Blog

martie 31, 2026 0 Comentariu
România, hub militar european: Hanwha Aerospace anunță investiții masive în tehnologie, drone și sisteme de apărare
de Steliana Costea
Hanwha Aerospace România a prezentat un pachet industrial în valoare de 1,3 miliarde euro, destinat consolidării capacităţilor suverane de apărare ale României şi poziţionării ţării ca un centru important de producţie şi inovare în producția de armament.

“Iniţiativa depăşeşte modelul de achiziţii tranzacţionale, concentrându-se pe localizare pe termen lung şi transfer de tehnologie pentru a susţine priorităţile naţionale de apărare şi dezvoltarea industrială a României. Pachetul de 1,3 miliarde de euro este structurat pe doi piloni complementari: investiţii industriale directe şi investiţii pe termen lung în tehnologie şi capabilităţi. Împreună, programul este estimat să genereze 14,4 miliarde de euro valoare economică totală, susţinând peste 9.400 de locuri de muncă directe şi indirecte în următorul deceniu, în principal legate de producţia obuzierelor autopropulsate K9, a vehiculelor de reaprovizionare cu muniţie K10 şi, potenţial, a vehiculelor de luptă pentru infanterie Redback”, se precizează în comunicat.

Componenta de investiţii directe se concentrează pe dezvoltarea capacităţii de producţie în ţară, inclusiv infrastructură, facilităţi de fabricaţie şi transfer de tehnologie integrat, pentru a crea o capacitate industrială de apărare suverană în România. În context, se are în vedere înfiinţarea unor facilităţi integrate de producţie şi testare, susţinute de capacitate inginerească locală şi know-how industrial.

Totodată, va fi iniţiat un program de drone “Made in Romania”, se vor pune bazele unui hub industrial pentru vehicule terestre fără echipaj (UGV) şi se va realiza o localizare a producţiei de rachete cu rază medie şi lungă, prin transfer structurat de tehnologie şi parteneriate de tip joint venture.

În paralel, al doilea pilon vizează investiţii pe termen lung în tehnologie şi capabilităţi, axate pe cercetare-dezvoltare, sisteme viitoare şi inovare, susţinând rolul în creştere al României în cooperarea europeană în domeniul tehnologiilor avansate de apărare.

“Domenii cheie: capabilităţi suverane ISR şi de avertizare timpurie (dezvoltarea de sisteme ISR bazate pe satelit şi platforme fără echipaj); soluţii ISR prin satelit şi inteligenţă artificială (constelaţii EO/SAR integrate cu platforme de analiză bazate pe AI); sisteme autonome pentru contramăsuri la mine maritime (MCM) (dezvoltare comună de sisteme maritime fără echipaj pentru consolidarea securităţii la Marea Neagră); cercetare-dezvoltare în domeniul rachetelor şi capabilităţilor viitoare (iniţiative comune pentru sisteme de rachete de nouă generaţie şi tehnologii de luptă terestră)”, se mai precizează în comunicat.

Hanwha Aerospace România a obţinut deja aprobările de reglementare necesare pentru a continua investiţia, inclusiv autorizarea investiţiilor străine directe (FDI) din partea autorităţilor române. Prezenţa industrială locală şi structura operaţională sunt, de asemenea, aliniate cerinţelor de eligibilitate ale instrumentului european SAFE (Security Action for Europe), se precizează în comunicat.

“Suntem aici pentru a sprijini interesul naţional al României, consolidarea securităţii, dezvoltarea industriei de apărare şi generarea de valoare economică pe termen lung. Angajamentul nostru este de a construi capacitate industrială durabilă prin producţie, mentenanţă şi oportunităţi viitoare de export. Acest pachet industrial de 1,3 miliarde de euro înseamnă consolidarea capabilităţilor suverane, crearea de locuri de muncă de calitate şi întărirea autorităţii industriale a României pentru deceniile următoare”, a declarat Lino Lim, CEO Hanwha Aerospace România, în comunicat.

Actualitate
hub militar

martie 31, 2026 0 Comentariu
Mugur Isărescu: Prelungirea conflictului din Orientul Mijlociu ar putea avea un impact sever asupra economiei României
de Steliana Costea
Prelungirea conflictului din Orientul Mijlociu ar putea avea un impact sever asupra economiei, a avertizat Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României.

Potrivit Agerpres, declarația a fost făcută la conferinţa regională la nivel înalt “The Economist Romania Government Roundtable”, organizată de grupul editorial The Economist.

“În calitate de Guvernator al Băncii Naţionale a României, doresc să prezint modul în care privim aceste evoluţii şi cum este calibrat cadrul nostru de politică monetară pentru a menţine stabilitatea, sprijinind în acelaşi timp creşterea sustenabilă. Economia României – interconectată cu cele din Europa de Sud-Est – a depus eforturi şi s-a implicat continuu în ultimii 20 de ani pentru a accelera convergenţa cu UE; totuşi, are încă nevoie de măsuri de politică pozitive şi de investiţii pentru a continua traiectoria progresului şi a valorifica oportunităţile apărute. În ultimii ani, economia noastră a demonstrat rezilienţă, deşi situaţia finanţelor publice se confruntă cu presiunea unor cheltuieli bugetare ridicate din trecut. Creşterea a continuat, deşi într-un ritm mai moderat, susţinută de investiţii, absorbţia fondurilor UE şi o piaţă a muncii încă robustă”, a afirmat Mugur Isărescu.

În acelaşi timp, el a menţionat că România se confruntă cu vulnerabilităţi structurale: un deficit de cont curent persistent, dezechilibre fiscale şi sensibilitate la condiţiile de finanţare externă. Interdependenţa dintre condiţiile fiscale şi cele monetare subliniază faptul că drumul înainte necesită, printre altele, o consolidare fiscală graduală şi credibilă, continuarea reformelor structurale pentru creşterea productivităţii, o absorbţie eficientă a fondurilor europene şi consolidarea credibilităţii instituţionale.

“Inflaţia, care a atins un vârf sub impactul şocurilor asupra preţurilor energiei şi alimentelor după Covid-19, s-a aflat pe o traiectorie descendentă până vara trecută, când a reapărut ca urmare a unor şocuri de ofertă (preţurile energiei şi creşterea taxelor) generate de măsurile de ajustare fiscală. Conform celor mai recente evaluări privind perspectiva inflaţiei, presiunile fundamentale asupra dinamicii preţurilor continuă să necesite vigilenţa noastră. Conflictul în curs din Orientul Mijlociu generează riscuri semnificative – inclusiv presiuni de creştere asupra preţurilor energiei, deteriorarea perspectivelor de creştere economică şi sporirea aversiunii la risc pe pieţele financiare internaţionale. Dacă conflictul se va prelungi, impactul asupra economiei ar putea fi sever. Cu toate acestea, ajustarea fiscală trebuie să continue. Este adevărat că atunci când inflaţia accelerează, puterea de cumpărare se erodează; când riscurile geopolitice cresc, economisirea precaută se intensifică. Încrederea consumatorilor devine mai fragilă, iar tiparele de consum se ajustează“, a declarat Mugur Isărescu.

El a precizat că Banca Naţională a României trebuie să menţină o poziţie fermă pentru a ancora aşteptările inflaţioniste şi a proteja stabilitatea financiară.

“Deciziile noastre se bazează pe o analiză cuprinzătoare a condiţiilor interne, a evoluţiilor externe şi a scenariilor de risc, reflectate transparent în minutele publicate ale şedinţelor de politică monetară. În paralel, poziţia externă a României şi datele privind balanţa de plăţi subliniază importanţa menţinerii încrederii investitorilor internaţionali şi asigurării unor condiţii de finanţare sustenabile. Am păstrat în mod adecvat nivelul rezervelor internaţionale pentru ca acestea să reprezinte un tampon esenţial şi o ancoră a încrederii, alături de stabilitatea cursului de schimb într-un regim flexibil. În acest mediu marcat de volatilitate şi incertitudine, rolul băncii centrale nu este de a elimina incertitudinea, ci de a preveni transformarea acesteia în instabilitate. Cadrul nostru de politică monetară are ca obiectiv principal stabilitatea preţurilor. Totuşi, stabilitatea preţurilor este legată de stabilitatea financiară, iar aceste două dimensiuni ridică provocarea unor compromisuri: cum să acţionăm decisiv împotriva inflaţiei fără a restrânge excesiv activitatea economică, cum să menţinem stabilitatea cursului de schimb păstrându-i flexibilitatea şi cum să sprijinim intermedierea creditului protejând în acelaşi timp standardele prudenţiale de creditare”, a spus Mugur Isărescu.

Pentru a gestiona aceste compromisuri, el a declarat că BNR se bazează pe o abordare orientată de date şi spre viitor, pe comunicare publică pentru ancorarea aşteptărilor şi pe cooperare strânsă în cadrul Comitetului Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială, recunoscând că stabilitatea macroeconomică necesită coerenţă a politicilor.

“În contextul global actual, coordonarea la nivel european este la fel de vitală. Pe măsură ce tensiunile geopolitice se intersectează cu politicile economice – fie prin sancţiuni, măsuri comerciale sau programe strategice de investiţii – băncile centrale trebuie să evalueze cu atenţie efectele de runda a doua asupra inflaţiei şi stabilităţii financiare. În acest context, Banca Naţională a României va continua să acţioneze cu prudenţă, profesionalism şi independenţă. Mandatul nostru ne obligă să privim dincolo de fluctuaţiile pe termen scurt şi să protejăm stabilitatea pe termen lung“, a punctat Mugur Isărescu.

Politică
isarescu

martie 31, 2026 0 Comentariu
De ce crede Băsescu că Trump „este mai rău decât Putin”. „Europa trebuie să se pregătească pentru ce e mai rău”
de Steliana Costea
Traian Băsescu l-a criticat pe președintele Statelor Unite și a declarat că acesta „nu este un partener” pentru Europa, ci „un agent imobiliar, căruia i-a dat poporul american puterea de a decide și de a trimite armata americană să bombardeze”.

Luni, într-o intervenție la B1 TV, fostul președinte al României a spus și de ce crede că Donald Trump este mai rău decât liderul Rusiei, Vladimir Putin.

„Din păcate, Statele Unite au un președinte care desconsideră tot ce înseamnă valoare democratică. Rețineți ce vă spun, este mai rău decât Putin. La Putin încă n-am auzit că vrea să cucerească o listă întreagă de țări, el le ia una câte una. Trump ne spune de un an, de când a venit, ba că vrea Groenlanda, ba că va anexa Canada, acum vrea Cuba”, a declarat Traian Băsescu.

El consideră că Donald Trump „a depreciat prestigiul Statelor Unite cum n-a reușit nimeni să o facă”, dar „are pe mână mașinăria formidabilă a armatei Statelor Unite și o utilizează, crezând că face afaceri”.

Fostul șef al statului român spune că liderul SUA „a ratat obiectivele” operațiunii lansate în 28 februarie împotriva Iranului, „adică schimbarea regimului și stoparea credibilă a programului nuclear”.

„Este un om pe care mai bine nu îl asculți, pentru că are trei, patru, cinci intervenții pe zi, în care se contrazice de la o intervenție la alta”, a adăugat Băsescu.

„România trebuie să contribuie la o soluție comună a europenilor”

Traian Băsescu a avertizat că „Europa trebuie să se pregătească pentru ce e mai rău”, având în vedere consecințele economice pe care le provoacă războiul din Orientul Mijlociu.

„În primul rând, comerțul cu Asia trebuie văzut în ce măsură, favorizat și de încălzirea globală, se poate face pe ruta arctică, pentru că domnul Trump, în loc să se ocupe să țină navigația deschisă, se ocupă de orice altceva, numai de lucrurile fundamentale, nu. Spre exemplu, Statele Unite puteau să facă praf gruparea Houthi, să nu mai pună sub semnul întrebării (strâmtoarea, n.r.) Bab-el Mandeb”, a afirmat Băsescu.

El a spus că incertitudinea care planează asupra situației din strâmtoarea Bab-el Mandeb „a făcut ca deja linii mari de navigație să nu mai intre pe Marea Roșie, venind din Asia și mergând către Europa, ci pentru siguranța navelor și a echipajelor să ocolească Africa”.

„Ceea ce înseamnă peste 3.500 de mile marine în plus, ceea ce înseamnă peste 10 de zile de navigație în plus. Gândiți-vă că un gigant din acesta de navă consumă 80, 90, 100 de tone de combustibil pe zi”, a explicat fostul președinte.

În opinia sa, „și România trebuie să contribuie la o soluție comună a europenilor”.

„Este clar, Trump nu este un partener. Trump e un agent imobiliar, căruia i-a dat poporul american puterea de a decide și de a trimite armata americană să bombardeze”, a mai declarat Traian Băsescu.

Politică
basescu

martie 31, 2026 0 Comentariu
O angajată PSD a obținut venituri de 500.000 de euro în doi ani. După contractele cu partidul, profitul firmei ei a crescut cu 2984%
de Steliana Costea
Elena Vlad, directoarea economică a PSD în 2024 și 2025, a încasat bani de la partid, din instituții de stat și din propriile firme. Pe lângă salariul din Kiseleff, ea a avut contracte consistente cu partidul în timpul campaniilor electorale. În medie, Elena Vlad a câștigat peste 20.000 de euro lunar, scrie site-ul de investigații Snoop.

• Datele analizate de Snoop, bazate pe documente oficiale asumate de Elena Vlad și PSD, arată că aceasta a încasat aproximativ 2,5 milioane de lei (circa 500.000 de euro) în ultimii doi ani, majoritatea sumelor având legătură directă cu partidul.
• Cordial Contab, firma deținută de Elena Vlad, a înregistrat un salt spectaculos în 2024, cu un profit de peste 600.000 de lei – de aproape 30 de ori mai mare decât în anul anterior – pe fondul contractelor cu mai multe filiale PSD în campaniile electorale.
• Pe lângă veniturile din contractele cu PSD, Vlad a încasat în ultimii doi ani încă aproximativ 81.000 de euro din funcții în Consilii de Administrație și indemnizații profesionale.

„Pe lângă consultanții politici, Elena Vlad este persoana cea mai bine plătită de PSD. Chiar dacă nu este un bugetar propriu-zis, banii provin tot de la stat, încasează sume enorme din banii primiți de PSD de la bugetul de stat. A fost mereu fidelă partidului, iar partidul nu a pierdut bani”, au declarat surse politice din vârful partidului.

Informațiile obținute de Snoop arată că Elena Vlad a încasat din diferite surse 2,5 milioane de lei (500.000 de euro) în ultimii doi ani. Toate sursele importante de venit au legătură cu PSD. 

Directoarea economică a social-democraților este oficial angajata partidului și a primit, în perioada menționată, un salariu net cumulat de aproape 390.000 de lei (aproape 40.000 de euro pe an).

Dar banii nu provin doar din salariu, ci chiar din contractele cu PSD.

Profit record pentru firma sa, Cordial Contab SRL, în 2024

În campania pentru alegerile locale din 2024, Cordial Contab SRL a încheiat contracte în valoare de 240.000 de lei cu mai multe organizații județene ale PSD. Filialele care au semnat aceste contracte sunt PSD Constanța, Arad, Sectorul 1 și Sectorul 5.

Elena Vlad deține firma Cordial Contab. Ea este și administratorul societății. Datele financiare arată explozia firmei în 2024, când cifra de afaceri a crescut cu 459%, iar profitul cu 2984%.

Dacă profitul din 2023 a fost de 20.000 de lei, el a sărit la 629.707 lei în 2024 datorită contractelor cu PSD.

În campania pentru parlamentare, toamna lui 2024, firma Elenei Vlad, Cordial Contab, obține în urma contractelor cu filiale din Arad, Constanța și Diaspora peste 500.000 de lei. Banii provin tot în urma serviciilor de mandatar financiar.

• Arad – 59.500 /164.220 de lei
• Constanța – 142.800 de lei / 119.000 de lei
• Diaspora – 35.700 de lei

Campaniile electorale – 1,5 milioane de lei pentru „Vlad Elena Expert Contabil”

Partidul a încheiat, în campania pentru locale și europarlamentare 2024, un contract cu „Vlad Elena Expert Contabil”. Valoarea totală plătită este de 219.000 de lei pentru europarlamentare 2024 și 139.000 de lei pentru locale 2024. 

Serviciile oferite au fost de mandatar și mandatar financiar coordonator.

Pe 6 noiembrie 2024, este plătită pe „Vlad Elena Expert contabil” cu 296.042 de lei pentru campania de la parlamentare. 

Campania prezidențială a lui Marcel Ciolacu îi aduce angajatei PSD un alt contract de 296.042 de lei, tot pentru servicii de mandatar financiar, tot pe „Vlad Elena expert contabil”.

Ultima campanie majoră pentru Elena Vlad este cea pentru prezidențiale 2025. Deși PSD nu are candidat propriu, ci îl susține pe Crin Antonescu, serviciile de mandatar financiar îi aduc „Elenei Vlad expert contabil” un nou contract de 592.000 de lei.

Valoarea câștigurilor pentru 2024 și 2025

• salariu partid – 389.666 de lei
• Vlad Elena expert contabil – sume încasate în campanii – 1,5 milioane de lei
• Cordial Contab – contracte cu PSD – 740.000 de lei

Potrivit declarațiilor de avere, Elena Vlad susține că a încasat în 2024 și 2025, pentru serviciile de expert contabil, suma de 1,15 milioane de lei (circa 230 mii euro). Diferența de până la 1,6 milioane de lei (320 mii euro), suma încasată de la PSD, este reprezentată de taxele plătite, spune Vlad, contactată de Snoop.

„Sunt doi ani de campanii electorale, veniturile au fost declarate în doi ani fiscali. Am plătit sănătatea, CAS, impozit”, a precizat ea. 

De la Cordial Contab, Elena Vlad a primit, tot în ultimii doi ani, dividende de aproape 500.000 de lei (100 mii euro).

Politică
elena vlad, psd

martie 31, 2026 0 Comentariu
Cum au împins „suveraniștii” pro-ruși fake-ul că România își abandonează cetățenii ca să trimită combustibil în Moldova
de Steliana Costea
De câteva zile, “suveraniștii” pro-ruși și portavocile lor mediatice propagă în spațiul online narațiunea manipulatoare că România continuă să trimită combustibil în Republica Moldova în timp ce agriculturii români sunt “abandonați”.

Influenceri precum BobbyD se folosesc de un limbaj vag și o retorică alarmantă pentru a spori ura și neîncrederea față de Republica Moldova, în vreme ce internauți anonimi lansează fake-uri grosolane, similare celor folosite în trecut împotriva Ucrainei, despre cum fermierii moldoveni primesc “benzină și motorină gratis” în timp ce România își abandonează propriile terenuri agricole.

Așa cum spuneam, unul dintre cei mai activi și virali promotori ai acestei narațiuni este BobbyD, unul dintre influencerii favoriți ai mișcării pro-Georgescu, care a publicat în ultimele zile mai multe postări despre ceea ce el numește „jaful din pompă”, referindu-se la creșterea prețurilor la carburanți.

Într-una din aceste postări, care a strâns aproape peste 60.000 de vizualizări, 6 mii de reacții și peste o mie de share-uri într-o singură zi pe Facebook, influencerul argumentează că “România lasă propriul pământ pârloagă, dar exportă motorină la alții”, în special către Republica Moldova.

• „În România, fermierii au ajuns să lase pământul nelucrat. Motorina este prea scumpă, fraților…se vorbește clar de până la 30% din terenuri care riscă să rămână nelucrate (…) România acoperă până la 99% din benzina lor, 74% din motorina lor și 70% din GPL-ul lor (…) Dacă te uiți pe total, Moldova importă cam 948.000 de carburanți pe an. Băi, voi ați înțeles? Adică România le ține, practic, piața în viață…”

Acestea sunt cifrele pe care BobbyD se bazează pentru a argumenta că “noi nu mai avem bani de motorină, dar motorina noastră pleacă frumos peste Prut. E ca și când ți-ai lăsa copilul flămând în casă, dar te duci cu sacoșa la vecini ca să pari om bun”. 

Aceeași narațiune a fost preluată de alte surse de știri și personalități online din spațiul “suveranist” – Realitatea.NET, de pildă, a publicat un articol despre “paradoxul” de la granița cu Republica Moldova – românii au ajuns să cumpere benzină mai ieftină peste Prut, deși aceasta ar proveni din România, o situație despre care ridică “semne de întrebare”, conform articolului cu autor necunoscut.

Postarea a strâns aproape 300 de reacții pe Facebook și a fost distribuită de zeci de internauți care se plâng de politica “antinațională” a guvernului român, printre altele.

De altfel, aceeași narațiune a fost susținută de numeroși alți internauți și micro influenceri revoltați de faptul că benzina este mai ieftină în Republica Moldova, care își obține aproape toți carburanții din România. 

sursa foto: captură de ecran

sursa foto: captură de ecran

Majoritatea acestor postări nu ridică acuzații directe, dar sunt menite să evoce ideea că România ar trimite cantități considerabile de carburant în Republica Moldova, ceea ce ar exacerba creșterile de prețuri cauzate de război. 

În realitate, cifrele invocate de BobbyD și de ceilalți influenceri „suveraniști” sunt, în mare parte, corecte, însă lipsește un element esențial de context: totalul exporturilor românești către Republica Moldova reprezintă doar aproximativ 10% din consumul anual de carburanți al României.

Cele mai recente date, publicate în 2024 de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei a Moldovei arată că Republica Moldova importă, în medie, peste 700.000 de tone de benzină, motorină și gaz lichefiat pe an din România – în condițiile în care țara noastră consumă, anual, peste 7,2  milioane de tone de benzină și motorină,, conform unui raport publicat de Ministerul Energiei tot în 2024.

Pe scurt, afirmațiile despre cele „900 de mii de tone” de carburanți exportate peste Prut sunt prezentate într-o manieră exagerată, menită să alimenteze ura și neîncrederea față de Republica Moldova  – în acest sens, amintește de narațiuni similare lansate împotriva Ucrainei, cum ar fi ideea că Nicușor Dan a decis, împreună cu coaliția de guvernare, să trimită întreaga viitoare producție de gaze din Marea Neagră în Ucraina – un fake grosolan promovat de senatorul AUR Petrișor Peiu și demontat de Veridica la sfârșitul lunii martie.

Un fake similar a fost lansat chiar mai recent cu privire la Republica Moldova în spațiul online românesc: după anunțarea ordonanței de urgență privind carburanții, „suveraniștii” au lansat ideea falsă că România ar trimite „benzină și motorină gratis” fermierilor moldoveni după izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu.

Această afirmație a fost răspândită mai ales pe TikTok de utilizatori care reciclează date și videoclipuri mai vechi, din aprilie 2024, când România a trimis 4.000 de tone de motorină drept ajutor umanitar pentru fermierii moldoveni afectați de secetă, după cum relata atunci Europa Liberă Moldova.

Cel mai distribuit fals este un videoclip vechi de aproape doi ani, preluat dintr-o emisiune a Telejurnal Moldova din acea perioadă, în care este prezentat ajutorul primit de fermieri. Clipul este însă repostat alături de mesaje precum „În timp ce fermierii români aproape că dau faliment, România dă motorină gratis fermierilor din Republica Moldova” și de alte formule similare, majoritatea însoțite de insulte la adresa lui Ilie Bolojan și Nicușor Dan.

Zeci de astfel de postări au fost distribuite pe TikTok în ultimele zile, fără nicio mențiune că este vorba despre o știre veche de aproape doi ani. În plus, majoritatea comentariilor critică actualul guvern și invocă fraudarea alegerilor din 2024, deși ajutorul acordat agricultorilor basarabeni a fost trimis cu luni înainte de scrutin.

sursa foto: captură de ecran

sursa foto: captură de ecran

Actualitate
suveranistii pro rusi

martie 31, 2026 0 Comentariu
Nicușor Dan, după ce Lia Savonea a dat în judecată Guvernul: „Problemele nu le plătesc cei care le‑au generat acum 10-15 ani”
de Steliana Costea
Președintele Nicușor Dan a comentat luni seară acțiunea în instanță depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, împotriva Guvernului, în contextul restanțelor salariale ale magistraților. Șeful statului a afirmat că situația este rezultatul unor probleme acumulate în ultimul deceniu.

Potrivit președintelui, deși nu este normal ca statul să ajungă să datoreze sume uriașe, decidenții actuali sunt cei care trebuie să gestioneze consecințele, relatează News.ro.

„Tot timpul, nu plătesc cei care le‑au generat, cu 10–15 ani în urmă, plătesc cei care sunt în momentul acesta la decizie. Nu e normală toată această cavalcadă de procese”, a spus șeful statului.

Nicușor Dan a explicat că multe dintre litigiile câștigate în instanță de diverse categorii profesionale au pornit de la interpretări legislative care nu au fost corectate la timp.

„Un magistrat a interpretat o lege. Dacă a interpretat‑o într‑un sens care nu a fost prevăzut de legiuitor, înseamnă că legea trebuia corectată la momentul potrivit. Nu s‑a întâmplat asta 10 ani și acum noi plătim rezultatul acelor 10 ani”, a spus șeful statului.

Președintele a subliniat că statul nu ar trebui să ajungă în situația de a datora sume mari unor categorii sociale sau companii, însă realitatea bugetară impune limite clare.

„Evident că nu e normal ca statul să datoreze bani unor categorii sociale sau unor companii, cum e cazul plafonărilor la energie. Dar tot timpul e o balanță între ce trebuie să faci și câți bani ai în buget”, a mai spus Nicușor Dan.

Întrebat cum vede demersul ÎCCJ, Nicușor Dan a afirmat că instanța supremă a acționat în limitele legii:

„Este o instituție care și‑a exercitat un drept, asta pot să constat în momentul ăsta”.

Lia Savonea a dat Guvernul în judecată pentru drepturile salariale restante ale magistraților

Amintim că, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a trimis Guvernului, vineri, 27 martie, o plângere prealabilă prin care cere „deblocarea de îndată” a restanțelor salariale câștigate de magistrați în urma a mii de procese, luni, 30 martie, a instanța supremă condusă de Lia Savonea a depus o acțiune la Curtea de Apel București, prin care cheamă Executivul în judecată.

„Vă solicităm ca pe cale de hotărâre judecătorească să se dispună:

1: obligarea pârâților la punerea la dispoziția reclamantei a tuturor fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraților, prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026, prevăzute în Anexa la prezenta;

2: emiterea actelor administrative şi efectuarea tuturor demersurilor bugetare necesare pentru includerea/alocarea integrală a sumelor solicitate necesare achitării drepturilor salariale restante prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este cazul;

3: stabilirea prin dispozitiv a unui termen de executare de maxim 10 zile precum şi a amenzii prevăzute la art. 24 alin. (2) din Legea nr. 544/2004, respectiv amenda în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, în sarcina persoanelor responsabile, respectiv ministrul Finanțelor şi prim-ministrul României, pentru neexecutarea obligației stabilite prin hotărârile judecătoreşti definitive, precum şi obligarea acestora la plata despăgubirilor pentru neexecutare;

4: solicităm instanței aplicarea penalităţilor de 2% pe fiecare zi de întârziere”, scrie în documentul oficial.

Blocajul din Coaliție, rezolvat cu bani de la bugetul Justiției

Reamintim că premierul Ilie Bolojan a anunțat pe 19 martie, după ședința coaliției, că s-a găsit o soluție astfel încât pachetul social cerut de PSD pentru pensionari și copiii cu dizabilități să fie susținut financiar.

Compromisul între partide legat de pachetul social cerut de Partidul Social Democrat a fost finanțat prin tăieri de la bugetele Justiției.

Politică
lia savonea

martie 31, 2026 0 Comentariu
Ungurii se laudă cu o performanță istorică: Au ajuns să dețină mai mult aur decât România, pentru prima dată
de Steliana Costea
Pentru prima dată în istoria modernă, Ungaria are rezerve de aur mai mari decât ţara vecină România, informează cotidianul financiar Vilaggazdasag.

Potrivit acestei publicaţii, în timp ce rezervele de aur ale României se situează la aproximativ 103,6 tone, un nivel la care stagnează de mai mulţi ani, rezervele de aur ale Ungariei au ajuns la un nivel record de 110 tone, după ce Banca Naţională a Ungariei (MNB) a demarat o strategie agresivă de achiziţii de aur.

Un alt aspect notabil al rezervelor de aur ale României este locul unde sunt depozitate. 60% (aproximativ 60 de tone) din aurul României se află în seifurile Băncii Angliei din Londra. Pe de altă parte, Ungaria se concentrează din ce în ce mai mult pe prezenţa fizică şi disponibilitatea strategică a rezervelor de aur.

Banca Naţională a Ungariei a deţinut rezerve de aur de la înfiinţarea sa în 1924, dar deţinerile sale au fluctuat foarte mult de-a lungul timpului. Rezervele de aur au crescut până la cel de-al Doilea Război Mondial, iar la sfârşitul războiului, MNB a evacuat aproximativ 30 de tone de lingouri şi monede de aur în Austria. După război, rezervele de aur au fost returnate Ungariei şi au sprijinit stabilizarea economiei şi consolidarea financiară. După schimbarea de regim, rezervele de aur ale Ungariei au fost reduse în mai multe etape la un nivel minim de aproximativ 3,1 tone. Având în vedere obiectivele strategice naţionale şi economice pe termen lung, MNB a crescut rezervele de aur de peste zece ori în 2018, până la 31,5 tone, şi apoi le-a triplat în 2021, la 94,5 tone. În 2024, anul centenarului înfiinţării sale, Banca Naţională a Ungariei a decis să majoreze rezervele de aur de la 94,5 tone până la 110 tone.

Ca urmare a achiziţiilor recente ale MNB, cantitatea de aur pe cap de locuitor în Ungaria a crescut de la 0,32 uncii la 0,37 uncii, ceea ce face din Ungaria deţinătoarea celor mai mari rezerve de aur pe cap de locuitor din întreaga Europă Centrală şi de Est.

Strategia Ungariei de a-şi creşte rezervele de aur face parte dintr-un fenomen global. În 2025, cererea globală de aur a atins un record istoric de peste 5.000 de tone. Statele Unite au de departe cele mai mari rezerve de aur din lume, cu peste 8.100 de tone, urmate de Germania (3.350 de tone), apoi Italia şi Franţa (ambele cu peste 2.400 de tone). Deşi volumul achiziţiilor băncilor centrale a scăzut în 2025, acesta a rămas excepţional de ridicat: în total, aproximativ 860 de tone de aur au fost achiziţionate de băncile centrale ale lumii, cu mult peste media din deceniul precedent. Cel mai mare cumpărător a fost Polonia, care a acumulat peste 80 de tone singură, dar Kazahstanul şi Brazilia au rămas, de asemenea, cumpărători semnificativi. 

Actualitate
rezerve de aur, ungaria

martie 31, 2026 0 Comentariu
Premierul Bolojan anunță ieftiniri la pompă: „Ne concentrăm pe motorină, unde creșterile au fost cele mai mari”
de Steliana Costea
Guvernul va decide în perioada următoare reducerea accizei la carburanţi, iar măsura va viza în primul rând motorina, a anunţat prim-ministrul Ilie Bolojan

“Pentru că ajungem într-o zonă sau ne apropiem de o zonă de platou şi deja vedem unde s-au oprit preţurile, pe de o parte, ne propunem ca analizând piaţa acolo unde este posibil să intervenim. Aveam posibilitatea de a interveni pe taxele care sunt asociate combustibililor – sau taxa pe valoare adăugată sau acciza – aici analizând plusurile şi minusurile, pentru a evita o procedură de infringement cu Comisia, pentru că dacă intervii pe TVA, ai o astfel de procedură, noi fiind într-un deficit excesiv şi neputând, deci, opera pe anumite reduceri de taxe, (…) am luat decizia să intervenim pe componenta de acciză. Deci vom reduce în perioada următoare valoarea accizei din preţul combustibilului, în aşa fel încât să ajutăm în felul acesta cumpărătorii pentru a cumpăra un combustibil mai ieftin. În primul rând ne vom concentra pe motorină”, a declarat Ilie Bolojan, luni seară, la Digi24.

Premierul a explicat că majorările de preţ au fost cele mai mari la motorină.

“Aici au fost creşterile cele mai mari şi peste 70% din consumul de combustibil din România îl reprezintă motorina. Acţionând pe această zonă, acţionând în etapă pe această zonă, e un impact la două treimi dintre cei care folosesc maşinile în România. (…) Aceasta este ipoteza la care lucrăm. (…) Dacă vrem să avem un efect, trebuie să intervenim acolo unde efectul este maxim şi are un impact asupra unui număr important de cetăţeni”, a spus Bolojan.

Cum va funcționa măsura

El a detaliat şi modul în care ar urma să funcţioneze măsura.

“Lucrăm la una sau două ipoteze de lucru care vor fi prezentate zilele următoare. În aşa fel încât, pe de o parte, să avem impactul maxim în piaţă, dar, pe de altă parte, să ţinem cont şi de posibilităţile pe care le avem, pentru că toate aceste reduceri înseamnă implicit o cheltuială pe care o plăteşte bugetul de stat, iar ceea ce am încasat, de exemplu, din taxa pe valoarea adăugată suplimentar, în cursul unii martie, de exemplu, ca urmare a creşterii de preţuri, s-a direcţionat, practic, către subvenţia pentru transportatori, pentru agricultori. Din nou, această intervenţie pe care o facem trebuie să fie sustenabilă şi să fie acoperită de resurse de la bugetul de stat”, a explicat premierul.

Bolojan a precizat că în zilele următoare Guvernul va anunţa exact nivelul reducerii şi a adăugat că şi companiile din sectorul carburanţilor vor contribui la finanţarea măsurii.

“Avem un anumit specific al pieţei româneşti, în care avem companii care extrag ţiţei din România, rafinează ţiţei în România, distribuie ţiţeiul şi îl vând, sigur, la staţie. Avem companii care nu extrag ţiţei din România, care doar rafinează în România, cum este Rompetrol-KazMunayGas, de exemplu, şi care, sigur, continuă lanţul. Avem companii care nu rafinează în România, rafinează în alte ţări şi aduc ţiţeiul, adică, aduc produsele rafinate în România, sau avem companii care, pur şi simplu, cumpără de pe piaţă şi revând. Toţi aceşti actori au marje de profit diferite, au situaţii diferite, dar cei care sunt în situaţia în care exploatând ţiţei românesc sau având un lanţ în spate care le permite să aibă nişte profituri excepţionale, ca urmare a acestei situaţii de criză, trebuie să participe cu o parte, cu cea mai mare parte din aceste profituri excepţionale, la un fond de solidaritate, în aşa fel încât din acest fond de solidaritate să putem finanţa ieftinirile”, a explicat Bolojan.

El a adăugat că Ministerul Finanţelor lucrează la detaliile tehnice şi financiare, astfel încât măsura să fie aplicabilă şi sustenabilă.

“Şi asta se va face după consultarea tuturor celor implicaţi, pentru ca la finalul acestei săptămâni să o putem adopta în aşa fel încât de săptămâna viitoare să intre în vigoare”, a declarat Bolojan.

Premierul a exclus posibilitatea apariţiei unei penurii de carburanţi.

“Aceasta este o situaţie excepţională, care se aplică limitat, exclusiv pentru această perioadă, şi nu afectează companiile care au lanţurile parţiale. Deci, în condiţiile în care doar cumperi motorină de pe piaţa internaţională şi o vinzi pe piaţa românească, nu generezi un profit excepţional, pentru că trebuie să o cumperi la cotaţiile noi, care sunt generate de războiul din Iran”, a afirmat Bolojan. 

Actualitate
ieftiniri la pompa

martie 30, 2026 0 Comentariu
AUR, SOS și POT vor legalizarea Mișcării Legionare: proiect depus în Parlament pentru omagierea criminalilor de război
de Steliana Costea
Un proiect de lege semnat de 42 de parlamentari ai AUR, SOS și POT, între care și lidera formațiunii, Anamaria Gavrilă, permite omagierea criminalilor de război, fiind motivată prin necesitatea libertății de exprimare, și cere abrogarea mai multor legi.

Un proiect de lege depus de AUR, SOS și POT, precum și de foști membri ai partidelor ajunși în grupurile de neafiliați și PACE – Întâi România, la Senat, elimină interzicerea omagierii criminalilor de război sau a legionarilor, precum Corneliu Zelea Codreanu, Horia Sima sau Ion Antonescu.

Între semnatarii AUR lipsește liderul de partid George Simion, însă apare senatorul Sorin Lavric, unul dintre ideologii formațiunii politice. 

Ce prevede proiectul 

„Folosirea libertății de conștiință, exprimare, informare, asociere – întru apărarea identității românești este recunoscută ca fundamental legitimă și nu poate fi restricționată pe nicio cale”, prevede alineatul 2 al articolului 3 din proiectului de lege.

Articolul 4 prevede abrogarea integrală a mai multor acte normative: Legea 107/2006, OUG 31/2002, Legea 217/ 2015, Legea 157/2018 și Legea 241/2025, care privesc combaterea fascismului, rasismului și xenofobia.

Semnatarii justifică necesitatea inițiativei prin libertățile fundamentale ale cetățeanului într-un stat democratic. „Sub presiunea unor curente legislative și administrative excesiv de restrictive, spațiul libertății de exprimare, al libertățiii de conștiință și al libertății de asociere a fost adesea supus unor interpretări care au generat teamă, autocenzură și incertitudine juridică. Într-un stat democratic matur, cetățeanul nu trebuie să fie pus în situația de a se teme că exprimarea atașamentului față de valorile, istoria, cultura și interesele naționale poate deveni obiectul unor interpretări arbitrare”, indică expunerea de motive a proiectului. 

Politică
miscarea legionara

martie 30, 2026 0 Comentariu
Viktor Orbán se îndreaptă spre înfrângere. Săptămâna care a zguduit politica din Ungaria: corupție, spionaj și banii rușilor
de Steliana Costea
Ultimul an a devenit un punct de cotitură pentru politica din Ungaria, marcat de scandaluri fără precedent care afectează direct regimul lui Viktor Orbán. De la acuzații de corupție și legături cu Rusia, până la spionaj intern și campanii mediatice agresive, toate aceste evenimente au scos la iveală slăbiciuni majore din partidul Fidesz și au zguduit întreaga opinie publică din țară, notează eurointegration.com.

Politica maghiară, cunoscută pentru tensiunile și competiția acerbă dintre partide, traversează acum o perioadă de instabilitate majoră. La baza crizei stau dezvăluiri de corupție legate de finanțările primite de regim din partea Kremlinului, acuzații de spionaj asupra opoziției și utilizarea serviciilor speciale pentru intimidarea jurnaliștilor și a adversarilor politici.

Scandalul începe cu jurnalismul de investigație

Săptămâna a început cu o confruntare tensionată între autoritățile ungare și jurnalistul de investigație Szabolcs Panyi, unul dintre cei mai cunoscuți critici ai regimului Orbán. Panyi a dezvăluit legături directe între regim și Rusia, inclusiv transporturi de bani și resurse prin zboruri private către și dinspre Moscova, facilitate de Ministerul de Externe condus de Péter Szijjártó.

Materialele jurnalistului au arătat că Kremlinul finanțează direct anumite acțiuni ale Fidesz și că oficialii ungari au folosit aceste fonduri pentru a consolida puterea internă și a manipula alegerile. În plus, Panyi a publicat dovezi despre folosirea serviciilor speciale pentru a monitoriza opoziția și a intimida jurnaliștii critici, ceea ce a generat un val uriaș de reacții în mass-media și în rândul cetățenilor.

Un videoclip în care jurnalistul detaliază aceste conexiuni a fost vizionat de peste 1,7 milioane de persoane în doar două zile, un număr impresionant având în vedere că Ungaria are mai puțin de 10 milioane de locuitori.

Manipularea informațiilor și represiunea politică

Regimul Orbán a răspuns printr-o campanie agresivă de dezinformare, inclusiv prin fabricarea unor acuzații de pornografie infantilă împotriva unor membri ai opoziției și prin lansarea unor atacuri mediatice împotriva jurnaliștilor. Aceste tactici, menite să controleze narativul și să destabilizeze adversarii, au avut efecte contrare: au amplificat percepția publică a corupției și au alimentat nemulțumirea populației.

Mai mult, guvernul a încercat să mute atenția opiniei publice către Ucraina, acuzând fictiv activități de spionaj ale ucrainenilor, într-un efort de a deflecta critica și de a justifica deciziile interne. Această strategie a avut succes limitat, deoarece majoritatea cetățenilor ungari și ucraineni nu susțin agenda pro-rusă. Conform unui studiu Pew Research Center, 73% dintre ucraineni au o percepție negativă asupra Rusiei, ceea ce face propagandă lui Orbán mai puțin eficientă decât s-ar fi așteptat.

Alianțe politice riscante

În plus, planurile de post-electorale includ posibila alianță între Fidesz și partidul de extremă dreapta pro-Putin Mi Hazánk, care a stârnit îngrijorare în rândul alegătorilor și al partidelor europene. Această alianță, deși discutată informal de ceva timp, a fost acum abordată public, crescând tensiunea politică și riscând să alieneze electoratul moderat

Partidul Mi Hazánk este pro-rus, cu poziții radicale și revendicări teritoriale față de Ucraina, ceea ce ar face o eventuală colaborare cu Fidesz extrem de controversată atât pe plan intern, cât și internațional.

Scăderea popularității și impactul asupra alegerilor

Sondajele recente arată o scădere semnificativă a sprijinului pentru Fidesz și o creștere spectaculoasă a popularității opoziției Tisa, care ar putea câștiga două treimi dintre mandate în alegerile viitoare. Aceasta ar putea duce la schimbări constituționale majore și la pierderea controlului asupra guvernului de către Orbán și aliații săi.

Datele sociologice arată că ratingul partidului lui Orban a scăzut semnificativ, iar opoziția câștigă teren chiar înainte de alegeri. Această dinamică indică faptul că toate strategiile guvernului de manipulare a opiniei publice și atacurile împotriva adversarilor politici au devenit ineficiente, iar regimul este în stare de panică.

Vizita vicepreședintelui american J.D. Vance

În acest context, vizita vicepreședintelui SUA, J.D. Vance, programată cu puțin timp înainte de alegeri, este un moment critic pentru Orbán. Regimul încearcă să evite orice gest ostil și să prezinte o imagine de stabilitate, chiar dacă vizita oficialului american nu va schimba percepția cetățenilor și nu va opri declinul popularității Fidesz.

Vizita a fost planificată de mult și a fost pregătită meticulos, pentru a nu deteriora imaginea regimului la nivel internațional. Totuși, ea nu poate acoperi problemele interne, dezvăluirile de corupție și nemulțumirea publicului.

Consecințele pentru politica și societatea ungară

Toate aceste evenimente subliniază faptul că regimul Orbán se află într-o criză profundă, cu efecte directe asupra stabilității politice, economice și sociale. Corupția, manipularea mediatică și alianțele controversate au diminuat încrederea cetățenilor în guvern și au crescut riscurile de instabilitate.

Experții prevăd că următoarele săptămâni vor fi decisive pentru viitorul regimului. Posibilele pierderi în alegeri și alianțele cu forțele de extremă dreapta ar putea schimba fundamental echilibrul de putere în Ungaria și ar putea afecta relațiile cu Uniunea Europeană și Statele Unite.

Politică
viktor orban