martie 25, 2026 0 Comentariu
Ce salariu are un mecanic de locomotivă la noua companie de stat Carpatica Feroviar. Cu sporuri și beneficii, se dublează
de Steliana Costea
Salariul net de bază al unui mecanic de locomotivă la nou înființata companie de stat Carpatica Feroviar este de 6.380 lei/lună, dar suma finală încasată de angajat poate fi mai mult decât dublă, grație sporurilor și altor beneficii.
Care este salariul unui europarlamentar. Diurna zilnică este de 350 de euro
Contabilă din Ialomița, tun de 1 milion de euro în dauna a 2 societăți comerciale!
Un mecanic de locomotivă de la nou înființata companie de stat Carpatica Feroviar are un salariu net de bază de 6.380 lei/lună, dar care devine mai mult decât dublu dacă angajatul se încadrează în sporurile și beneficiile acordate de companie, potrivit datelor prezentate de Club Feroviar.
Un candidat la angajare care a primit funcția de mecanic de locomotivă dorită a făcut publice condițiile oferite de Carpatica Feroviar. Potrivit acestora, programul de lucru este inegal, cu 24 de zile lucrătoare de concediu de odihnă anual și un salariu brut lunar de 10.907 lei. Asta înseamnă un salariu net de 6.380 lei/lună.
La acest salariu se pot adăuga însă sporuri, după cum urmează: spor de noapte 25% din salariul de bază; spor de muncă în timpul week-end-ului – 15% din salariul de bază; spor sărbători legale – 100% din salariul de bază.
De asemenea, orele suplimentare prestate în afara programului normal de lucru se compensează cu ore libere plătite în următoarele 90 de zile calendaristice după efectuarea acestora, conform Codului Muncii.
Angajatul Carpatica Feroviar beneficiază și de alte beneficii: tichete de masă pentru fiecare zi lucrătoare – cu mențiunea că aceste tichete nu se vor acorda celor cu salariul net lunar de peste 8.000 de lei; clauză de mobilitate în valoare de 1.350 lei – indemnizație de 1.150 lei + decont transport – suma fixă fără documente justificative de 200 lei – aplicabilă muncitorilor angajați pe ariile de exploatare ale Carpatica Feroviar România SA.
Șeful Carpatica Feroviar promitea salarii de top 5 companii feroviare din România
Șeful Carpatica Feroviar, Daniel Apostolache, declara anul trecut că salariile acordate de către companie vor fi în top cinci transportatori feroviari de marfă.
”Salariile sunt competitive, sunt în top cinci transportatori feroviari de marfă din România. Am analizat totul, am plecat de la evaluarea fiecărui post, plecând de la directorul general. Am dat punctaj maxim apoi la fiecare funcţie ierarhică, le-am analizat şi scorat, am dat scoruri în funcţie de impact, număr salariaţi în buget, a rezultat un scor şi aşa am ajuns la muncitorul necalificat”, spunea Apostolache.
Carpatica Feroviar, oficial Carpatica Feroviar România SA, este o companie de transport feroviar înființată de Guvernul României pe 23 octombrie 2024 ca societate pe acțiuni de interes strategic, cu capital integral de stat.
Carpatica Feroviar reprezintă urmașul CFR Marfă, intrată în faliment, primind mare parte din locomotivele și vagoanele acesteia. Ministerul Transporturilor a exprimat nevoia statului român de a se putea baza astfel pe o societate pentru realizarea transporturilor strategice.
martie 25, 2026 0 Comentariu
O româncă acuzată de spionaj în favoarea Rusiei, reținută în Germania. Ar fi un „agent de unică folosință”, prost plătit
de Steliana Costea
Procuratura Federală din Germania a anunțat marți că două persoane au fost reținute și acuzate de spionaj în favoarea Rusiei.
Mama premierului îi transmite să nu cedeze presiunilor PSD. Floarea Bolojan, despre copilăria fiului: „Mergea la vaci cu cartea-n brațe”
Femeia ucisă de soț în somn, la Zalău, a avut o moarte violentă. Bărbatul era gelos și agresiv
Cei doi suspecți sunt o femeie din România, în vârstă de 45 de ani, care a fost reținută în orașul Rheine, din nord-vestul Germaniei, și un bărbat ucrainean în vârstă de 43 de ani, care a fost arestat în orașul Elda, din sud-estul Spaniei.
Presupușii spioni ar fi avut ca țintă un cetățean german care furniza drone și componente conexe Ucrainei, au declarat procurorii într-un comunicat, preluat de Deutsche Welle (DW).
„Începând din decembrie 2025, Sergey N., acționând în numele unui serviciu de informații rus, a supravegheat o persoană din Germania care expedia dronele și componentele aferente de aici către Ucraina”, au declarat procurorii într-un comunicat.
Procurorii au afirmat că Sergey N. a strâns informații și a realizat înregistrări video la locul de muncă al țintei.
Când bărbatul s-a mutat în Spania, se presupune că românca, identificată ca fiind Alla S., i-a preluat misiunea, deplasându-se la adresa țintei și filmând-o cu telefonul mobil.
„Se presupune că activitățile de supraveghere aveau ca scop pregătirea unor operațiuni de informații ulterioare împotriva țintei”, au declarat procurorii.
Potrivit publicației germane Der Spiegel, anchetatorii consideră că aceste operațiuni ar fi putut include atacuri fizice sau o tentativă de asasinat.
Autoritățile germane au declarat că Rusia recrutează în mod activ așa-numiții „agenți de unică folosință”, care nu au o pregătire formală, dar care pot comite acte, de la incendii la distrugerea de bunuri și survolarea cu drone a unor locații sensibile, în schimbul unor sume mici de bani.
Oficialii spun că serviciul de informații al Rusiei îi recrutează prin intermediul rețelelor de socializare.
martie 24, 2026 0 Comentariu
Realitatea Plus, în vizorul ANAF. Antifrauda verifică un grup de firme cu datorii de peste 259 de milioane de lei la stat
de Steliana Costea
Inspectorii Antifraudă desfășoară o amplă acțiune de control la nivel național, care vizează un grup de firme din domeniul serviciilor de pază și protecție. Astfel, ANAF a descoperit un mecanism financiar de tip „suveică”, format din peste 70 de firme din diverse domenii, dar controlate de același grup de oameni, care par să lucreze împreună pentru a nu plăti taxe. Grupul de firme datorează statului peste 259 de milioane de lei.
Soția lui Benone Sinulescu, adevărul despre starea de sănătate a artistului. „Mănâncă singur și nu și-a pierdut vocea”
Se strică vremea în weekend. 3 alerte cod galben de ploi și vânt puternic
Deși ANAF nu numește televiziunea în comunicatul oficial, sursele din anchetă citate de Ecomedia susțin că ar fi vizată și Realitatea Plus.
Verificările sunt derulate de Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) și au scos la iveală un mecanism complex în care o societate care figura oficial cu activitate în domeniul pazei ar fi desfășurat, în realitate, servicii de promovare, în legătură cu o companie media.
Conform datelor ANAF, această societate media face parte dintr-un grup extins de peste 70 de firme, active în domenii precum publicitate, analiză de piață și sondare a opiniei publice. Majoritatea acestor companii ar avea administratori comuni, persoane aflate în relații de rudenie sau afinitate, ceea ce indică existența unui control coordonat la nivelul întregului grup.
Inspectorii fiscali au constatat că firmele din acest circuit înregistrează datorii totale la bugetul de stat de peste 259 de milioane de lei, în mare parte restante. Analiza preliminară sugerează existența unor tranzacții intragrup cu caracter artificial, fără o justificare economică reală, ceea ce ridică suspiciuni de evitare a obligațiilor fiscale.
Potrivit ANAF, societățile implicate ar fi utilizat un model prin care raportau profituri contabile, dar le compensau integral prin pierderi, astfel încât, în final, nu achitau taxe către stat, chiar și în situații de insolvență sau faliment.
Într-un caz concret verificat de Antifraudă București, au fost identificate obligații fiscale restante de peste 8 milioane de lei, reprezentând taxe reținute la sursă. Aproximativ 6 milioane de lei din această sumă au fost achitate indirect, prin intermediul unei alte firme din același grup, fapt care confirmă legăturile operaționale dintre entități.
De asemenea, ANAF precizează că, până în acest moment, contribuabilii verificați nu au pus la dispoziția inspectorilor toate documentele necesare pentru clarificarea situației fiscale, inclusiv contracte și documente justificative privind tranzacțiile derulate.
Reprezentanții instituției subliniază că această investigație este una dintre cele mai complexe din ultimul an, atât prin amploarea sumelor analizate, cât și prin diversitatea operațiunilor verificate. Controlul este în continuare în desfășurare, urmând ca, în funcție de concluziile finale, să fie dispuse măsurile legale.
ANAF își reafirmă, totodată, angajamentul de a combate evaziunea fiscală și de a asigura un tratament echitabil pentru toți contribuabilii, în vederea protejării bugetului public.
martie 24, 2026 0 Comentariu
NATO testează în România respingerea unui atac rusesc: mii de militari la un exercițiu în Marea Neagră
de Steliana Costea
Un amplu exercițiu NATO începe astăzi în România, mobilizând mii de militari și zeci de nave, pentru a simula reacția Alianței la un atac rusesc în Marea Neagră.
Scenariu sumbru: Rusia riscă un război cu NATO în Marea Neagră
”Ai dormit cu mortul sub pat și nu ai știut? Noi declarații halucinante ale mamei fetiței de 12 ani ucise
Exercițiul „Sea Shield” reunește peste 2.500 de militari din 12 țări aliate, printre care Italia, Franța, Germania și Statele Unite ale Americii. Scopul este simplu, dar crucial: NATO se antrenează pentru a respinge un eventual atac al Rusiei în Marea Neagră.
În prima săptămână, Forțele Navale Române trebuie să reziste singure și să respingă atacul, urmând ca în cea de-a doua săptămână să se alăture forțele aliate. Participanții repetă numeroase scenarii, inclusiv distrugerea minelor, trageri pe mare cu muniție reală și inserții aeriene, în cadrul cărora elicopterele transportă trupe suplimentare la bordul fregatelor.
„Sunt foarte multe scenarii, secvențe pe care militarii le repetă: distrugerea minelor, trageri pe mare cu muniție reală, dar și inserție aeriană – practic, elicopterele vor ajunge la bordul fregatelor pentru a aduce trupe suplimentare”, a explicat un oficial al Forțelor Navale Române, potrivit Digi24.
Marea Neagră – zonă strategică și periculoasă
Marea Neagră rămâne o zonă tensionată, cu pericole săptămânale, cum ar fi minele marine. Exercițiul NATO are loc în contextul discuțiilor aliaților privind asigurarea Strâmtorii Ormuz. Ministrul Apărării Naționale a subliniat că România poate contribui cu expertiză în aceste operațiuni.
„România poate contribui, de asemenea, cu expertiză”, a precizat ministrul Apărării Naționale.
martie 24, 2026 0 Comentariu
Atacurile Rusiei asupra Ucrainei au întrerupt principala legătură electrică a Republicii Moldova cu Europa. Anunțul președintei Maia Sandu
de Steliana Costea
Linia electrică Isaccea – Vulcănești este deconectată din noaptea de luni spre marți, în urma atacurilor cu drone ale Rusiei din sudul Ucrainei. Operatorii sistemelor de transport din România și Ucraina, au pus în funcțiune rute alternative de alimentare
Cele două fete care s-au sinucis au cerut să fie înmormântate împreună, în biletele de adio. Ce au lăsat la locul tragediei
Cătălin Botezatu a rămas fără ceasul de 2 milioane de lire, după un jaf ca în filme într-un cartier din Londra
Atacurile rusești din timpul nopții asupra infrastructurii energetice din Ucraina au întrerupt principala legătură electrică a Moldovei cu Europa, a declarat marți președinta Maia Sandu.
„Există rute alternative, dar situația rămâne complicată. Rusia este singura responsabilă”, a afirmat ea într-o declarație publicată pe platforma X.
Și Ministerul moldovean de Externe a condamnat atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina.
„Aceste acțiuni subminează securitatea energetică regională și pun în pericol infrastructura civilă critică. Republica Moldova își reafirmă sprijinul ferm pentru Ucraina și condamnă orice atac asupra infrastructurii civile”, se arată într-un mesaj transmis de MAE.
Poliția de Frontieră, citată de Ziarul de Gardă, a informat că spațiul aerian național nu a fost încălcat în urma atacurilor.
Linia Isaccea – Vulcănești este deconectată
Ministerul Energiei din Republica Moldova a anunțat la rândul său că linia electrică Isaccea – Vulcănești este deconectată din noaptea de luni spre marți, în urma atacurilor cu drone din cursul nopții asupra infrastructurii energetice din zona de sud a Ucrainei.
Pentru menținerea alimentării cu energie electrică a Republicii Moldova, pe parcursul nopții Moldelectrica, în coordonare cu operatorii sistemelor de transport din România și Ucraina, au pus în funcțiune rute alternative de alimentare, inclusiv cele 4 linii de interconexiune de 110kV dintre România și Republica Moldova.
Defecțiunile sunt în curs de remediere, a informat Moldelectrica, operatorul sistemului de transport, citată de Moldpres.
Moldelectrica a explicat că a identificat probleme tehnice pe linie, iar lucrările de intervenție necesită echipe specializate și coordonare cu operatorii de sistem din Ucraina și România.
Potrivit sursei, în paralel cu lucrările de remediere, sunt aplicate măsuri pentru asigurarea continuității alimentării consumatorilor cu energie electrică, astfel încât impactul asupra populației și economiei să fie minim.
Moldelectrica a menționat că procesul de restabilire depinde de complexitatea intervențiilor tehnice și de cooperarea transfrontalieră, fără a indica, deocamdată, un termen exact pentru finalizarea lucrărilor.
În acest context, consumatorii sunt îndemnați să utilizeze energia electrică în mod responsabil, în special în orele de vârf, pentru a reduce presiunea asupra rețelelor.
Pană de curent în ianuarie
Pe 31 ianuarie, Republica Moldova a trecut printr-o pană masivă de curent, care a afectat mai mult de două treimi din teritoriu, inclusiv o parte importantă a capitalei Chișinău.
Incidentul a fost provocat de o avarie în rețeaua electrică a Ucrainei, care a dus la căderea tensiunii pe linia Isaccea-Vulcănești-Centrala de la Cuciurgan, principala rută de import a energiei electrice pentru Republica Moldova.
Linia Isaccea-Vulcănești reprezintă un element-cheie al interconexiunii energetice cu România și joacă un rol important în asigurarea stabilității sistemului electroenergetic al Republicii Moldova, în special în condițiile regionale actuale, notează Moldpres.
martie 24, 2026 0 Comentariu
Medic: Focarele de meningită pot apărea oricând și în România. Boala a ucis două persoane în Marea Britanie
de Steliana Costea
Prof. Univ. Dr. Simin Aysel – Florescu, managerul Spitalului de Boli Infecţioase Victor Babeş din Capitală, a declarat pentru News.ro că focarele de meningită sunt posibile oricând şi la noi în țară, amintind situația din Marea Britanie.
Părinţii tinerilor morţi la 2 Mai: Judecătoarea mesteca gumă. Copilul meu a murit şi tu te prezinţi aşa la prima înfăţişare?
Copil de 2 ani bătut cu prelungitorul, legat la gură cu bandă adezivă și băgat în geamantan
În România vaccinul meningococic face parte din schema opţională de vaccinare, se poate lua din farmacie, contra cost. Însă, pentru o anumită categorie de pacienţi aflaţi la risc acest vaccin este gratuit.
Vaccinul protejează persoanele cu risc crescut
Printre cei care beneficiază de gratuitate sunt cei care au HIV/SIDA, cei cu boli oncologice, cei care au trecut printr-o operaţie de transplant sau cei cu implant cohlear şi displazii congenitale ale urechii interne.
Vaccinurile opţionale, printre care se regăseşte şi vaccinul meningococic, trebuie recomandate de către medicul de familie, spune Prof. Univ. Dr. Simin Aysel-Florescu.
Situația din Marea Britanie, unde meningita a ucis doi tineri și a îmbolnăvit alte câteva zeci, ridică semne de alarmă. Potrivit managerului Spitalului de Boli Infecţioase Victor Babeş din Capitală, focarele epidemice apar frecvent în colectivități strânse de tineri, adolescenți sau copii, precum campusurile universitare și căminele studențești.
„S-a întâmplat ceea ce se întâmplă de multe ori şi anume în colectivităţile de tineri, adolescenţi sau copii foarte strânse, exact modelul acesta, campusuri, cămine, apar focare epidemice, izbucniri epidemice de infecţie cu Neisseria meningitidis, este meningococul, care determină la început acele cazuri grave cu decese după care alte îmbolnăviri într-o perioadă foarte scurtă în grupul respectiv, care pot fi foarte grave însă.”, explică Prof. Univ. Dr. Simin Aysel – Florescu, pentru News.ro.
Vaccinarea rămâne cea mai eficientă măsură de prevenție
Înainte ca tinerii să fie acceptați în aceste comunități, se recomandă efectuarea vaccinurilor specifice, cu prioritate vaccinul antimeningococic.
Managerul Spitalului „Victor Babeș” avertizează că situații precum cea din Marea Britanie pot apărea oricând și în România. El a amintit un caz similar, petrecut în urmă cu câțiva ani, când o elevă dintr-un liceu a decedat din cauza meningitei, generând un val de emoție publică și un interes sporit pentru vaccinare.
„Din păcate, vedem că doar în situaţii din acestea tragice se iscă aşa un pic de agitaţie şi totul este strict pe fond emoţional care, exact cum pleacă o emoţie destul de repede, aşa dispare şi avântul vaccinal.”, a explicat managerul spitalului.
Meningita este o boală extrem de contagioasă
„Fiind o infecţie acută, câteodată fulminantă, este tratamentul antibiotic cât mai rapid cu putinţă, dar în deplină cunoştinţă de cauză, forma de boală e meningită, e sepsis, este altceva, oricum tratamentul antibiotic de urgenţă este prima mişcare în aceste cazuri urmate de restul de tratamente de susţinere, în funcţie de gravitatea situaţiei şi un lucru foarte important, toţi contacţii apropiaţi trebuie să primească profilaxie antibiotică, foarte repede, dacă se poate în aceeaşi zi sau a doua zi, această profilaxie se dă tot la indicaţia medicului.”, a explicat specialistul.
Alina Vaida, medic psihiatru in Birmingham, spune că vaccinul meningococic a fost introdus în vaccinarea de rutină abia din 2015, în Marea Britanie.
martie 24, 2026 0 Comentariu
Percheziții la mafia deșeurilor. Zeci de firme în vizorul procurorilor pentru un prejudiciu aproape 50 de milioane de euro
de Steliana Costea
Poliţiştii fac, marţi, 83 de percheziţii în Bucureşti şi în 13 judeţe, într-un dosar privind infracţiuni economice în domeniul gestionării deşeurilor.
Președintele PSD Constanța și alte 16 persoane au fost reținute în dosarul de corupție în care DNA a făcut percheziții în Port
Bercea Mondialu Bank. Cămătari săltați de DIICOT: lux din împrumuturi recuperate cu violență. Ce dobânzi aveau
Încă din 2021, 27 de firme ar fi creat circuite fictive şi ar fi declarat colectarea unor cantităţi semnificativ mai mari, producând un prejudiciu de peste 237 de milioane de lei.
„Astăzi, 24 martie 2026, poliţişti din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti – Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice desfăşoară o amplă acţiune operativă în domeniul managementului integrat al deşeurilor, pe componenta colectării, finanţării şi decontării operaţiunilor comerciale”, anunţă, marţi, Poliţia Capitalei.
Poliţiştii fac 83 de percheziţii în municipiul Bucureşti şi în judeţele Ilfov, Mehedinţi, Ialomiţa, Argeş, Olt, Gorj, Călăraşi, Buzău, Vâlcea, Teleorman, Dolj, Hunedoara şi Constanţa.
„Din cercetări a reieşit că, în perioada decembrie 2021 – noiembrie 2025, reprezentanţii a 27 de societăţi comerciale, ar fi creat şi operaţionalizat circuite fictive de înregistrare a unor operaţiuni comerciale privind colectarea deşeurilor”, precizează sursa citată.
În fapt, aceştia ar fi raportat către organizaţiile de transfer de responsabilitate cantităţi de deşeuri semnificativ mai mari decât cele reale, iar aceste date ar fi fost acceptate, în scopul îndeplinirii obligaţiilor anuale faţă de producători şi al obţinerii unor sume de bani în mod fraudulos.
Prin această modalitate, ar fi fost cauzat un prejudiciu în valoare totală de aproximativ 237.000.000 de lei, 47 de milioane de euro.
„Prejudiciul reprezintă contribuţia care ar fi trebuit achitată de către organizaţiile de transfer pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri aferente obiectivelor anuale asumate şi cele efectiv colectate, raportate şi valorificate de pe teritoriul României, conform legislaţiei în vigoare”, a mai transmis Poliţia.
Persoanele bănuite de comiterea faptelor au fost depistate şi urmează să fie duse la audieri.
Cercetările sunt continuate de către poliţişti din cadrul Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată şi spălarea banilor.
martie 24, 2026 0 Comentariu
6 dintre cei 8 membri AUR care au dat în judecată partidul ca să-și recupereze banii cheltuiți la europarlamentarele din 2024 au pierdut în primă instanță
de Steliana Costea
Opt membri ai partidului AUR condus de George Simion au dat în judecată partidul, în 2025, pentru a-și recupera banii pe care i-au cheltuit în campania pentru europarlamentarele din 2024, potrivit documentelor din justiție.
Ucraina acuză armata lui Putin că îi duce cu forța în Rusia pe civilii răniți: ”Trei oameni au fost arși de vii”
Șeful ANAF: „Gemul pe care îl face acasă bunica e calculat astăzi la gap-ul de TVA”
Ei nu au obținut mandatele de europarlamentari și nici n-au mai primit înapoi banii cu care au contribuit în campania electorală. Cinci dintre ei sunt datori câte 2,3 milioane de lei fiecare la Maricel Păcuraru, patronul de facto al postului Realitatea Plus. Tribunalul Ilfov le-a respins acțiunile pe motiv că litigiul invocat de ei este inadmisibil și i-a trimis să se judece „pe drept comun”, potrivit deciziilor consultate de G4Media.
Daniel Răzvan Biro a candidat la alegerile europarlamentare din iunie 2024, din partea Partidului Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). A contribuit la campania electorală a partidului cu 2,3 milioane de lei, bani pe care i-a luat la rândul său împrumut de la o persoană fizică, cu contract notarial, cu obligația de restituire până la 31 ianuarie 2025.
Nu a reușit să obțină un mandat. Partidul, însă, a trecut la nivel național de pragul de 3% din voturi, ceea ce i-a dat dreptul legal de a primi înapoi de la buget, prin Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), banii cheltuiți în campanie.
Iar Daniel Biro a așteptat ca, după ce în contul partidului au intrat banii de la AEP, să primească și el suma cu care a contribuit – 2,3 milioane de lei. A primit doar 660.000 de lei.
Pe 8 iulie 2025, Biro a mers la Tribunalul Ilfov și a cerut instanței să-i aprobe o ordonanță de plată care obliga partidul să-i restituie 1.640.000 lei, diferența dintre contribuția sa și cât i-a returnat partidul.
În instanță, Biro a adus dovezi că banii pe care i-a dat partidului au fost împrumutați „cu contract notarial”.
„Creanța este certă, lichidă și exigibilă, întrucât existența, cuantumul și scadența obligației de plată a rezultat clar din contractul de împrumut, din ordinul de plată care atestă viramentul contribuției și din dispozițiile legale aplicabile”, scrie în încheierea de ședință a Tribunalului Ilfov.
Avocații AUR au cerut judecătorilor respingerea cererii de emitere a ordonanței de plată ca neîntemeiată. Și au motivat că Biro nu a primit diferența de bani, întrucât „Autoritatea Electorală Permanentă nu i-a virat Partidului această sumă, cu acest scop”.
Procesul s-a încheiat pe 29 ianuarie 2026, când magistrații de la Tribunalul Ilfov au constatat că nu există un document care să ateste fără echivoc obligația partidului de a restitui exact suma de 1.640.000 lei și nici dovezi suficiente privind cuantumul exact al datoriei, sau faptul că aceasta a ajuns la scadență și poate fi cerută legal imediat.
Instanța a mai apreciat că litigiul nu poate fi soluționat prin procedura simplificată a ordonanței de plată, fiind necesară administrarea unui probatoriu mai complex, specific unui proces de drept comun.
Decizia nu a fost definitivă, dar nu a fost contestată încă.
Opt membri AUR cer partidului să le plătească peste 16 milioane de lei
În situația lui Daniel Răzvan Biro mai sunt alți șapte membri AUR – Mirela Daniela Irinea, Ramona Lovin, Costin Iosub, Radu Fabian, Cristina Dumitrescu, Antonio Andrușceac și Dan Tănasă.
În afară de Ramona Lovin și Dan Tănasă toți ceilalți au primit aceeași decizie a Tribunalului Ilfov. Magistrații chiar scriu într-unul dintre motivări că e vorba de o soluție dată deja de „practica instanței”.
În total, cei opt membri AUR au contribuit la campania electorală pentru europarlamentarele din 2024 cu peste 16 milioane de lei, potrivit raportului de venituri si cheltuieli depus de AUR la Autoritatea Electorală Permanentă și disponibil pe site-ul oficial FinantarePartide.ro.
Nume
Sumă contribuită (lei)
Lovin Ramona
2.300.000
Irinea Mirela Daniela
2.300.000
Radu Fabian Cristian
2.300.000
Biro Daniel-Răzvan
2.300.000
Iosub Cosmin Teodor
2.300.000
Cristina Gabriela Dumitrescu
2.122.200
Antonio Andrușceac
1.500.000
Tănasă Dan
1.500.000
De ce nu a decontat AEP toți banii cheltuiți în campania electorală de AUR
Partidul condus de George Simion a declarat, la finalul campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare, cheltuieli de peste 24 de milioane de lei. Banii ar fi trebuit rambursați, în baza legii, de la bugetul de stat prin AEP.
Autoritatea Electorală Permanentă a verificat documentele fiscale depuse de AUR și, prin raportul de control din 30 august 2024, a decis că nu va rambursa peste 13 milioane de lei (mai precis 13.249.961,02 lei) din cheltuielile declarate de partid.
Motivul pentru care AEP a refuzat rambursarea este că „partidul a încasat și utilizat sume de bani provenite din împrumuturi de la persoane fizice care depășesc plafoanele prevăzute de lege”.
AUR a contestat în instanță decizia AEP, la Curtea de Apel București, dar a pierdut în primă instanță, după cum arată minuta ședinței. A depus recurs.
Limitele contribuțiilor, împrumuturilor și donațiilor primite de candidații pentru campania electorală pentru europarlamentare, conform Legii 334/2006, sunt:
Contribuțiile candidatului pot fi de până la 750 de salarii de bază minime brute pe țară pentru fiecare candidat la funcția de parlamentar european;
Donațiile primite de la o persoană fizică într-un an pot fi de până la 200 de salarii de bază minime brute pe țară;
Sumele de bani care fac obiectul împrumuturilor primite de către un partid politic de la o persoană fizică într-un an pot fi de până la 200 de salarii de bază minime brute pe țară.
Cinci dintre candidați au luat bani de la Maricel Păcuraru
În încheierea de ședință de la Curtea de Apel București apar explicit sumele care au dus la cele 13,2 milioane de lei nerambursate de AEP.
Cinci dintre candidații la europarlamentare au luate împrumuturi de 11,5 milioane de lei de la aceeași persoană fizică – 2,3 milioane de lei fiecare. Alți patru foști candidați au luat și ei bani cu împrumut mai mult decât prevede legea, de la alte persoane fizice.
„###### ######## #####-#######, în calitate de împrumutător, a acordat împrumuturi pentru 5 candidați ai aceluiași partid politic, Partidului Alianța pentru ###### Românilor, în valoare totală de 11.500.000,00 lei, depășind astfel plafonul maxim al împrumuturilor ce pot fi acordate candidaților de o persoană fizică, cu suma de 10.840.000,00 lei”, scrie în încheierea de ședință.
Surse G4Media au declarat că „împrumutătorul” ar fi Maricel Ionuț Păcuraru, patronul de facto al postului Realitatea Plus. Toate contractele notariale de împrumut au fost încheiate în aceeași zi, pe 20 mai 2024, iar numerele de înregistrare sunt în ordine.
Toți cei cinci candidați care au luat bani împrumut de la Maricel Păcuraru au cerut, în instanță, să primească înapoi banii dați în campanie.
23,4 milioane de lei, de la Simion pentru Realitatea TV
Campania lui George Simion pentru alegerile prezidențiale din 2025 a costat AUR 69 de milioane de lei, conform unei investigații snoop.ro. Din acești bani, 23,4 milioane au ajuns la Realitatea TV. Și a fost o problemă cu rambursarea lor. AEP a considerat doar 6 milioane de lei cheltuieli legale.
Conform informațiilor snoop, AEP n-a rambursat, de exemplu, cele aproape 5 milioane de lei plătite pentru emisiunile Realitatea Plus dintr-o singură zi, pe 12 mai 2025. Jumătate din banii facturați de Realitatea TV în aceea zi au fost pentru emisiunea „Culisele statului paralel”, dar la care George Simion nu a participat.
AUR a plătit pentru campania electorală la Realitatea TV prin intermediul firmei DBV Media House, în care acționar principal e o altă firm – PHG Media Invest, deținută de soția patronului Realitatea Plus, Daniela-Madi Păcuraru.
PHG Media Invest este compania deținătoare a licenței de emisie pentru Realitatea TV.
martie 24, 2026 0 Comentariu
Procurorii din Republica Moldova cer o pedeapsă de 25 de ani de închisoare pentru prorusul Vladimir Plahotniuc, în dosarul „Frauda bancară”
de Steliana Costea
Procurorii cer o pedeapsă de 25 de ani de închisoare pentru Vladimir Plahotniuc, acuzat de crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani în dosarul „Frauda bancară” din Republica Moldova, notează Ziarul de Gardă.
Predicția înfricoșătoare a lui Baba Vanga pentru al Treilea Război Mondial, pe măsură ce tensiunile internaționale cresc
Horațiu Potra a fost adus la Parchetul General pentru audieri. Este acuzat de evaziune fiscală și spălare de bani
Pentru a-și justifica solicitarea, în discursul său din cadrul dezbaterilor judiciare, procurorul de caz Alexandru Cernei a invocat, atât probe incluse în rechizitoriu de acuzare, cât și probe ale apărării, enumerând mai multe declarații ale unor martori aduși în instanță la solicitarea lui Vladimir Plahotniuc, care ar fi confirmat implicarea lui Vladimir Plahotniuc.
Inculpatul Vladimir Plahotniuc nu s-a prezentat în instanță. Avocatul său Lucian Rogac însă acuză că „această pedeapsă este impusă de către politic mai mult decât de către acuzarea de stat”.
Vladimir Plahotniuc se află în arest preventiv din 25 septembrie 2025, după ce a fost extrădat din Grecia, moment în care au fost puse în executare cele patru mandate de arestare emise pe numele său.
În prezent, acesta este deţinut în Penitenciarul nr. 13 din Chişinău şi este cercetat în patru dosare penale de rezonanţă, cu privire la constituirea şi conducerea unei organizaţii criminale, escrocherie, spălare de bani şi fraudă bancară.
Înainte de a fugi din Moldova în 2019, el era liderul Partidului Democrat, parte a coaliţiei de guvernare în perioada 2016-2019, şi a ocupat funcţia de vicepreşedinte al parlamentului. În timpul mandatului său, el a exercitat o mare influenţă asupra instituţiilor.
În 2023, UE a impus sancţiuni împotriva lui Plahotniuc şi a altor şase persoane pentru acţiuni care, potrivit UE, au destabilizat şi subminat integritatea teritorială a Moldovei şi a Ucrainei, fost stat sovietic.
martie 24, 2026 0 Comentariu
Propaganda oficială rusă susține fără dovezi că presa din România a început o campanie de „demonizare” a amenințării rusești
de Steliana Costea
Agenția oficială rusă TASS, unul dintre cele mai importante organe de propagandă ale Kremlinului, susține fără nici o probă că mass-media din România a lansat o campanie de informare care are ca scop intimidarea populației cu amenințarea rusă, potrivit Rador. TASS a citat surse din serviciile secrete ruse.
Preşedintele Nicuşor Dan participă marţi şi miercuri la Summitul NATO de la Haga
Ce spun meteorologii despre fenomenele extreme din România. Când va veni vremea caldă
TASS nu a adus nici o probă în sprijinul acestei afirmații. Blamarea presupuselor campanii anti-ruse în țările occidentale este o tactică folosită pe scară largă de regimul dictatorial de la Moscova în cadrul războiului hibrid lansat împotriva UE.
Mai mult, TASS susține – de asemenea fără nici o dovadă – că această campanie anti-rusă ar fi realizată cu participarea serviciilor speciale britanice, franceze, germane și ucrainene ca să zădărnicească orice încercări de soluționare pașnică a războiului declanșat de Rusia în Ucraina.
Reamintim că Rusia este catalogată de strategia națională de securitate drept principala amenințare la adresa României după invazia din Ucraina.
De altfel, România sprijină Kievul tocmai pentru că Ucraina este ultimul bastion de apărare împotriva Rusiei, o țară care a amenințat explicit România pentru simplul fapt că țara noastră este membru al alianței defensive NATO.
Reamintim că Rusia l-a sprijinit activ pe fostul candidat Călin Georgescu, după cum a dovedit un comunicat oficial al serviciului secret rus de externe SVR.
În plus, narative ale propagandei ruse sunt folosite constant de unii lideri ai partidului extremist AUR.
