Autor: Luca Dinulescu

aprilie 11, 2024 0 Comentariu
Cui în sicriul multiculturalismului. Europa pune lacăt migrației
de Luca Dinulescu
Într-un semnal privind fenomenul migrației necontrolate, deputații europeni au adoptat reforma politicii europene privind migraţia, marcând sfârșitul epocii Merkel.

Momentul de cotitură este cu atât mai clar cu cât reforma introduce o “verificare” obligatorie a migranţilor care sosesc la frontierele UE, constând în înregistrarea acestora în baza de date comună EURODAC, lucru care ar fi fost de negândit pe vremea Angelei Merkel, o susținătoare feroce a multiculturalismului. Reușita oficialilor în acest sens este de altfel cu atât mai mare cu cât în acest proces au trebuit armonizate vocile tuturor statelor, inclusiv ale celor cu politici deosebit de restrictive la adresa migrației, cum ar fi Austria și Ungaria.

“Am scris o pagină de istorie”, a declarat preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, cu această ocazie. “Lucrăm la asta de mai bine de zece ani. Dar ne-am ţinut de cuvânt. Un echilibru între solidaritate şi responsabilitate. Aceasta este calea europeană”, a scris ea pe reţeaua X.

Mișcarea vine în contextul în care UE se confruntă cu o creştere a cererilor de azil, care au ajuns la 1,14 milioane în 2023, cel mai ridicat nivel din 2016, potrivit Agenţiei Europene pentru Azil. Intrările “ilegale” în UE sunt, de asemenea, în creştere, la 380.000 în 2023, conform Frontex.

Trend ireversibil pentru moment

Asta nu înseamnă însă că nu au existat și voci contrare asumării acestei reforme, venite în special de la organizații tradițional de stânga, cum ar fi Human Rights Watch, Amnesty International, Comitetul Internaţional de Salvare sau Oxfam, care le-au cerut deputaţilor europeni să respingă Pactul, exprimându-şi îngrijorarea cu privire la “detenţia familiilor cu copii” şi “incriminarea” migranţilor.

Având în vedere, însă, că tocmai de la nivelul cel mai înalt al Uniunii Europene a venit această reformă foarte amplă și de o mare importanță, acest lucru arată clar care este tendința în Europa. Mai mult protecționism, mai mult accent pe identitatea și valorile naționale, lucru pe care organizațiile amintite anterior nu mai au cum să-l schimbe și care pune mișcări precum woke în minoritate, cel puțin în Europa.

Cât despre reformă în sine, ea va trebui acum să fie validată oficial de statele membre, probabil la sfârşitul lunii. Obiectivul negociatorilor este adoptarea finală înainte de alegerile europene din iunie.

Regretele lui Merkel

Cu toate că a fost una dintre cele mai cunoscute susținătoare ale fenomenului, Angela Merkel însăși a declarat la o întâlnire din 2010 cu membrii tineri ai partidului ei, Uniunea Creștin-Democrată, că „Abordarea multiculturală în privința integrării imigranților a eșuat complet.” Această afirmație a avut ecou într-o declarație a președintelui francez Nicolas Sarkozy, care a spus că modelul multicultural este un “eșec” în Europa.

Actualitate
europa, migratie

aprilie 8, 2024 0 Comentariu
Marcel Ciolacu nu știe dacă va candida la președinție. Joc electoral cinic sau realizare a lipsei de capital politic?
de Luca Dinulescu
Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat cu ocazia unei vizite în județul Vaslui că nu știe dacă va candida pentru funcția de președinte al României.

El a afirmat că va vorbi despre acest lucru după data de 10 iunie.

“Facem politică pentru România, pentru români şi facem politică în primul şi în primul rând pentru că Dumnezeu ne-a ales să facem acest lucru. Trebuie să ne învăţăm foarte bine lecţiile din trecut, ca să putem construi un viitor mult mai bun. Nu ştiu dacă voi candida pentru funcţia de preşedinte al României. Ce ştiu este că acum am o provocare mult mai mare, cea de prim-ministru al României”, a subliniat Marcel Ciolacu.

Să analizăm un pic această declarație. În spatele ei nu se pot ascunde decât două lucruri: fie Marcel Ciolacu înțelege lipsa de capital politic pe care o are și, în urma sondajelor interne, coroborat cu informațiile pe care le adună din spațiul public, se gândește că nu are rost să se lanseze într-o aventură care riscă să îi fragilizeze poziția în fruntea partidului (un fel de “Mihaela, dragostea mea”), fie – iar acesta e scenariul cel mai probabil, așteaptă să vadă semnalul pe care îl vor da europarlamentarele și localele. Alegerile europarlamentare, cărora majoritatea oamenilor nu le dau foarte mare importanță, fiind, de fapt, mai importante decât se crede, din moment ce acestea vor trasa tendința pentru tot anul ce urmează.

Oricum ar fi, lipsa de asumare a lui Marcel Ciolacu, ca și cea a lui Ciucă de altfel, amândoi apărând în acest moment ca doi înotători înfricoșați să se arunce în piscina electorală, este o problemă în sine pentru doi potențiali candidați, oameni care se pretind a fi de stat și care, la o adică, ar îmbrăca costumele de supermeni ca să salveze națiunea de la înec. Dacă te pretinzi prezidențiabil, spune-o din prima, ca lumea să știe că ai curaj și să te fixeze în minte drept principalul om pe care să pună ștampila. Dacă nu, barem nu mai aduce vorba despre asta, nu lăsa o potențială ușă deschisă, pentru că n-ai de ce. Lumea își va aduce aminte că ai ezitat și ai așteptat să vezi cine știe calcule electorale, în funcție de care să anunți că vei candida în mod oportunist. Iar acest lucru pur și simplu nu se face.

Politică
joc electoral, Marcel Ciolacu, presedintie

aprilie 8, 2024 0 Comentariu
Bucureștiul va avea un muzeu dedicat jocurilor video
de Luca Dinulescu
Asociația Arhivelor și Proiectelor de Conservare a Jocurilor Video (AAPCJV) anunță lansarea unei inițiative ambițioase: crearea unui muzeu dedicat jocurilor video în București: Video Games Museum.

Această inițiativă, realizată cu suportul Asociației Dezvoltatorilor de Jocuri Video din România (RGDA) și susținută din donații private, își propune să păstreze și să evidențieze patrimoniul jocurilor video românești și universale ca fenomen cultural ce a influențat generații întregi de la începuturile sale.

Deschiderea oficială a Muzeului Jocurilor Video este planificată pentru ultimul trimestru al anului 2024. Locația muzeului va fi comunicată în curând.

Pentru această inițiativă, AAPCJV l-a cooptat în echipa proiectului pe Andreas Lange, curatorul ComputerSpieleMuseum din Berlin, cel mai mare muzeu de jocuri video din Europa, care se va ocupa de aripa universală a muzeului.

Prin colaborarea cu RGDA și cu sprijinul liderilor industriei de gaming din România, muzeul va sublinia contribuțiile semnificative ale dezvoltatorilor români la industria globală a jocurilor video, prin aripa dedicată jocurilor create în România.

Video Games Museum va oferi vizitatorilor o călătorie captivantă prin istoria jocurilor video, prezentând evoluția acestora de la simpli pixeli la universuri complexe care fascinează imaginația. Expozițiile vor include o gamă largă de artefacte, inclusiv console de jocuri, software original, artă conceptuală și interviuri cu dezvoltatori, creând o experiență imersivă și educativă pentru toate vârstele.

Printre jocurile prezente în cadrul muzeului, vizitatorii vor putea interacționa cu primul joc dezvoltat în România, Astro 64, în anul 1978, de către Viorel Darie pentru mașina de calcul Felix C-256.

“La nivel global, industria de gaming este în continuă expansiune. De fapt, aceasta se va apropia de 200 de miliarde de dolari in 2024, depășind cumulat industria de muzică și de film.
Romania merită să apară pe harta internațională a țărilor care au deja un muzeu dedicat gaming-ului. Nu numai prin heritage-ul lăsat de pasionații și dezvoltatorii români de jocuri și hardware, dar mai ales pentru că există un interes crescut din partea brandurilor și a companiilor să se implice activ în lumea gamingului, pentru a accesa audiențe noi”, a precizat Vlad Popovici, expert in industria de gaming, veteran al industriei de publicitate și co-fondator AAPCJV.

Actualitate
bucuresti, jocuri video, Muzeu

aprilie 8, 2024 0 Comentariu
Explorarea Olteniei de sub Munte: O nouă sesiune de filmare alături de Charlie Ottley și echipa sa
de Luca Dinulescu

O nouă etapă importantă în promovarea și descoperirea Geoparcului aspirant UNESCO Oltenia de sub Munte a fost încheiată cu succes odată cu finalizarea unei noi sesiuni de filmare alături de celebrul producător și gazdă de televiziune, Charlie Ottley, și echipa sa. În cadrul filmărilor au fost explorate și capturate imagini cu monumentele din regiune, oferind privitorilor o perspectivă amplă asupra bogăției culturale și naturale a Olteniei de sub Munte.

Filmări și scanări 3D în biserici rupestre

Unul dintre elementele cheie a fost descoperirea și documentarea bisericilor rupestre din Peștera Liliecilor. “M-au impresionat bisericile rupestre prin unicitatea și istoria lor. Peștera în sine este interesantă, dar să văd exact cum funcționau aceste lăcașe de cult aparte, a fost ca o călătorie fascinantă în timp. Am spus și cu altă ocazie și voi repeta, Oltenia de sub Munte este o comoară neexplorată a României, o regiune încărcată de istorie și frumusețe naturală. Este o onoare să contribuim la evidențierea acestui colț de rai și să colaborăm cu localnicii pentru a promova și proteja aceste bogății” a declarat Charlie Ottley. Experiența contribuie și la susținerea eforturilor de restaurare a acestor monumente, în special prin demararea unor proiecte precum scanarea 3D și organizarea de tururi virtuale.

Peste 120 de parteneri în regiune

Această colaborare reprezintă un pas semnificativ în eforturile de promovare și conservare a frumuseților zonei și evidențiază importanța parteneriatelor între entități din domeniul cultural și de mediu. Proiectul Geoparcului Oltenia de sub Munte are peste 120 de parteneri în regiune, din diferite sectoare, și lucrează pentru conservarea patrimoniului, în strânsă legătură cu reprezentanții comunităților locale și dezvoltarea afacerilor locale. Continuarea filmărilor marchează angajamentul comun al tuturor partenerilor implicați în această inițiativă de a aduce lumina asupra valorilor și potențialului parțial explorat al Olteniei de sub Munte.

Actualitate
charley ottley, explorarea olteniei

aprilie 4, 2024 0 Comentariu
România împrumutată, sugrumată de dobânzi pe piețele externe
de Luca Dinulescu
Ritmul cu care se împrumută țara noastră de pe piețele externe continuă să fie ridicat. Asta, în sine, nu este o problemă, ci dobânzile acestor credite.

Ultima “ispravă” a oficialilor în materie de împrumuturi de pe piețele externe este reprezentată de cele două miliarde de euro, respectiv patru miliarde de dolari atrase în ianuarie, din această sumă circa 92 de miliarde urmând să fie cheltuiți pentru refinanțarea datoriilor guvernamentale scadente.

Problema cea mai mare rămâne însă nivelul dobânzii la care se împrumută țara noastră, nivelul acesteia, la orizontul de timp al lunii decembrie 2022, fiind de 7,7%, adică peste media europeană. Practic, numai Ungaria se împrumută la această oră mai scump decât noi, cu dobânzi situate la 8,63%. De ce se întâmplă acest lucru? Este simplu, din cauza lipsei de bonitate la nivel de țară a României, instituțiile financiare internaționale fiind conștiente de lipsa de reforme a țării noastre (spre exemplu reforma pensiilor, incomplet realizată). Asta înseamnă, cu alte cuvinte, că riscul perceput de investitori e mai mare și, implicit, dobânzile obținute de guvernul de la București sunt mai mari. O situație pe care oficialii nu o vor putea rezolva decât prin continuarea reformelor.

Deficitul bugetar, o problemă majoră

În acest moment, însă, România este prinsă într-un cerc vicios: deficitul bugetar înghite cea mai mare parte din aceste credite contractate de pe piețele externe. Iar acest deficit este gonflat atât de aparatul de stat, cât și de cheltuielile pentru armament.

Cheltuielile cu apărarea cresc

Concret, cheltuielile pentru armament presupun atât sprijinul pentru Ucraina (nedeclarat), cât și propriile programe de înzestrare ale României. Iar asta în condițiile în care, în acest moment, țara noastră nu cheltuie decât 1,6% din PIB la acest capitol.

Boloș confirmă

Ministrul Finanţelor a confirmat “povara” cheltuielilor cu apărarea, spunând că impactul cel mai mare asupra deficitului bugetar de la sfârşitul lunii februarie l-au avut cheltuielile cu apărarea naţională, menţionând că deficitul bugetar la finalul lunii martie nu va depăşi 2,5% din PIB.

Actualitate
dobanzi, romania

aprilie 1, 2024 0 Comentariu
Studiu: 47% dintre contabilii din România au nevoie si de abilităţi soft skills pentru a deveni directori financiari
de Luca Dinulescu
Ioana Arsenie, profesionist în finanţe cu o experiență de peste 20 de ani în roluri strategice, board advisor și fondatoarea Trusted Advisor & Trusted App și a programului experienţial De la Contabil la CFO, prezintă rezultatele primului studiu de profesionalizare a meseriei de contabil din România.

Studiul a fost realizat în perioada ianuarie – martie 2024, pe un palier de 60 contabili, profesionişti, manageri în finanţe dar şi antreprenori din companii româneşti şi străine, cu venituri de peste 1m euro, din industrii cheie precum agribusiness, transporturi, medical, constructii, retail, tehnologie.

„Meseria de bază de contabil, aşa cum o ştim noi, se transformă şi necesită suport profesionist pentru ca oamenii să poată evolua. Trebuie să înţelegem care sunt noile implicaţii dar şi fundamentele care stau la baza schimbărilor de ordin tehnologic, social, economic pentru ca organizaţiile pe care le conducem să obţină performanţe mai bune în materie de venituri, profitabilitate, cu o atenţie crescută asupra oamenilor din echipe, înţelegând în acelaşi timp că trebuie să rămâi relevant şi vizibil în pieţele competitive”, declară Ioana Arsenie, fondatoarea Trusted Advisor Strategy & Finance şi creatoarea programului De la Contabil la CFO.

Care sunt noile competenţe ale contabilului 360

47% dintre contabilii din România au nevoie şi de abilităţi soft skills, pentru a deveni directori financiari şi pentru a prelua noi roluri şi reponsabilităţi strategice, de management financiar în cadrul organizaţiei. Printre principalele abilităţi de soft skills care au survenit în urma studiului, contabilii chestionaţi spun că pentru a trece la următorul nivel din evoluţia lor profesională, 43% au nevoie să aibă o abordare 360, activă cu toţi stakeholderii implicaţi în buna desfăşurare a afacerii (investitori, acţionari, distribuitori, parteneri, autoriţăţi, ONG-uri, media), 32% să dezvolte un management care să includă proiecte digitale, care vizează componente tehnologice, fie Big Data, analitice, automatizări cruciale pentru operaţiunile zilnice, fie de business sau financiare, 25% să relaţioneze cu echipe interdisciplinare cu scopul de a consolida încrederea la nivel individual şi interdepartamental.

Ce îşi doresc companiile de la noii directori financiari

Finanţele tradiţionale se dezvoltă, iar abilităţile iniţiale nu vor mai fi la mare căutare, în schimb companiile vor căuta lideri care să vină cu o abordare integrată şi să înţeleagă toate aspectele din viata organizaţiei, sunt de părere 58% dintre persoanele intervievate.

Tot din studiu, se relevă faptul că, noii directori financiari vor fi nevoiţi 42% să perceapă business-ul din mai multe unghiuri, 38% să înţeleagă produsele şi serviciile companiei, 20% să cunoască acţionariatul firmei, 20% să preia rolul de purtător de cuvânt cu mass-media şi factorii de opinie sau de a susţine discursuri şi prezentări în faţa consiliului de administraţie.

Pentru oamenii care îşi doresc să ocupe rolul de director financiar dintr-o firmă, 58% dintreparticipanţii la studiu sunt de părere că saltul de la contabil la CFO se face prin implicarea într-o comunitate profesonistă şi 42% prin expunerea în toate ariile din organizaţie, pe paliere, fiind parte activă în toate liniile de business.

Actualitate
abilitati, contabili

aprilie 1, 2024 0 Comentariu
Studiu Lego: Creativitatea fetelor este afectată de la vârste fragede de presiunea perfecțiunii
de Luca Dinulescu

Grupul LEGO a dezvăluit concluziile unui nou studiu realizat la nivel global care analizează tendințele sociale ce afectează încrederea creativă a copiilor.

Acesta arată că presiunea perfecțiunii și vocabularul cotidian reprezintă un risc, în special pentru fete, pentru că le reduce posibilitățile de a-și atinge potențialul creativ maxim. Compania speră să scoată în evidență faptul că, prin simpla ajustare a limbajului nostru, putem contribui la conturarea unui viitor mai bun pentru fete.

În urma unui sondaj efectuat în 36 de țări, la care au luat parte peste 61.500 de părinți și copii cu vârste cuprinse între 5 și 12 ani, datele susțin nevoia unei schimbări societale care să le ajute pe fete să-și îndeplinească aspirațiile creative prin joacă nestingherită. Cercetătorii au constatat că fetelor le este înăbușită încrederea creativă de mici (începând de la 5 ani).

La această vârstă fragedă, trei sferturi (76%) dintre fete la nivel global (75% în România) se simt încrezătoare în creativitatea lor, dar acest lucru scade pe măsură ce cresc, și două treimi dintre fete (71% în România) nu se simt confortabile să își împărtășească ideile. Acest lucru este agravat de povara perfecționismului și de anxietatea provocată de frica de a face greșeli (72% la nivel global și 69% în România). Părinții sunt de acord: 71% dintre ei (67% în România) spun că fetele se abțin mult mai des din a-și dezvolta ideile, din cauza acestor presiuni.

Mai mult de 3 din 5 fete (75% în România) declară că se simt presate de mesajele despre perfecțiune transmise de societate. Deși este o problemă care îi afectează pe toți copiii, atât părinții, cât și cei mici recunosc faptul că fetele se confruntă cu presiuni mai mari pentru a fi perfecte și se tem mai des să nu facă greșeli.

De asemenea, opt din zece fete (94% în România) spun că le-ar fi mai puțin frică să încerce lucruri noi dacă greșelile ar fi lăudate mai des ca oportunități de învățare, 89% (95% în România) s-ar simți totodată mai încrezătoare în a-și arăta munca și ar aprecia progresul în locul perfecțiunii. Nouă din zece (98% în România) ar avea mai multă încredere în sine, dacă adulții s-ar concentra mai mult pe procesul creativ al muncii lor în loc de rezultatul final, 86% dintre ele (90% în România) recunoscând că acest lucru le-ar face să se simtă mai puțin îngrijorate în privința greșelilor. Mai exact, fetele declară că sunt încurajate de complimente care cultivă creșterea și evoluția, cum ar fi „imaginativă”, „curajoasă” și „inspirată”.

Vestea bună: prin simpla schimbare a limbajului nostru putem contribui la un viitor mai bun. Studiul arată că limbajul cotidian contribuie la inhibarea exprimării libere și creative a fetelor. De fapt, aproape două treimi dintre fetele cu vârste cuprinse între 5 și 12 ani (73% în România) spun că limbajul pe care îl aud le determină să se teamă că vor face greșeli, să simtă că nu ar trebui să exploreze sau le întărește această nevoie de a fi perfecte.

Rezultatele studiului evidențiază o altă prejudecată socială semnificativă care afectează în mod inegal fetele: părinții au observat o tendință în care rezultatele creatorilor de gen masculin și feminin sunt evaluate prin exprimări diferite și predominante.

Mai exact, societatea este de aproximativ 7 ori mai predispusă (la nivel global) să atribuie termeni precum „dulce” (52% în România), „drăguță” (32% în RO), „simpatică” (40% în RO) și „frumoasă” (34% în RO) exclusiv fetelor. În timp ce în cazul băieților, în România lucrurile arată astfel: „dulce” – 8%, „drăguț” – 23%, „simpatic” – 13%, „frumos” – 11%.

Apoi, termeni precum „curajos” (39% în România), „cool” (23% în RO), „genial” (35% în RO) și „inovator” (28% în RO) sunt de două ori mai întâlniți în exprimările referitoare exclusiv la băieți, la nivel mondial. Dar în cazul fetelor, iată cum sunt folosiți termenii în România: „curajoasă” – 14%, „cool” – 17%, „genială” – 14%, „inovatoare” – 14%.

Datele arată, de asemenea, că peste jumătate dintre copii cred că adulții ascultă mai mult ideile creative ale băieților decât cele ale fetelor (54% în România). De asemenea, 68% dintre părinți (63% în România)  sunt de acord cu faptul că societatea ia mai în serios creativitatea masculină decât cea feminină.

Sănătate

martie 29, 2024 0 Comentariu
Urmașii celor care au ras cartierul Uranus, îl reconstruiesc virtual
de Luca Dinulescu
La zeci de ani după ce au ras de pe fața pământului cartierul Uranus, urmașii comuniștilor îl reconstruiesc cu ajutorul AI. Senatul României a lansat o licitație pentru achiziționarea unei soluții de virtualizare digitală a unei zone din fostul cartier bucureștean Uranus, actuala grădină a Parlamentului. Proiectul are ca obiectiv redarea contextului istoric și cultural Uranus într-o formă cât mai completă.

Cele două aplicații – una de realitate virtuală (VR) și alta de realitate augmentată (AR) – vor funcționa în incinta Senatului României. Aplicația AR va utiliza telefoanele mobile ale vizitatorilor pentru redarea unui fragment din fostul cartier Uranus pe suprafața actualei grădini a Senatului, iar aplicația VR va fi utilizată prin intermediul dispozitivelor VR din spațiul amenajat cu acest scop.

Prețul acestei ”jucării” care va recrea arhitectura clădirilor, sunetul și atmosfera vizuală a zonei, a fost estimat la peste jumătate de milion de lei, fără TVA. Dincolo de arhitectura zonei, însă, cu siguranță inteligența artificială nu va putea recrea și destinele oamenilor care au fost strămutați de acolo cu forța, sau dramele bucureștenilor care și-au văzut agoniseala pusă la pământ pentru ca imaginația bolnavă a lui Ceașcă să nască, pe locul unui cartier istoric, un monstru nord-coreean.

Casa Poporului, odată a doua cea mai mare clădire din lume

Cunoscută cândva drept a doua cea mai mare clădire după Pentagon, Casa Poporului, ba chiar și Pentagonul, au pierdut aceste titluri în fața așa-numitei Burse de diamante, o clădire de birouri gigantescă din Surat, India, cu spații însumând 650.000 de metri pătrați construite pe mai mult de 14 hectare de teren, a cărei construcție va costa, la final, aproape 400 de milioane de dolari. În clădire se estimează că vor lucra 65.000 de profesionişti din domeniu. Așadar, deși mult timp a fost greu de crezut că cineva îi va putea depăși atât pe Ceaușescu cât și pe americani, iată că s-a întâmplat. Și nu oriunde, ci în orașul unde sunt tăiate aproximativ 90% din toate diamantele planetei.

Demolarea cartierului Uranus

Demolările au făcut parte din planul de sistematizare a Bucureștiului, care a început la sfârșitul anilor ’70, după cutremurul din 1977. Astfel, au fost șterse de pe fața pământului multe clădiri cu valoare istorică, printre care 22 de biserici și Spitalul Brâncovenesc, proaspăt renovat, ctitorit în anul 1835 din averea Saftei Elisabeta Brâncoveanu, soţia marelui ban Grigore Brâncoveanu.

Gheorghe Leahu, arhitect din epocă, a povestit în volumul Distrugerea Mânăstirii Văcăreşti: “O frenezie a prezentării de machete, de proiecte, de trasări de axe cu jaloane şi baloane, demolări precipitate, distrugeri şi translări de biserici şi mănăstiri, prefigurau vastul teritoriu urban ce urma să fie distrus şi pe care începea să se contureze noul centru politico-administrativ având ca reper principal monstruoasa Casă a Poporului”.

Despre demolările masive apar și mărturii ale lui Aurelian Trişcu, un alt arhitect: “Se demola, se demola în neştire. Atunci când venea pe teren, Ceauşescu, cu sau fără soţie, cu toţi subalternii lui, vedea ce s-a demolat şi evident că la marginea demolărilor el vedea casele care rămăseseră în picioare, uneori vedea spatele caselor, sau anexele lor. ‘Dar cu astea ce este?’, întreba el. (…) ‘Daţi-le jos!’”

Actualitate
bucuresti, cartier uranus, virtual

martie 27, 2024 0 Comentariu
Protecția Consumatorilor sau “Cruciada” lui Horia Constantinescu?
de Luca Dinulescu
În ultimii ani, de când a preluat frâiele ANPC, Horia Constantinescu se lansează în controale la sânge împotriva unor operatori economici. Iar uneori dă dovadă de atât zel, încât unii se întreabă ce îl mână în luptă.

Horia Constantinescu, fost director al Direcției Gestionare Servicii Publice din cadrul Primăriei Constanța, a preluat conducerea ANPC la începutul lui 2022, în condițiile în care mai condusese instituția în 2019.

De atunci, a lansat numeroase controale la adresa operatorilor economici, activități în urma cărora nu a omis să emită și niște comunicate de presă spumoase, în care se întrevede chiar un anumit talent literar. Practic nu este niciun mare supermarket care să le fi scăpat inspectorilor ANPC, iar controalele acestora de pe litoral sunt renumite, în unele cazuri descoperind aspecte de-a dreptul sordide, desigur, în ce privește prepararea mâncărilor și termenele expirate de valabilitatea ale produselor. Pe de altă parte, există însă unele voci care îl acuză pe șeful ANPC de exces de zel, un astfel de caz fiind cel de la Gorj, acolo unde conducerea PNL a incocat varii abuzuri comise de ANPC după închiderea unor pensiuni din stațiunea Rânca.

„Conducerea PNL Gorj condamnă ferm abuzurile funcţionarilor ANPC aduşi din alte judeţe să hărţuiască antreprenorii gorjeni! (…) Funcţionari ANPC, delegaţi în Gorj, vor să închidă mai multe locaţii din judeţul nostru pentru motive superficiale, fără să ţină cont de pagubele produse economiei judeţului.”, se arăta, la vremea respectivă, în postarea semnată de liderul PNL Gorj.

Sigur, stilul autoritar al șefului ANPC poate fi de asemenea un motiv pentru care acesta este acuzat de exces de zel, dar, pe de altă parte, în unele cazuri intervenția instituției pare să fie mai mult decât justificată. Este cunoscută în acest sens o acțiune realizată anul trecut de ANPC la adresa unui număr de 11 bănci, în urma cărora inspectorii descopereau că, pe graficul de rambursare, rata era compusă, în primii ani, din 25% din soldul principal de rambursat și 75% dobândă.

Activitatea ANPC în cifre

Amenzile încasate de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor în 2023 au însumat 97 de milioane de lei, în creştere cu 114% faţă de 2022, când a încasat amenzi de 45 de milioane de lei.

Pe de altă parte, amenzile încasate nu sunt totuna cu amenzile acordate. Astfel, valoarea amenzilor aplicate în 2023 a fost de 455 de milioane de lei, în creştere cu 52% faţă de 2022, chiar dacă valoarea amenzilor încasate reprezintă puţin peste 21%. De asemenea, anul trecut, Autoritatea a aplicat şi 37.970 de avertismente. Totodată, numărul acţiunilor de control desfăşurate a urcat anul trecut la 82.446, în creştere cu 14% faţă de 2022. Dintre acestea, 26.309 au fost pentru produse alimentare, 24.116 pentru produse nealimentare, 8.140 pentru servicii alimentare şi 21.703 pentru servicii nealimentare. Cât priveşte valoarea produselor comunitare neconforme oprite definitiv de la comercializare, aceasta a fost de 62,2 milioane de lei, mai mare cu 97% faţă de anul anterior. Valoarea produselor extracomunitare neconforme oprite definitiv de la comercializare a depăşit 13,3 milioane de lei, în creştere cu 301% faţă de anul anterior, iar numărul de opriri temporare de prestări servicii a ajuns la 4.936, în plus cu 52% faţă de 2022. În cadrul acţiunilor tematice de control desfăşurate la nivel naţional au fost controlaţi 25.958 operatori economici.

Actualitate
horia constantinescu, protectia consumatorului

martie 25, 2024 0 Comentariu
Boloș e mărinimos: extinde perioada fără amenzi la e-Factura până la 1 iunie
de Luca Dinulescu
Ce nu face statul român pentru dragii lui de contribuabili. Face orice, dar până la a-i scuti de taxe, deși Boloș a lăsat de la el acum și ne lasă fără amenzi la e-Factura, un sistem din care oricum nimeni nu înțelege nimic, până la 1 iunie.

“Încă de la începutul implementării sistemului RO e-Factura am pus accent pe o colaborare strânsă şi transparentă cu antreprenorii. Nu am exclus că va fi nevoie de îmbunătăţiri, tocmai de aceea ne-am angajat să fim flexibili şi receptivi la feedback. Dovadă că reprezentanţii mediului de afaceri au participat la şedinţele noastre şi au venit cu propuneri valoroase, care s-au şi implementat de-a lungul timpului. O nouă decizie care reflectă acest angajament este că am propus extinderea cu două luni a perioadei în care nu se aplică sancţiuni pentru cei ce nu folosesc sistemul. Am pus astăzi în consultare actul normativ care reglementează acest aspect, pentru a fi adoptat în următoarea şedinţă de Guvern. Aşadar, cei care nu ţin cont de termenul-limită de 5 zile lucrătoare pentru transmiterea facturilor în sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura vor fi sancţionaţi de la 1 iunie 2024”, a exlicat Marcel Boloş pe Facebook.

El a mai menţionat că este o prelungire solicitată de mediul de afaceri, pentru a permite persoanelor impozabile să îşi continue adaptarea procedurilor/sistemelor pentru transmiterea facturilor.

“Cu această ocazie, ţin să îi încurajez pe toţi cei care nu utilizează e-Factura să profite de timpul suplimentar pentru a se adapta la noile reglementări, care au intrat în vigoare încă de la 1 ianuarie. Tot astăzi, am trimis îndrumări în SPV care cuprind paşii de făcut pentru utilizarea sistemului către toţi cei care nu au raportat facturi până acum”, a adăugat Boloş.

Pe de altă parte, mediul de afaceri a solicitat statului român să amâne aplicarea amenzilor privind RO e-Factura, până când infrastructura Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) va fi funcţională şi stabilă 99,99%, chiar dacă acest lucru ar presupune o amânare de până la şase luni, după cum a arătat NextUp, companie de software din România, care oferă soluţii de automatizare a trimiterii facturilor în SPV.

Compania NextUp a înaintat de altfel o adresă oficială Ministerului Finanţelor, prin care solicită statului să vină în întâmpinarea contribuabilului cu o infrastructură stabilă şi cu o capacitate adecvată pentru volumul mare de documente.

Actualitate
amenzi, BOLOS, contribuabili