Autor: Ioana Oancea

mai 16, 2024 0 Comentariu
Noaptea Muzeelor, compromisă de subfinanțarea din cultură
de Ioana Oancea
Muzeografii au protestat față de condițiile de salarizare și de muncă și au boicotat Noaptea Muzeelor. Evenimentul, organizat sâmbătă, se bucura de obicei de un mare succes la public, însă în acest an – instituții importante, precum Muzeul Național de Artă (MNAR) și Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” și-au anunțat retragerea. Lor li s-au alăturat și alte instituții din București și din țară.

Protestul a fost pornit de Federația CulturMedia, căreia i s-a alăturat Sindicatul Specialiștilor Muzeului Național de Artă al României. Membrii lor au decis că nu vor efectua ore suplimentare cu prilejul Nopții Muzeelor. Iar astfel Consiliul de Administrație al MNAR a hotărât că muzeul nu va participa la eveniment.

Ulterior, și Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” a anunţat că nu va participa. „Sistemul de salarizare actual reprezintă o amenințare extrem de severă la adresa procesului de management al unui muzeu. Dacă vrem să avem în continuare muzee funcționale, trebuie găsită o soluție pentru creșterea nivelului de salarizare în muzeele care au fost uitate până acum. Ministerul Culturii a înțeles de la început acest lucru şi a propus ordonanţa de creştere salarială. Trebuie ca şi restul Guvernului sa înţeleagă”, a transmis instituţia muzeală.

Muzeografii au spus că ar aprecia dacă și publicul i-ar susține. „Mulţumim foarte mult publicului nostru pentru că ne apreciază atât, lucru pe care îl vedem din numărul mare de vizitatori care ne trec pragul: aproape 600.000 de persoane ne-au vizitat muzeul în 2023, acesta fiind cel mai mare număr de vizitatori în cursul unui an de la înfiinţarea acestei instituţii. Acest lucru nu poate decât să ne bucure, în primul rând pentru că ne transmite că suntem relevanți pentru comunitate şi munca noastră este recunoscută de public”, potrivit unui comunicat.

Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor s-a declarat și ea solidară cu revendicările sindicatelor din cultură. „(…) Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor, (…), îşi exprimă respectul faţă de decizia unei mari şi reprezentative părţi a muzeelor din România de a nu participa în acest an, urmare a acestei situaţii nefireşti, la ediţia jubiliară a Nopţii Muzeelor, sub deviza “Noapte în muzeele din România”, au transmis reprezentanții săi.

Ulterior, tot mai multe muzee au anunțat că nu participă la Noaptea Muzeelor.

 Ministrul vorbește de măriri, premierul de șantaj

Ministrul culturii, Raluca Turcan (foto), a declarat, că a elaborat mai multe amendamente la acte normative care prevedeau majorări salariale pentru mai multe categorii profesionale, pentru a corecta inechitățile, în condițiile în care angajaților din muzeele şi bibliotecile care lucrează în sistemul de educație le-au fost majorat salariile cu 20%.  „Vorbim despre oameni pasionați care, alături de alți angajați din instituții de cultură, muncesc pentru păstrarea identității noastre naționale. Cu toate acestea, muncesc pe salarii care nu au cum sa fie satisfăcătoare”, a spus Turcan.

La rândul său, premierul Marcel Ciolacu a vorbit despre un „șantaj” al angajaților la care nu va răspunde. Ciolacu a spus că şi el este nemulțumit „de multe”, dar nu i-a trecut prin cap să boicoteze ca niște copii să viziteze muzeele. „Calea cea mai corectă este ca în perioada următoare să ne aşezăm la masă şi dânşii să-şi facă slujba pentru care sunt plătiţi de către noi toţi. (…) La şantaj, îi anunţ oficial că nu voi răspunde. Dacă e nevoie, voi apela la alţi miniştri şi avem noi grijă de muzee în ‘Noaptea Muzeelor’. Nu am nicio problemă”, a mai declarat premierul.

Actualitate
cultura, noaptea muzeelor

mai 15, 2024 0 Comentariu
WWF: Subvențiile pentru agricultură contribuie la distrugerea Deltei
de Ioana Oancea
Un nou raport WWF arată că statele membre UE direcționează anual între 34 și 48 mld. euro din subvențiile europene către activități care dăunează naturii. Deși aceste subvenții dăunătoare acoperă toate sectoarele majore ale economiei, cea mai mare parte a acestora provine din agricultură. Un caz aparte este cel al Deltei Dunării.

Subvenţiile agricole acordate în Delta Dunării sunt dăunătoare atât naturii, cât şi viitorului comunităţilor care locuiesc acolo. Îndiguirile realizate în trecut, pentru a face loc incintelor agricole, reprezintă punctul de plecare care a dus la reducerea fertilității solurilor sau a făcut ca peștii să intre în declin, arată raportul WWF.  

În prezent, cinci zone agricole acoperă aproape 40.000 de hectare de teren în Deltă, aceste terenuri fiind adesea arendate către companii private pentru o perioadă de până la 30 ani. „Deşi aceste companii fac profituri uriaşe, dar o mică parte din ele ajunge la comunităţile locale”, susţin realizatorii raportului.

„Pentru conservarea ecosistemelor unice din Deltă şi pentru a oferi un viitor comunităţilor locale, banii cetăţenilor europeni ar trebui să nu mai finanţeze iniţiative distructive. WWF îndeamnă guvernele şi UE să stabilească un cadru obligatoriu din punct de vedere juridic pentru a garanta o eliminare oportună şi echitabilă social, a subvenţiilor care dăunează biodiversităţii şi pentru a le redirecţiona către soluţii bazate pe natură, care ar putea proteja mai bine cetăţenii europeni de impactul schimbărilor climatice”, se menţionează în document.

Studiul, realizat de firma de consultanţă de mediu Trinomics, se concentrează pe efectele pe care subvenţiile identificate le au asupra biodiversităţii, dar nu ia în considerare impactul asupra schimbărilor climatice.

Subvenții pentru stuf tranformat în pășune

Un scandal legat de subvențiile din Deltă a izbucnit la începutul anului. Parchetul European a cerut documente de la instituțiile statului în legătură cu modul în care două firme conduse în trecut de apropiați ai baronul PSD Paul Stănescu (foto dreapta), Ecologic Danube SRL și Biodelta Resurse SRL, au ajuns să solicite subvenții de aproape 6 mil. euro pentru stuful din Delta Dunării. O lege modificată în 2023 a transformat Delta în pajişte, pentru care se pot cere subvenții de la UE, la inițiativa actualului ministru al agriculturii, Florin Barbu (foto stânga), după cum a arătat PRO TV. Tot Barbu, ajuns la șefia Ministerului, l-a demis în februarie pe șeful APIA, liberalul Ionuț Lupu, care stopase atunci plățile. Ulterior, în aprilie, Centrul Județean Tulcea al APIA a refuzat să le plătească celor două firme subvențiile cerute, potrivit G4Media.

Bolile, agravate de clima caldă

Schimbările climatice duc la răspândirea unor boli și la apariția unor noi moduri de transmitere pentru altele. Speciile de vectori, cum ar fi ţânţarii, prosperă într-un climat mai umed, cu temperaturi mai ridicate. Animalele purtătoare de boli se apropie de oameni pe măsură ce habitatul lor dispare, iar scăderea biodiversităţii pare să joace un rol important în răspândirea bolilor, potrivit unui studiu publicat în revista ştiinţifică Nature.

Vara lui 2023, cea mai caldă

Vara trecută, când incendiile de vegetaţie s-au extins în regiunea mediteraneană, pe drumurile din Texas au fost instituite restricţii, iar valurile de caniculă au pus la încercare reţelele electrice din China, a fost cea mai fierbinte din ultimii 2.000 de ani, potrivit unui nou studiu, citat de Reuters. Perioada iunie-august a fost cea mai călduroasă de la debutul înregistrărilor, din 1940, un semn clar al schimbărilor climatice care alimentează noi fenomene extreme.

Actualitate
delta, subventii agricultura

mai 15, 2024 0 Comentariu
Proiect „electoral” à la Clotilde Armand: Delapidare, acoperită din banii primăriei S1
de Ioana Oancea
Primarul sectorului 1, Clotilde Armad, a adus în spațiul public o problemă cel puțin stranie. Ea a propus ca Primăria să plătească pentru datoria uriașă acumulată de un bloc din sectorului 1 la utilități. Se pare că datoria a apărut după ce administratorii au furat banii. Responsabilitatea pentru controlul asociațiilor de proprietari era atributul primăriei de sector.

Armand a transmis că are un proiect ce urma a fi supus votului Consiliului Local. Într-o postare făcută pe Facebook, edilul le-a transmis cetățenilor situația Blocului A, clădire aflată pe strada Gării de Nord nr. 6-8. Imobilul cu un total de 523 de apartamente și aproximativ 900 de locatari are o datorie enormă la Termoenergetica, acumulată după ce, în două dăți diferite, administratorii au delapidat fondurile asociației. Locatarii au de achitat acum către compania care se ocupă de distribuirea apei calde și a agentului termic 1,35 milioane lei.

În acest context, primarul din S1 a anunțat că a fost pregătit un proiect prin care vrea să achite această datorie: „În prezent, Asociația are conturile blocate și nu poate face plățile curente. Am pregătit împreună cu specialiștii noștri un proiect de hotărâre prin care Primăria Sectorului 1 va achita datoria și penalitățile către Termoenergetica SA. Vom diminua astfel presiunea financiară, lucru care va permite funcționarea corectă a Asociației de Proprietari. Este o situație extraordinară în care am ales să ne implicăm”.

Edilul susține că aceasta este o nedreptate față de care Primăria nu poate rămâne indiferentă. Respectivul imobil este încadrat în gradul de risc seismic 1, iar de proiectul de consolidare se ocupă Primăria Capitalei.

Reacțiile cetățenilor

Postarea lui Armand nu a rămas netaxată. „(…) de ce trebuie ca locuitorii sectorului 1 să suporte furturile unor foști președinți de asociații? Poate sunt și alte imobile în această situație în sector. Trebuie să și le asume locuitorii S1 pe toate?”, a scris MR, pe Facebook.

BD a comentat: „Datoriile nu sunt doar de la administratorii furăcioși, sunt și de la rău platnici. Ceea ce vreți sa faceți acum va crea un precedent. Nu mi se pare normal din taxele noastre să plătiți pentru unii care au preferat sa își cumpere țigări și băutură în loc sa își plătească întreținerea la bloc. Sunt mii de blocuri în situația aceasta, așa că sper să nu aveți susținere și proiectul să nu fie votat. Să nu mai zic că găsiți soluții doar pentru cei din blocuri, cei care locuiesc la case nu există, nu? Aaa, sunt mai puține voturi, am înțeles”.

„Inițiativa e lăudabilă. Totuși, Primăria ar trebui să acorde asistență juridică să recupereze măcar o parte a prejudiciului de la cei doi delapidatori”, a arătat NR, iar Armand a răspuns că se întâmplă deja acest lucru.

Ce spune legea

Unul dintre responsabilii pentru controlul asociațiilor de proprietari este însă chiar Primăria de sector. Potrivit Legii 196/2018, autoritățile administrației publice locale organizează în cadrul aparatului de specialitate al primarului un compartiment specializat în sprijinirea, îndrumarea și controlul asociațiilor de proprietari. Acest compartiment controlează activitatea financiar-contabile din cadrul asociațiilor, din oficiu ori la solicitarea unuia sau mai multor membri ai asociației. Administratorul este obligat să întocmească și să depună situația soldurilor elementelor de activ și pasiv. Astfel, primăria avea toate instrumentele să se sesizeze din vreme cu privire la facturile neachitate din blocul de pe strada Gării de Nord, însă nu a făcut-o.  

Politică
clotilde armand, proiect electoral

mai 9, 2024 0 Comentariu
Biden condiționează livrarea armelor către Israel: „I-am spus clar lui Bibi”
de Ioana Oancea
Liderul de la Casa Albă a pus pentru prima dată condiții Israelului pentru livrarea anumitor arme. Joe Biden a spus că nu va livra „obuze de artilerie” și alte tipuri de arme, în cazul unei ofensive majore la Rafah, unde se refugiază 1,5 milioane de civili palestinieni, relatează AFP şi Reuters.

Este prima dată când preşedintele american pune în mod public condiţii pentru sprijinul militar acordat Israelului. „Dacă intră în Rafah, nu le voi livra armele care au fost întotdeauna folosite (…) împotriva oraşelor”, a declarat preşedintele SUA, într-un interviu pentru CNN. „Nu vom livra armele şi obuzele de artilerie care au fost folosite” până acum, a reafirmat Joe Biden.

Întrebat despre decizia SUA de săptămâna trecută de a suspenda livrarea unui transport de bombe, el a comentat: „Civili au fost ucişi în Gaza din cauza acestor bombe americane. Este greșit”.

Cu toate acestea, Biden a a dat asigurări că SUA vor continua să „se asigure că Israelul este protejat de Iron Dome “, scutul de apărare antiaeriană, care interceptează rachetele trase către teritoriul israelian.

Întrebat despre operaţiunea militară pe care Israelul a lansat-o deja la Rafah, localitate din sudul Fâşiei Gaza unde s-au refugiat peste un milion de palestinieni, Biden a spus că nu a afectat „centrele cu populaţie”. „Le-am spus lui Bibi (prim-ministrul Benjamin Netanyahu, n.red.) şi cabinetului de război că nu vor avea sprijinul nostru dacă intră, cu adevărat, în centrele cu populaţie. Nu ne distanţăm de securitatea Israelului, ne distanţăm de capacitatea Israelului de a duce război în aceste zone”, a precizat Biden.

Statele Unite au suspendat livrarea unei încărcături de bombe cu două săptămâni înainte după ce Israelul nu a răspuns „îngrijorărilor” Washingtonului privind ofensiva anunţată de la Rafah, în sudul Fâşiei Gaza.

Armata israeliană le-a cerut încă de lunea trecută locuitorilor din partea de est a oraşului Rafah să părăsească zona, stârnind temeri că atacul la sol cu care Israelul ameninţă de câteva luni se va produce în sfârşit. Potrivit estimărilor UNRWA (Agenţia ONU pentru refugiaţii palestinieni), în fiecare oră în medie 200 de palestinieni părăsesc oraşul Rafah în urma ordinului de evacuare dat de Israel.

Studenții din toată lumea protestează față de război

Protestele au cuprins pe rând campusurile universitare din SUA și, tot mai mult, din Europa, la aproape o lună de la declanșarea unei mișcări pornite de la Universitatea americană Columbia.

Studenții au instalat corturi și au protestat vizavi de crimele din Gaza. Unele colegii au reprimat imediat protestele împotriva războiului Israel-Hamas. Dintre cele care au tolerat corturile, unele au început să-și piardă răbdarea și să cheme poliția din cauza perturbăriii vieții din campus, problemelor de siguranță și implicarea non-studenților în aceste manifestații.

Săptămâna trecută, Poliția germană a dispersat un protest al câtorva sute de activiști pro-palestinieni care ocupaseră o curte la Universitatea Liberă din Berlin. În Olanda, protestatarii au ocupat un clădire universitară în Amsterdam, ore după ce poliția a reținut 169 de persoane într-o altă locație din campus.

În alte părți ale Europei, studenților li s-a permis să protesteze – cum ar fi peluzele de la Cambridge, din Marea Britanie. Studenții au organizat proteste sau au înființat tabere în Finlanda, Danemarca, Italia, Spania, Franța și Marea Britanie.

Ei se manifestă pentru stoparea răboiului, în care peste 34.000 de oameni au murit de la începerea ofensivei Israelului împotriva Hamas, iar 70% dintre victime sunt femei și copii. Organizațiile internaționale susțineau în decembrie că 90% dintre victime sunt civili, în timp ce armata israeliană spunea că 66% dintre cei care au murit sunt civili.

Politică
arme israel, biden

aprilie 26, 2024 0 Comentariu
Dosarul Mineriadei, o saga fără sfârșit
de Ioana Oancea
Procurorii au început o nouă serie de audieri în Dosarul Mineriadei, iar mai multor persoane puse sub acuzare li s-au adus la cunoștință învinuirile. Printre acestea, fostul președinte, Ion Iliescu, fostul prim-ministru, Petre Roman, și fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu. Dosarul Mineriadei este unul dintre marile restanțe ale statului român care nu a făcut lumină nici la 34 de ani de la violențele din iunie 1990 și pentru care a fost condamnat la CEDO.

Petre Roman și Gelu Voican Voiculescu s-au prezentat la sediul Parchetului General, pentru a lua la cunoştinţă că au fost puși din nou sub acuzare în dosarul Mineriadei. De asemenea, fostul director SRI Virgil Măgureanu, general (rez.) Mugurel Cristian Florescu, Cazimir Ionescu, Adrian Sârbu şi Miron Cozma au fost invitați la audieri. În timp ce fostul președinte Ion Iliescu a fost audiat la domiciliu, deoarece nu se poate deplasa la sediul Parchetului, având 94 de ani.

Procurorii trebuie să refacă ancheta în acest dosar, după ce probele strânse de anchetatori au fost anulate în instanţă. Iniţial, în iunie 2017, fostul preşedinte Ion Iliescu a fost trimis în judecată pentru infracţiuni contra umanităţii, alături de fostul premier Petre Roman şi fostul director SRI Virgil Măgureanu. În decembrie 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis restituirea dosarului la Parchetul Militar, pentru refacerea de la zero a anchetei. Judecătorii au decis atunci anularea tuturor probelor strânse de procurori, fiind constatată nelegalitatea rechizitoriului. Procurorii militari susţineau că, în zilele de 11 şi 12 iunie 1990, autorităţile statului au hotărât să declanşeze un atac violent împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii, care îşi exprimau paşnic opiniile politice.

Ar fi fost implicate, în mod nelegal, forţe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, SRI, precum şi peste 10.000 de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării. Conform Parchetului Militar, atacul a fost pus în practică în dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, și au rezultat moartea prin împuşcare a patru persoane, vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unui număr total de 1.388 de persoane, privarea de dreptul fundamental la libertate, din motive de ordin politic, a unui număr total de 1.250 de persoane.

Iohannis, de acord cu urmărirea penală

Pe 16 aprilie, președintele Klaus Iohannis a dat aprobarea pentru începerea urmăririi penale împotriva lui Ion Iliescu (foto), Petre Roman și Gelu Voican Voiculescu. Procurorul general al României, Alex Florența, a cerut avizul în acest sens. Cei trei sunt acuzați că au orchestrat violențele împotriva manifestanților. Despre Ion Iliescu, procurorii spun că a dat ordinul pentru evacuarea în forţă a manifestanţilor din Piaţa Universităţii.

România, condamnată la CEDO

În Dosarul Mineriadei, România a fost condamnată de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului pentru tergiversarea cercetărilor și a fost obligată să plătească daune victimelor. Ţara noastră a fost obligată în urmă cu 10 ani să plătească 55.000 de euro unor persoane care au fost mutilate în timpul intervenției minerilor din iunie 1990. În noiembrie 2012, România pierdea la CEDO, în urma unei alte plângeri depusă la instanța europeană de Teodor Mărieş, președintele Asociației 21 decembrie 1989, și de alte două persoane, pentru tergiversarea dosarelor mineriadelor.

Politică
cedo, mineriada

aprilie 25, 2024 0 Comentariu
Ofensivă modestă împotriva chinezăriilor ce intoxică România
de Ioana Oancea
Platformele chinezești Temu și Shein au invadat piața românească. Cu o politică de reclamă extrem de agresivă pe rețelele sociale, prețuri mici și calitate îndoielnică, brandurile promovează consumerismul și nu oferă garanții. ANPC face acum demersuri modeste pentru verificarea site-urilor. Platformele chinezești Temu și Shein au invadat piața românească. Cu o politică de reclamă extrem de agresivă pe rețelele sociale, prețuri mici și calitate îndoielnică, brandurile promovează consumerismul și nu oferă garanții. ANPC face acum demersuri modeste pentru verificarea site-urilor.

Românii dau zilnic mii de comenzi pe cele două site-uri care au crescut suficient de mult în toată lumea în ultimii doi astfel încât să amenințe Amazon. Multe dintre comenzi sunt de haine, încălțăminte, accesorii, dar cele două site-ul comercializează tot felul de produse pentru casă, hobby-uri sau călătorii.

Produsele trimise sunt însă de o calitate îndoielnică, mărimile nu corespund, produsele vin cu defecte, materialele sunt proaste, iar după câteva purtări produsul trebuie aruncat. În acest fel, se contribuie la maldărele de produse textile ce ajung la groapa de gunoi în România și în întreaga lume. Returul este suficient de scump astfel încât să nu fie o opțiune de luat în considerare.

„Vă rog să mă ajutați: nu am primit nici până acum comanda mea făcută în 05.04.24 și plătita cu 130 lei care are numărul: (…). Contactul cu dvs, chiar al serviciului clienți este imposibil”, scrie cineva pe pagina de Facebook a Temu. „Wow!!!! Toți aveți probleme serioase cu serviciul clienți!!! Nu voi face cumpărături aici. Puneți-vă lucrurile la punct”, scrie un alt client la Shein. Majoritatea clienților se plâng că plata nu se poate face decât anticipat, cu card bancar, dar și că serviciul clienți nu poate fi contactat în cazul unor probleme.

ANPC face controale

În aceste condiții, și Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a început o acțiune de verificare a celor două site-uri. „Acţiunea se concentrează asupra posibilelor practici comerciale incorecte ale comercianţilor, în relaţia cu consumatorii, susceptibile să deformeze, în mod esenţial, comportamentul economic al acestora, respectiv potenţiale încălcări ale legislaţiei orizontale privind siguranţa produselor şi protecţia consumatorilor (reduceri neautentice) şi practici agresive – interfeţe manipulatoare, vânzare sub presiune, recompensarea implicării unei persoane cu un produs sau serviciu cu un premiu, dar şi alte aspecte (de exemplu, legate de siguranţa produselor)”, potrivit unui comunicat.

ANPC sfătuieşte consumatorii să se informeze cu atenţie, înaintea achiziţionării unui produs, asupra caracteristicilor, preţurilor afişate, costurilor de livrare, informaţiilor despre comerciant sau modalităţilor de plată disponibile.

În cazul unei probleme, consumatorii trebuie să încerce o rezolvare directă cu operatorul economic, pe cale amiabilă. Dacă acest lucru nu funcţionează, se pot adresa ANPC, în cazul operatorilor economici cu sediu social pe teritoriul României și Centrului European al Consumatorilor din România, pentru operatorii cu sediul în alte state UE. Autoritățile nu pot face însă prea mult când e vorba de magazine din afara UE.

Industria modei, printre cele mai poluante

Fast-fashion sau industria modei rapide, care produce haine ieftine pe care oamenii le cumpără și le aruncă la fel de rapid, este una dintre cele mai poluante din lume.

Potrivit Programului ONU pentru Mediu, industria modei este al doilea cel mai mare consumator de apă și este responsabilă pentru aproximativ 10% din emisiile globale de carbon – mai mult decât toate zborurile internaționale și transportul maritim la un loc. Producătorii seacă sursele de apă și poluează râurile și pâraiele, în timp ce 85% din toate textilele merg la gunoi anual. Chiar și spălatul rufelor eliberează în ocean 500.000 tone de microfibre în fiecare an, echivalentul a 50 de miliarde de sticle de plastic.

Potrivit documentarului lansat în 2015 „The True Cost”, lumea consumă în jur de 80 de miliarde de piese vestimentare noi /an, cu 400% mai mult decât consumul de acum douăzeci de ani. Americanul mediu generează 82 kg de deșeuri textile/ an. Din păcate, problemele fast fashion sunt adesea trecute cu vederea de către consumatori. 

Actualitate
anpc, chinezarii, romania

aprilie 24, 2024 0 Comentariu
Provocările următorilor 10 ani: Depopularea și îmbătrânirea populației, riscuri uriașe 
de Ioana Oancea
România se va confrunta cu riscuri în ceea ce privește depopularea și creșterea numărului de migranți, cu adâncirea diferențelor dintre regiuni care se vor reflecta în toate sectoarele și cu provocările aduse de tranziția energetică, potrivit unui raport Expert Forum (EFOR).

Populația Europei îmbătrânește, iar tendința este accentuată mai ales în Europa de Est, incluzând România. În țara noastră, tendința dată este de valul de „decreței” (persoane născute după decretul comunist din 1966 care interzicea avorturile), care vor ajunge în următorii ani la vârsta pensionării, dar și de tendința emigrării populației apte de muncă spre Vest. Acest lucru se va reflecta într-un val de pensionări în anii următori și deci presiune asupra sistemului public de pensii, aflat oricum la grea încercare.

În ultimii doi-trei ani, România a devenit din ce în ce mai atractivă pentru migranții din afara UE, inclusiv pentru cei din alte țări decât Ucraina. Cetățenii din UE și din Europa de Sud-Est au crescut de la aproximativ 40.000 în 2011 la aproximativ 58.000 în 2022, în timp ce numărul cetățenilor din țări terțe a crescut de la aprox. 57.000 în 2011 la 114.000 în 2022. Deși numărul rămâne relativ scăzut, rata de creștere este exponențială.

Inegalități

România se confruntă cu o inegalitate tot mai profundă. Pornind de la infrastructură și furnizarea de servicii de bază, sănătate, educație, apă potabilă, energie, aceste disparități în creștere creează handicapuri pentru acele grupuri surprinse în sărăcie și tind să devină intergeneraționale. Comisia Europeană, în raportul din 2023, a remarcat că „Disparitățile regionale rămân ridicate, determinate în principal de decalaje în productivitatea muncii între regiuni.

În 2021, productivitatea României a fost sub media UE (la 86%) și a variat extensiv între regiuni, de la 162% din media UE în regiunea capitală București-Ilfov la 51% în Nord-Est.”   Disparitățile sunt vizibile și în educație: 42% din populația din București are o diplomă universitară, comparativ cu Muntenia de Sud, Nord-Est și Sud-Est, la doar 14%. PIB-ul regional în 2018 este de 3,6 ori mai mare în București-Ilfov decât în regiunea Nord-Est, iar decalajul se adâncește.

Tranziția energetică

În ceea ce privește politica energetică, România se află într-un contrast puternic față de ambițiile UE, arată raportul EFOR. În ultimii 3-4 ani, ambiția țării a fost de a încuraja o dezvoltare semnificativă a consumului său de gaze până în 2030 și mai departe, atât pentru gospodării, cât și în producția de electricitate, în timp ce în practică a împiedicat investițiile în energia regenerabilă și a întârziat dezvoltarea infrastructurii necesare pentru utilizarea acesteia. În 2022-2023, în ciuda semnalelor puternice de pe piață, cele mai multe investiții în energii regenerabile au avut loc în ciuda, și nu cu sprijinul, statului: acestea au totalizat 1,5 GW de la prosumatori, dar doar 600 MW în solare și eoliene de scară mare, mult sub alte state membre UE în același interval de timp, potrivit EFOR.

Social
depopularea, imbatranirea populatiei

aprilie 23, 2024 0 Comentariu
Claudiu Manda și Rareș Bogdan, chiulangiii din PE vor din nou la mulți bani și puțină muncă
de Ioana Oancea
Europarlamentarul român Claudiu Manda (PSD) a reușit să se poziționeze pe primul loc la cumulul de absențe pentru voturile date în Parlamentul European în actualul mandat. Singurul care l-a depășit este un ales grec care se află în închisoare. Nici Rareș Bogdan (PNL) nu s-a lăsat mai prejos. El se află pe locul 5 în rândul eurodeputaților chiulangii. Ambii se regăsesc pe poziții eligibile la alegerile din 9 iunie.

Practic, Claudiu Manda nu s-a aflat pe locul 1 în topul chiulangiilor doar pentru că ocupantul primei poziții este în închisoare. Grecul neo-nazist Ioannis Lagos este eurodeputatul care a ratat cele mai multe voturi în 2024 pentru că a fost condamnat la 13 ani de închisoare în 2020 pentru conducerea unei organizații criminale, partidul de extremă dreapta Golden Dawn pe care l-a co-fondat și pe care îl reprezintă în PE. Lagos a lipsit la 62% din voturile date prin apel nominal, potrivit unei analize POLITICO. Cu toate acestea, Lagos încă desfășoară activități parlamentare din celula închisorii: a adresat întrebări Comisiei Europene și a prezentat amendamente la legi până în februarie 2022. Sistemul de vot la distanță al Parlamentului, instalat pentru a permite camerei să-și continue activitatea în timpul perioadele de izolare, i-au permis lui Lagos să voteze din închisoare.

Chiulangii români

Claudiu Manda a fost și deputat și Parlamentul României în trecut și s-a remarcat prin faptul că este soțul Olguței Vasilescu, primarul Craiovei, amândoi fiind apropiați ai lui Liviu Dragnea, când acesta era pe „cai mari”. Manda a reușit să absenteze la aproape jumătate din voturile date în PE, mai precis 43,6%.

Manda a fost implicat într-un proces penal pentru acuzații de corupție, până când judecătorii i-au respins cazul, în această primăvară. Întrebat de jurnaliști de ce a absentat, Claudiu Manda a refuzat să comenteze.

Social-democratul român este urmat în topul chiulangiilor de câțiva membri neafiliați, printre care Tamás Deutsch și András Gyürk de la partidul Fidesz al lui Viktor Orbán și Viktor Uspaskich de la Partidul Laburist (DP) populist lituanian, care au sărit cu toții peste 32 și 34% din ședințele de vot. Unii parlamentari au susținut că îndeplineau alte sarcini în timpul votării.

Pe locul 5 în topul chiulangiilor se află liberalul Rareș Bogdan, absent de la 32,8% din ședințele de vot. România este a șasea cea mai mare țară din UE și are 33 de europarlamentari din totalul 705 aleși.

Rareș Bogdan și Claudiu Manda sunt pe locuri eligibile pe lista comună PSD – PNL la alegerile din 9 iunie, locul doi, respectiv locul cinci, așa că este sigur că vor avea șansa să chiulească și din viitorul Parlament European.

Eurodeputați la pușcărie

Ioannis Lagos (foto) nu este însă singurul politician care a ratat voturi în acest mandat pentru că se afla în închisoare. Eva Kaili, un alt parlamentar grec, și Marc Tarabella din Belgia au ratat mai multe ședințe după ce au fost reținuți în scandalul de corupție Qatargate, pentru că ar fi primit vacanțe și alte beneficii pentru a susține interesele Qatarului în PE. La fel s-a întâmplat și europarlamentarul italian Andrea Cozzolino, care a fost anchetat în aceeași speță și arestat la domiciliu.

Politică
claudiu manda, rares bogdan

aprilie 19, 2024 0 Comentariu
Invitație la teatru pentru minivacanța de 1 mai
de Ioana Oancea
Teatrul Naţional “I.L. Caragiale” din Bucureşti a pregătit un program special pentru vacanţa de 1 şi 2 mai, cu opt spectacole pentru toate gusturile, dedicate celor care nu pleacă din oraş în această perioadă.

Printre producţiile care vor fi prezentate pe scenele TNB se numără “Dineu cu proşti”, “Cuvântul progres rostit de mama sună teribil de fals”, “Orchestra Titanic” şi” Anonimul veneţian” propuse în prima zi de mai, şi “Călătoria”, “Casa de la ţară”, “Bolta cerească” şi “Frumos e în septembrie la Veneţia” pentru ziua de 2 mai.

„Fie că sunt iubitori de comedii, drame sau spectacole de muzică, dans şi pantomimă, ori cu un strop de romantism, spectatorii vor avea ocazia de a alege dintre cele mai cunoscute spectacole din repertoriul Naţionalului”, informează organizatorii.

În aceste spectacole, publicaul va putea vedea pe scenă artiști precum Maia Morgenstern, Oana Pellea, Horaţiu Mălăele, Claudiu Bleonţ, Marius Manole, Mircea Rusu, Tania Popa, Marius Bodochi, Ana Ciontea, Ilinca Goia, Raluca Aprodu, Gavril Pătru, Medeea Marinescu, Magda Catone, Lari Giorgescu, Dan Puric.

Străzi deschise în București

Programul ”Străzi deschise”, adică deschiderea Căii Victoria pentru oameni și închiderea traficului pentru mașini și biciclete va continua în weekendul de Paști. „Străzi deschise, București – Promenadă urbană”, cel mai amplu proiect outdoor din București transformă, a reînceput din 6 aprilie, iar evenimentele vor continua în fiecare weekend până în 13 octombrie.

În zonele temporar pietonale instaurate pe parcursul celor 7 luni în diverse puncte centrale și în cartierele Bucureștiului vor avea loc diverse momente artistice sau activități sportive. De la spectacole de teatru, demonstrații de dans, concerte stradale live la ateliere de creație pentru copii, expoziții, activități sportive și zone de joacă, organizate de instituții culturale ale orașului. Anul trecut, peste un milion de oameni au luat parte la activități.

„Culorile dezghețului”, la MȚR

Expoziţia “Culorile ‘dezgheţului’. Satul basarabean în pictura anilor 1960”, care prezintă creaţiile a 14 maeştri din stânga Prutului, care s-au remarcat prin contribuţia la înnoirea limbajului plastic al momentului, este deschisă deja la Noua Galerie de la Muzeul Naţional al Ţăranului Român și va putea fi vizitată până pe 19 mai. Sunt expuse lucrări cu tematică rurală semnate de artiştii: Mihail Grecu, Valentina Rusu Ciobanu, Ada Zevin, Glebus Sainciuc, Igor Vieru, Gheorghe Jancov, Eleonora Romanescu, Olga Orlova, Elena Bontea, Sergiu Cuciuc, Sergiu Galben, Ludmila Ţonceva, Vasile Toma, Victor Tretiacenco.

Ambasadorul Republicii Moldova în România, Victor Chirilă, a apreciat la vernisaj că expoziţia reprezintă „un proiect care documentează activitatea artistică a pictorilor de la Chişinău şi pune în evidenţă eforturile de inovare ale acestora, în contextul ‘dezgheţului’ hruşciovist din anii ’60, (…) prolific pentru lumea artei din Republica Moldova”.

Lucrări de Ghenie, adjucate pentru sume impresionante

Trei lucrări realizate de Adrian Ghenie, dintre care două ce datează de la începutul carierei sale artistice, au fost adjudecate pentru suma totală de 107.750 de euro la o licitaţia de artă contemporană organizată de Artmark. Potrivit rezultatelor licitaţiei, lucrările “Aripă” şi “Vestigiile memoriei” realizate de artist la începutul anilor 2000 au fost cumpărate la 42.500 de euro, respectiv la 60.000 de euro. Cea de-a treia, realizată în anul 2020 şi intitulată “Stephane Mallarme”, offset-ul unui colaj inspirat de cunoscutul poet simbolist francez, a fost adjudecată la 5.250 de euro. Adrian Ghenie este unul dintre artiştii români ce s-au impus în ultimii zece ani pe piaţa internaţională de artă.

Actualitate
1 mai, minivacanta, teatru

aprilie 18, 2024 0 Comentariu
Sărăcia îi face pe români să se împrumute de la IFN-uri
de Ioana Oancea
Pe fondul uneia dintre cele mai mari inflații din Uniunea Europeană, românii au continuat să se împrumute de la instituțiile financiare nebancare (IFN), la dobânzi exorbitante. Valoarea creditelor de la IFN-uri a ajuns la un nivel record, de aproape 50 de miliarde de lei în 2023, după un avans anual de 13,9%, potrivit unei analize KeysFin.

IFN-urile creditează în special companiile nefinanciare, cu 78% din totalul portofoliului şi un avans anual de 17%, în timp ce împrumuturile către populaţie au reprezentat 21% şi au crescut în 2023 cu 5% faţă de anul anterior.

Ca pondere în total, IFN-urile incluse la categoria activităţi multiple de creditare au acordat 97% din totalul împrumuturilor, în timp ce instituţiile incluse la categoria de leasing financiar au creditat doar 2% din total, potrivit datelor de la sfârşitul lui decembrie 2023 publicate de BNR.

Analiza mai arată că aproape 89% dintre creditele acordate de IFN-uri populaţiei au fost în lei, urmate de cele în euro cu 10,7% şi alte valute cu 0,6% în decembrie 2023.

„Faţă de finalul lui 2022 observăm o creştere cu 19% în cazul ponderii creditelor acordate populaţiei în euro şi cu doar 4% a ponderii creditelor în lei. De cealaltă parte, 82% dintre creditele acordate de IFN-uri companiilor nefinanciare au fost în euro, urmate de cele în lei cu 18% din total, potrivit datelor BNR.

Din perspectiva maturităţii, 58% din portofoliul de credite în euro acordate de IFN-urile locale companiilor nefinanciare aveau scadenţa cuprinsă între 1 şi 5 ani, 21% aveau scadenţa peste 5 ani, iar 4% mai puţin de un an”, a declarat Diana Florescu, analist economic KeysFin.

Rata creditelor neperformante acordate de IFN-uri a scăzut cu 18,8 puncte procentuale faţă de decembrie 2022, la 3,2% în septembrie 2023, mai ales pentru companii. Cu toate acestea, rata creditelor neperformante acordate de IFN-uri populaţiei a rămas de peste două ori mai mare decât cea a împrumuturilor bancare către populaţie (6,6% comparativ cu 3,8% în cazul creditelor bancare).

Analiza are la bază rezultatele a 170 de IFN-uri dintre cele 177 incluse în Registrul General la sfârşitul lui septembrie 2023 (94%).

Încercare de legiferare

Parlamentul a adoptat la sfârşitul lui martie o lege care prevede plafonarea dobânzilor la creditele acordate de IFN-uri. Costurile totale ale creditului ar fi limitate la dublul sumei împrumutate. Dobânda anuală efectivă la creditele ipotecare pentru investiţii imobiliare ar urma să fie limitată la cel mult 8 puncte procentuale peste rata dobânzii la facilitatea de creditare (în prezent 8%, deci nivelul maxim ar fi 16%), iar la cele de consum DAE nu pot depăşi cu peste 27 de puncte procentuale, deci nivelul maxim ar fi 35%.

FMI transmite un avertisment

FMI a avertizat asupra exuberanţei excesive a pieţelor, în condiţiile în care investitorii urmăresc cu atenţie deciziile băncilor centrale. În raportul semianual de stabilitate financiară, instituţia financiară internaţională observă că pieţele au devenit „extrem de optimiste”, comparativ cu momentul precedentului raport din octombrie. Riscurile de evoluţie negativă se atenuează, dar tensiunile geopolitice şi creşterea nivelului datoriei ar putea să pună probleme dacă băncile centrale vor trebui să menţină mai mult timp dobânzile ridicate, pentru a contracara inflaţia.

Actualitate
ifn, imprumuturi, saracie