municipiul Mediaş, (…) la data de 09.12.2024, în caz afirmativ urmând a fi înaintate înscrisurile întocmite şi constatările organelor de poliţie locală”, se mai arăta în soluţia pe scurt din 22 decembrie 2025. 

Tot atunci, judecătorul de cameră preliminară a încuviinţat cererea lui Horaţiu Potra privind audierea unui martor-asistent la percheziţia din 26 februarie 2025 la adresa din Mediaş a acestuia şi a dispus citarea martorului pentru următorul termen stabilit în cauză, în vederea audierii. 

Judecătorul a respins alte solicitări ale lui Potra sau ale altor inculpaţi în cauză.

În 19 ianuarie, instanţa supremă a decis că mercenarul Horaţiu Potra rămâne în arest, iar fiul şi nepotul său, Dorian şi Alexandru Potra, au fost plasaţi în arest la domiciliu. Cei trei au fost aduşi în ţară din Dubai în 20 noiembrie 2025. Hotărârea privind menţinerea arestării preventive a celor trei luată de Curtea de Apel Bucureşti în 9 ianuarie a fost contestată de aceştia la Înalta Curte de Casaţie şi justiţie (ICCJ). 

Horațiu Potra, arestat preventiv pentru tentativă de lovitură de stat

În 21 noiembrie 2025, Horaţiu Potra, fiul şi nepotul său au fost arestaţi preventiv pentru tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor şi nerespectarea regimului materiilor explozive, după ce au fost prinşi în septembrie în Dubai şi au fost aduşi în ţară.

Horaţiu Potra a fost trimis în judecată alături de fostul candidat la Preşedinţie Călin Georgescu şi alţi 20 de inculpaţi acuzaţi că ar fi comis infracţiuni grave pentru destabilizarea României.

În rechizitoriu, procurorii au reţinut că, în contextul hotărârii CCR din 6 decembrie 2024, prin care au fost anulate alegerile prezidenţiale din România, în dimineaţa de 7 decembrie 2024, Călin Georgescu s-a întâlnit, la un complex de echitaţie din Ciolpani, judeţul Ilfov, ”în condiţii de clandestinitate”, cu mercenarul Horaţiu Potra. Potrivit anchetatorilor, că acesta acţiona în zone de conflict internaţional şi desfăşura acţiuni de recrutare şi instruire paramilitară şi l-a susţinut pe Georgescu şi în timpul campaniei electorale, dar şi anterior, în scopul pregătirii acesteia.

Procurorii au informat că, la întâlnirea de la Ciolpani, Georgescu şi Potra au discutat un plan conform căruia mercenarul şi persoane din anturajul său, cu pregătire militară, urmau să desfăşoare ”acţiuni violente cu caracter subversiv”, pentru a deturna manifestaţiile paşnice de la vremea respectivă.

„Strategia urmărea, prin contagiune emoţională şi comportamentală dublată de manipularea emoţiilor colective, în contextul unui moment de maximă tensiune socială, schimbarea ordinii constituţionale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat”, precizau anchetatorii.

Aceştia menţionau că prin acţiunile sale, între care contactarea liderului unei organizaţii radical-naţionaliste şi transmiterea unui îndemn „alarmist şi potenţial manipulator” susţinătorilor săi vizând continuarea votului, Georgescu a întreţinut şi întărit „rezoluţia infracţională” a lui Potra. 

Percheziții în casele lui Horațiu Potra

Procurorii mai arătau că Horaţiu Potra a coagulat un grup paramilitar de 21 persoane, condus de către el, stabilind să se deplaseze cu şapte maşini spre Bucureşti, unde să declanşeze proteste faţă de autorităţile statului, ce urmau să fie deturnate în „acţiuni violente apte să desăvârşească politica revizionistă” a lui Călin Georgescu, „în sensul împiedicării exercitării puterii legitime în stat şi al asigurării reconfigurării ordinii constituţionale, prin detaşarea de principiile sale fundamentale şi de regulile statului de drept”, punând în pericol siguranţa naţională.

În noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, poliţiştii au făcut filtre în zona localităţilor Baloteşti-Săftica, din judeţul Ilfov, şi Măneşti şi Corneşti, din judeţul Dâmboviţa, precum şi în Capitală, oprind şi controlând maşinile, în interiorul cărora s-au găsit cuţite tip briceag, pumnale, cuţite cu lama lungă, bastoane telescopice, spray-uri cu piper, box-uri, topoare şi cozi de topoare, pistoale şi materiale pirotehnice din categoria celor mai periculoase, cu potential de a produce explozii puternice care ar fi putut provoca pagube imense, răni grave şi deces.

Concluzia procurorilor care i-au trimis în judecată pe cei 22 de inculpaţi este că urmarea imediată a acţiunilor acestora a constat în punerea în pericol a securităţii naţionale, prin crearea unei stări de pericol pentru ordinea constituţională, precum şi pentru valorile sociale care protejează exercitarea puterii de stat în condiţiile legii.

În 26-27 februarie 2025, au fost făcute 47 de percheziţii la adrese din judeţele Sibiu, Mureş, Ilfov, Timiş şi Cluj, la apropiaţi ai fostului candidat la alegerile prezidenţiale Călin Georgescu. Percheziţiile au vizat locuinţele a 27 de persoane şi patru sedii de firmă, una dintre persoane fiind mercenarul Horaţiu Potra.

În casa acestuia, într-un seif încastrat sub podea, anchetatorii au descoperit pachete cu teancuri de dolari, politicianul din Mediaş spunând că legea nu îl obligă să îşi ţină banii la bancă. Tot la Potra au fost găsite numeroase arme, el declarând la acea vreme că îşi ”asumă” nerespectarea regimului armenilor şi muniţiei”, dar refuzând să facă alte comentarii cu privire la armele deţinute ilegal.

Politică
calin georgescu, potra

februarie 23, 2026 0 Comentariu
Cât este ajutorul de deces în februarie 2026. Poate fi solicitat și în cazul unui membru al familiei neasigurat
de Steliana Costea
Cuantumul ajutorului de deces nu a crescut până la această dată, deși la începutul fiecărui an sunt așteptate măriri. Statul acordă acest tip de ajutor și în cazul decesului unui membru al familiei asiguratului/pensionarului, dar cuantumul este diferit.

La începutul fiecărui an cuantumul ajutorului de deces acordat prin intermediul caselor de pensii teritoriale este așteptat să crească. În anii în care legea asigurărilor sociale de stat este adoptată înainte de 1 ianuarie, creșterea se aplică de la 1 ianuarie. Atunci când aprobarea bugetului național întârzie, întârzie și adoptarea legii asigurărilor sociale și, pe cale de consecință, și comunicarea noului cuantum. Cuantumul ajutorului de deces este egal cu valoarea câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului de asigurări sociale de stat.

Conform datelor disponibile pe site-ul Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), în perioada 2001 – 2025 cel mai târziu s-a produs majorarea ajutorului de deces în anul 2019, pentru perioada 1-14 martie 2019 acesta fiind în cuantum de 4.162, iar de la 15 martie 2019 – 5.163 lei, 2019 fiind și anul cu una dintre cele mai mari creșteri.

În tabelul de mai jos regăsiți cuantumul ajutorului de deces pentru perioada 2001 – 2025.

Până la adoptarea legii asigurărilor sociale de stat din acest an, cuantumul ajutorului de deces rămâne 8.620 lei, iar in cazul decesului unui membru de familie al persoanei asigurate sau al pensionarului valoarea ajutorului de deces este de 4.310 lei (jumătate din cuantumul ajutorului care se acordă pentru decesul asiguratului/pensionarului).

În ce cazuri se acordă, cine sunt beneficiarii

Ajutorul de deces se acordă în cazul decesului:

• asiguratului;

• pensionarului;

• persoanei care, în ultimele 6 luni anterioare decesului, a avut calitatea de asigurat în sistemul public de pensii, indiferent de stagiul de cotizare realizat în această perioadă;

• persoanei aflate în timpul concediului pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, iar în cazul copilului cu handicap până la 3 ani, respectiv până la 7 ani, dacă, anterior intrării în concediu, persoana în cauză era asigurată obligatoriu;

• unui membru de familie al asiguratului, pensionarului sau al persoanei aflate în timpul concediului pentru creşterea copilului,  care nu era asigurat sau pensionar la data decesului.

Cine beneficiază în cazul decesului pensionarului/asiguratului/persoanei aflate în timpul concediului de creștere a copilului

În cazul în care cel care a decedat este asiguratul, pensionarul sau pesoana aflată în timpul concediului pentru creşterea copilului, ajutorul de deces se acordă unei singure persoane, care dovedeşte cu acte că a suportat cheltuielile ocazionate de deces și  care poate fi, după caz:

• soţul supravieţuitor;

• copilul;

• părintele;

• oricare persoană fizică/juridică.

Cine beneficiază în cazul unui membru al familiei, neasigurat

În cazul decesului unui membru de familie, neasigurat, al asiguratului, al pensionarului sau al persoanei aflate în timpul concediului pentru creşterea copilului, ajutorul de deces se acordă asiguratului, pensionarului sau persoanei aflate în timpul concediului pentru creşterea copilului al cărui membru de familie a decedat.

Care sunt rudele neasigurate pentru care se poate solicita ajutorul

Legea stabilește clar care sunt rudele pentru care asiguratul/pensionarul/persoana aflată în timpul concediului pentru creşterea copilului poate să solicite ajutor de înmormântare.

Conform precizărilor de pe site-ul CNPP, membru de familie, în sensul legii, poate fi:

• soţul/soţia;

• copiii proprii, copiii adoptaţi, copiii aflaţi în plasament familial sau cei încredinţaţi spre creştere şi educare familiei, în vârstă de până la 18 ani sau, dacă îşi continuă studiile, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani sau copiii indiferent de vârstă dacă și-au pierdut capacitatea de muncă înainte de împlinirea vârstei de 18 ani, respectiv 26 de ani;

• în situaţia în care membrul de familie decedat era un copil inapt pentru muncă, în vârstă de peste 18 ani, ajutorul de deces se acordă cu condiţia prezentării unui act medical emis sau vizat de medicul expert al asigurărilor sociale, prin care se atestă cauza care l-a făcut inapt pentru muncă şi data ivirii acesteia;

• în situaţia în care membrul de familie decedat era un copil în vârstă de până la 18 ani inclusiv, ajutorul de deces se acordă indiferent dacă era sau nu la studii;

• în cazul decesului copilului cu vârsta de peste 18 ani, fără a depăşi 26 ani, ajutorul de deces se acordă dacă se afla în continuarea studiilor.

• părinţii (socrii) şi bunicii oricăruia dintre soţi.

Ajutorul poate fi solicitat în decurs de 3 ani

Ajutorul de deces se achită în termen de 3 zile lucrătoare de la solicitare, astfel:

• în situația decesului asiguratului/pensionarului sau persoanei aflată în timpul concediului pentru creşterea copilului de către casa teritorială de pensii în a cărei rază îşi avea domiciliul persoana decedată;

•  în situația decesului unui membru de familie, neasigurat, al asiguratului/pensionarului sau persoanei aflată în timpul concediului pentru creşterea copilului – de către casa teritorială de pensii  în a cărei rază îşi are domiciliul asiguratul/pensionarul sau persoana aflată în timpul concediului pentru creşterea copilului care solicită ajutor de deces pentru membrul de familie.

Ajutorul de deces poate fi solicitat în cadrul termenului general de prescripţie de 3 ani, calculat de la data emiterii certificatului de deces.

Actele necesare solicitării ajutorului de deces

I. În situația în care ajutorul de deces este solicitat de persoana fizică, în cazul decesului:

• asiguratului;

• pensionarului;

• unui membru de familie, neasigurat, al pensionarului, al asiguratului  sau al persoanei aflate în timpul concediului pentru creşterea copilului,

actele necesare, după caz, sunt:

• cerere pentru acordarea ajutorului de deces ( anexa nr. 11 la norme);

• certificat de deces, în original și copie;

• act de identitate al solicitantului, în original şi copie;

• actele de stare civilă ale solicitantului, din care să rezulte calitatea de soţ/soţie, respectiv gradul de rudenie cu decedatul, în original şi copie, după caz;

• dovada că solicitantul a suportat cheltuielile ocazionate de deces, în original;

• adeverință care să certifice că, la data decesului, membrul de familie cu vârsta cuprinsă între 18 și 26 de ani urma o formă de învățământ organizată potrivit legii, în original, după caz;

• act medical emis sau vizat de medicul expert al asigurărilor sociale, prin care se atestă boala care l-a făcut inapt şi data ivirii acesteia, în cazul copilului inapt în vârstă de peste 18 ani, în original, după caz;

• dovada calităţii de asigurat în sistemul public de pensii, după caz;

• declarație olografă pe propria răspundere a celui care solicită ajutorul de deces că membrul de familie, la data decesului, nu era asigurat sau pensionar, după caz;

• procură specială, după caz;

• extras de cont, după caz.

II. În cazul decesului asiguratului, pensionarului sau al persoanei aflate în timpul concediului pentru creşterea copilului, ajutorul de deces poate fi solicitat de către o persoana juridică, în baza următoarelor documente:

• cerere pentru acordarea ajutorului de deces (anexa nr. 12-a la norme);

• certificat de deces în original și copie;

• împuternicirea persoanei care reprezintă persoana juridică, după caz;

• act de identitate al reprezentantului legal/împuternicitului al persoanei juridice;

• dovada că persoana juridică a suportat cheltuielile ocazionate de deces, în original, după caz;

• contract de prestări servicii cu persoana juridică, după caz;

• procură specială prin care persoana juridică este mandată să depună documentele și să încaseze ajutorul de deces, după caz;

• dovada că persoana care a mandatat persoana juridică a suportat cheltuielile de deces, după caz;

• dovada calităţii de asigurat, după caz;

• extras de cont.

III. În cazul decesului unui membru de familie, neasigurat, al pensionarului, al asiguratului sau al persoanei aflate în timpul concediului pentru creşterea copilului,  ajutorul de deces poate fi solicitat de către o persoana juridică, în baza următoarelor documente:

• cerere pentru acordarea ajutorului de deces (anexa nr. 12-b la norme);

• procură specială prin care persoana juridică este mandată să depună documentele și să încaseze ajutorul de deces;

• certificat de deces în original și copie;

• împuternicirea persoanei care reprezintă persoana juridică, după caz;

• act de identitate reprezentant legal/împuternicit al persoanei juridice;

• actele de stare civilă ale asiguratului/pensionarului al cărui membru de familie a decedat din care să rezulte calitatea de soţ/soţie, respectiv gradul de rudenie cu decedatul, în original şi copie, după caz;

• dovada calității de asigurat în sistemul public de pensii, după caz;

• dovada că asiguratul/pensionarul, al cărui membru de familie a decedat, a suportat cheltuielile ocazionate de deces, în original;

• declaraţie olografă pe propria răspundere că membrul de familie nu era asigurat sau pensionar;

• adeverință care să certifice că, la data decesului, membrul de familie cu vârsta cuprinsă între 18 și 26 de ani urma o formă de învățământ organizată potrivit legii (original), după caz;

• act medical emis sau vizat de medicul expert al asigurărilor sociale prin care se atestă boala care l-a făcut inapt şi data ivirii acesteia, în cazul copilului inapt în vârstă de peste 18 ani, în original, după caz;

• contract de prestări servicii cu persoana juridică, după caz;

• extras de cont.

De ce se solicită certificatul de deces în original

Solicitanții trebuie să mai știe că după efectuarea plății ajutorului de deces, la sediul casei teritoriale de pensii, plătitorul are obligația de a înscrie pe versoul certificatului de deces original, în baza căruia se solicită ajutorul de deces, mențiunea “ACHITAT”, data, semnătura și ștampila.

Aceeași mențiune se face și în cazul în care plata ajutorului de deces se face prin virament bancar sau prin mandat poștal. În acest caz plătitorul are obligația de a înscrie pe versoul certificatului de deces original, în baza căruia se solicită ajutorul de deces, mențiunea “PLĂTIT prin virament bancar/mandat poștal”, data, semnătura și ștampila.

Social
ajutor deces

februarie 23, 2026 0 Comentariu
11 asasini sub comanda Kremlinului trimiși în Ucraina, încătușați cu ajutorul Republicii Moldova. Un jurnalist, printre cei vizați
de Steliana Costea
11 persoane, care urmau să asasineze persoane publice din Ucraina la indicația serviciilor speciale ruse, au fost încătușate într-un dosar penal gestionat de structurile judiciare moldovene și ucrainene. Șapte persoane au fost încătușate în Ucraina, iar celelalte patru în Republica Moldova.

jurnalistul ucrainean Dmitri Gordon se numără printre persoanele pe care suspecții urmau să le asasineze.

Dmitri Gordon se numără printre țintele grupării.

Unul dintre membrii acestei grupări ar fi Nicolae Șepeli, care a fost transferat, în 2019, dintr-un penitenciar din Rusia într-un altul din Republica Moldova, însă a fost grațiat în luna aprilie 2022, în urma unui decret semnat de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Joi, în ziua în care au avut loc descinderile și reținerile în acest caz, lidera de la Chișinău a decis revocarea decretului privind acordarea grațierii.

„Decizia are la bază apariția unor noi circumstanțe, comunicate de autoritățile competente. Precizăm că, în cursul anului 2021, la Președinția Republicii Moldova au fost depuse cereri de grațiere de către persoana condamnată, precum și de către Procuratura Generală. La recomandarea Comisiei pentru problemele grațierii persoanelor condamnate pe lângă Președintele Republicii Moldova, persoana a fost grațiată în 2022. În urma examinării documentelor și a informațiilor suplimentare, devenite cunoscute ulterior, s-a decis revocarea decretului menționat”, au menționat reprezentanții Administrației Prezidențiale de la Chișinău.

Potrivit procurorilor ucraineni, membrii schemei urmau să fie remunerați cu „până la 100 de mii de dolari pentru un asasinat”.

„Ancheta a stabilit că membrii rețelei acționau sub coordonarea serviciilor speciale ale Federației Ruse”, au concluzionat procurorii ucraineni.

Știrea inițială 

Conform structurilor judiciare moldovene, pregătirile pentru omorurile la comandă au început în decembrie 2025. Inițial, unul dintre suspecți, care a fost încătușat, ar fi convins două persoane din Republica Moldova să meargă la Kiev pentru a stabili crimele în cele mai mici detalii, iar pentru a-și îndeplini planurile s-ar fi angajat în calitate de curieri ai unei companii de livrare a mâncării.

„În realitate, aceștia ar fi aflat informațiile solicitate despre persoanele ce urmau să fie omorâte. În a doua etapă, tot în decembrie 2025, bănuitul ar fi primit de la superiorii grupului infracțional indicația să găsească persoane care pot folosi arme, ceea ce acesta ar fi și făcut: ar fi convins 11 persoane (identificate până acum) cu rol de asasini în Ucraina”, au menționat reprezentanții Inspectoratului General al Poliției (IGP).

Ulterior, executorii crimelor ar fi făcut rost de arme și muniții, ar fi studiat traseele de deplasare ale victimelor, precum și-ar fi repartizat rolurile: ,,de la împușcare până la aruncarea în aer a automobilului și executarea propriu-zisă a comenzii de omor. Totuși, aceștia au fost reținuți atât în Republica Moldova, cât și în Ucraina, înainte de a putea executa asasinatele”, au adăugat polițiștii moldoveni.

Țintele grupării criminale

Printre țintele asasinatelor s-ar afla și un jurnalist cunoscut din Ucraina, inclus de Rusia pe lista „extremiștilor”, unul dintre conducătorii unei întreprinderi strategice de stat, militari activi ai Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării al Ucrainei, precum și luptători ai Legiunii Străine din cadrul aceleiași structuri.

„În schimbul executării asasinatelor, executanții ar fi urmat să-și primească remunerarea în portmonee electronice de la organizatorul grupului infracțional (care s-ar afla în Ucraina), pentru a evita deconspirarea de către autorități”, au detaliat reprezentanții IGP.

Legături cu serviciiile speciale din Rusia

Individul care ar fi recrutat membrii schemei este din Chișinău, are 30 de ani și a fost condamnat anterior în Rusia pentru trafic de droguri. Ulterior, a fost transferat într-un penitenciar din Republica Moldova, unde și-a executat pedeapsa până în 2022. Între timp, ar fi ținut legătura, prin intermediul aplicației Telegram, cu coordonatori ai serviciilor speciale din Rusia.

„Ceilalți reținuți în Republica Moldova sunt doi concubini și un alt tânăr”, au precizat polițiștii.

Cele 11 persoane încătușate au vârste cuprinse între 19 și 43 de ani și sunt originare din Chișinău, Comrat, Orhei și regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Unii dintre ei nu sunt la prima abatere de la lege, fiind judecați inclusiv pentru huliganism.

În prezent, procurorii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) din Republica Moldova au înaintat învinuiri celor patru persoane reținute de ei și au solicitat arestarea acestora pentru 30 de zile. Iar instanța urmează să se expună asupra acestor demersuri. 

Cu o zi mai devreme, structurile judiciare din Republica Moldova și Ucraina au făcut percheziții în dosarul ce vizează planuri ale serviciilor speciale ruse de lichidare a unor persoane publice din Ucraina.

Actualitate
asasini

februarie 23, 2026 0 Comentariu
Percheziții la saloane de masaj erotic, paravan pentru prostituție. Văduva lui Gabriel Cotabiță, printre persoanele reținute
de Steliana Costea
Administratorii și angajații a două saloane de masaj erotic care erau folosite ca paravan pentru prostituție au fost reținuți sub acuzația d proxenetism, în urma unor percheziții făcute de polițiștii bucureșteni în Capitală și județul Ilfov.

Anchetatorii au făcut 9 percheziții sâmbătă, în București și în județul Ilfov, într-un dosar penal în care se fac cercetări pentru infracțiunea de proxenetism în formă continuată, a anunțat duminică Poliția Capitalei.

Conform sursei citate, „în perioada aprilie 2025 – prezent, nouă persoane ar fi înlesnit practicarea prostituției de către mai multe femei, activitatea fiind desfășurată în cadrul a două saloane de masaj erotic din București”.

Poliția spune, într-un comunicat de presă, să, sub aparența unor servicii legale de masaj erotic, în cele două locații ar fi fost înlesnită practicarea prostituției. Este vorba despre două saloane de masaj erotic situate în zone centrale ale Bucureștiului, au declarat surse judiciare pentru HotNews.

Opt persoane reținute

La percheziții au fost descoperite și ridicate sume importante de bani, respectiv aproximativ 370.000 de lei, 86.000 de euro, 15.000 de dolari și circa 3.000 de lire sterline. De asemenea, au fost ridicate laptopuri, telefoane mobile, tablete, precum și alte bunuri considerate de interes pentru anchetatori.

Persoanele suspecte au fost duse la audieri, iar opt dintre acestea au fost reținute pentru 24 de ore, urmând să fie duse în instanță cu propunere legală.

Surse apropiate anchetei au declarat că printre persoanele vizate se numără și o femeie în vârstă de 80 de ani, considerată de polițiști drept coordonatoarea principală a activității. Aceasta nu a fost reținută.

Administratorii știau care este, de fapt, activitatea persoanelor din cele două saloane de masaj erotic și încasau bani de la acestea, conform surselor citate.

Una dintre administratoarele salonului este Alina Cotabiță (43 de ani), văduva artistului Gabriel Cotabiță, aflată printre cele opt perosne reținute sub acuzația de proxenetism. Potrivit surselor HotNews, aceasta s-ar fi ocupat de promovarea online a salonului și a angajatelor, inclusiv prin intermediul rețelelor sociale și al unor site-uri de profil.

Actualitate
perchezitii, vaduva lui cotabita

februarie 23, 2026 0 Comentariu
ÎNREGISTRĂRI. Membru al comisiei care judecă abuzurile psihologilor, acuzat că își hărțuiește sexual clientele. „Ești sigură că știi să faci sex ca lumea?”
de Steliana Costea
Ion Duvac, doctor în psihologie și membru în Comisia de Deontologie și Disciplină a Colegiului Psihologilor din România, își hărțuiește sexual clientele prin propuneri sexuale explicite și cere poze cu părțile intime încă de la prima ședință, scrie PressOne, care a obținut o înregistrare a unei ședințe din cabinetul psihologului. Potrivit înregistrării, Duvac a pus întrebări intime despre viața sexuală a femeii, orgasme și poziții sexuale.

Înregistrarea publicată de PressOne a fost făcută de o femeie care venise la o ședintă de terapie ținută de dr. psiholog Ion Duvac, pentru a vorbi despre stilul ei de atașament.

Ședința a durat două ore, iar din primele minute de interacțiune, Ion Duvac se adresează clientei sale cu „ești o bunăciune în draci”, care trebuie să învețe să facă sex „de calitate”, ca să nu mai fie tristă și chiar să scape de depresie, potrivit sursei citate.

Duvac i-a pus femeii, în minutul 10 al ședinței, diagnosticul de tulburare de personalitate borderline și a mutat discuția către viața ei sexuală, pe care o indică drept cauză a comportamentului ei. 

„Ai structură de borderaș, cum zic eu, de border (n.red. tulburare de personalitate borderline)”. (…) Și tu îți reprimi sexualitatea. Modul tău natural e de nebunică. Tu dacă ai chef într-o zi, te-ai f**ut cu trei până la prânz. Dacă ți-ai da voie. Dar tu îți reprimi”, i-a spus Ion Duvac femeii, potrivit înregistrării PressOne.

Psihologul a insistat asupra vieții sexuale a femeii și a întrebat-o dacă știe „să facă sex ca lumea”, i-a cerut să îi descrie pozițiile sexuale preferate, precum și cele mai lungi „partide de sex”. „Ce înseamnă sex de calitate pentru tine? S-ar putea să n-ai încredere în sexualitatea ta. Hai să vorbim despre subiectul ăsta, dacă vrei (…)”, a continuat psihologul. 

„Ia-ți un prof de sex”

După o oră de discuție, Duvac îi reproșează clientei sale că nu a avut orgasm multiplu până la aproape 40 de ani. 

„Adică cu 5-6 orgasme ești undeva la limita inferioară a nivelului mediu. De ce? Pentru că așa ți-ai dat tu voie. Așa te-ai setat. Ia-ți 20 (de orgasme). Ce ar trebui să faci dacă te-ai f**e acum cu unul, ca să ai 20 de orgasme? Știi?”, a spus psihologul.

Ion Duvac a invitat apoi pe clientă să se perfecționeze și să-și ia un „prof de sex”.

„Ia-ți un prof de sex cu care să discuți, așa, bătrânește, cum discuți cu mine. Ia-o mai la stânga, mai la dreapta”, i-a spus psihologul.

În final, bărbatul i-a cerut ca la următoarea ședință să vină cu o poză cu vaginul ei, pentru că „există o corelație între nota pe care o dai la păsărica ta, aspectul fizic total, și alegerile pe care le faci”. 

Alte trei femei care au interacționat cu Duvac au reclamat, într-o discuție cu PressOne, că au fost hărțuite de Duvac.

Press One a încercat să obțină un punct de vedere de la Ion Duvac, însă acesta a refuzat să răspundă la întrebările jurnaliștilor. În schimb, a încercat să convingă jurnaliștii să amâne publicarea articolului, pe motiv că „parcă nu aș dori să îmi închei cariera, proiectele și imaginea publică așa”.

Actualitate
hartuire sexuala, ion duvac

februarie 20, 2026 0 Comentariu
Primă de stabilitate de la stat. Cine sunt cei care ar putea lua 1.000 -1.250 de lei în plus la salariu
de Steliana Costea
Statul pregătește noi măsuri pentru a sprijini integrarea unor categorii vulnerabile pe piața muncii. Sunt vizați tinerii care nu au ocupație, dar și șomerii trecuți de 45 de ani.

Statul pregătește noi măsuri pentru a sprijini integrarea unor categorii vulnerabile pe piața muncii. Sunt vizați tinerii care nu au ocupație, dar și șomerii trecuți de 45 de ani. Proiectul Ministerului Muncii propune mai multe prime și stimulente financiare. România are de câțiva ani cea mai mare rată din Uniune de tineri care nu lucrează, nu sunt la școală și nu urmează cursuri de formare profesională.

Dezbătut pentru prima dată în sedința de Guvern, proiectul vizează stimulente pentru tinerii NEET și anume cei cu vârste între 16 ani şi 30 de ani, care „au rămas în afara sistemului” – nu și-au finalizat studiile, ori au terminat școala, dar nu au un loc de muncă și nici nu urmează cursuri de formare profesională.

Autoritățile de la Ministerul Muncii au în plan să acorde o primă de stabilitate de 27.000 de lei pentru acești tineri, care se angajează pentru prima dată cu contract pe perioadă nedeterminată. Sprijinul financiar nu se impozitează și se acordă pentru o perioadă de doi ani: 1.000 de lei lunar în primul an și 1.250 de lei lunar în al doilea an. Condiția este să își păstreze locul de muncă. În paralel, angajatorii continuă să primească un sprijin de 2.250 de lei pe lună pentru fiecare persoană angajată din categorii vulnerabile, măsură menită să încurajeze integrarea pe piața muncii.

Acești tineri au un risc mai mare de șomaj pe termen lung pentru că nu au experiență și se integrează cu greu pe piața muncii.

Potrivit Institutului Național de Statistică, rata șomajului a atins un nivel alarmant de 27% în rândul celor cu vârste între 15-24 de ani, iar țara noastră se află pe primul loc la nivel europen la ponderea tinerilor care nu muncesc.

Pe de altă parte, meseriile tehnice sunt încă privite cu reticență de tineri, deși sunt tot mai căutate.

Sorin Faur, specialist resurse umane: „Un argument important este că aceste ocupații trebuie destimagtizate – ele sunt necesare, ne bucurăm că avem un intalator, un electrician, un fochist, de un laborant bun, îi căutăm și îi apreciem dar când e vorba să ocupăm aceste poziții , când vrem să avem aceste jpburi ne este rușine. Este o stigmă socială – să lucreze în aceste domenii. sunt domenii frumoase și sunt reziliențe în fața AI-ului”.

O altă problemă este dezechilibrul dintre zonele cu locuri de muncă și cele în care trăiesc tinerii vulnerabili.

În București, de exemplu, sunt peste 1,1 milioane de locuri de muncă. În schimb, mulți tineri NEET provin din mediul rural, unde oportunitățile sunt reduse.

Proiectul lansat de Ministerul Muncii are în plan să introducă măsuri de sprijin și pentru persoanele trecute de 45 de ani.

Ioana Dogioiu: „Se extind categoriile de beneficiari ai măsurilor active de ocupare pentru care angajatorii pot beneficia de subvenționarea locurilor de muncă, adică și șomeri între 45 și 50 de ani, mame cu cel puțin trei copii minori în întreținere și persoane care au executat o măsură privativă de libertate”.

Specialiștii avertizează că sunt necesare investiții serioase în formare profesională și mobilitate, iar stimulentele financiare sunt doar o soluție parțială.

Social
masuri de sprijin

februarie 20, 2026 0 Comentariu
Cum speculează bula conspiraționistă gafa lui Trump care l-a numit pe Nicușor Dan premierul României: “Mesajul este clar: Administrația Trump consideră ilegale alegerile prezidențiale din România”
de Steliana Costea
Bula conspiraționistă a speculat gafa președintelui american Donal Trump de la Consiliul pentru Pace reunit la Washington, unde l-a numite pe Nicușor Dan “premierul României”, drept o “desconsiderare subtilă și la obiect” prin care administrația americană ar transmite nici mai mult nici mai puțin mesajul că nu recunoaște alegerile prezidențiale de anul trecut și că “președintele real – Călin Georgescu – nu este încă în funcție”, după cum titrează site-ul conspiraționist activenews.

“În prezentarea tuturor invitaților, președintele SUA, Donald Trump, l-a desconsiderat diploatic subtil dar oficial pe Nicușor Dan, numindu-l „prim-ministru” al României. La acest nivel înalt este imposibilă o asemenea „greșeală”. Mesajul este clar: Administrația Trump consideră ilegale alegerile prezidențiale din România, făcute după anularea alegerilor în urma cărora trebuia să iasă președinte Călin Georgescu, potrivit voințe poporului român, călcate în picioare de autorii Loviturii de Stat din țară și străinătate, membri și executanți ai rețelei globaliste antidemocratice”, a scris site-ul citat. 

Și televiziunea “suveranistă” Realitatea Plus a speculat că gafa lui Trump nu poate fi doar “o bâlbă de unchi distrat la nuntă, ci o oglindă crudă a modului în care suntem priviți peste Ocean”.

“Într-un moment de o stângăcie diplomatică monumentală, sau de lovitură bine orchestrată, Trump l-a prezentat pe șeful statului român drept „Premierul Dan”. Practic, într-o secundă de neatenție prezidențială, Nicușor Dan a fost „recalificat” profesional, pierzând simbolic câteva etaje din ierarhia puterii de la București sub privirile amuzate ale asistenței”, potrivit site-ului realitatea.net.

Întrebat de un reporter cum comentează gafa lui Trump despre „premierul Dan”, Nicușor Dan a răspuns: „Nu e timpul trecut. Se ma întâmplă, da”.

Actualitate
conspiratii