Autor: Ioana Oancea

martie 13, 2024 0 Comentariu
Patrimoniul de la Roșia Montană, bătaia de joc a Gabriel Resources. Ce ar trebui să facă statul român
de Ioana Oancea
Anunțul că România a câștigat procesul împotriva Gabriel Resources a dus imediat la prăbușirea acțiunilor pe bursă. Ulterior, compania a anunțat că mai are doar 2 mil. euro în cont și nu va putea plăti despăgubirile impuse de tribunalul de arbitraj. Gabriel Resources deține însă sute de case la Roșia Montană care ar putea să intre în circuitul cultural.

Compania care dorea exploatarea aurului a început presiunile asupra localnicilor în anii 1997 – 1998, înainte să obțină licența de exploatare. Tot în acea perioadă, a început să cumpere case în sat, estimându-se că în total ar fi achiziționat 850 de case. Dintre acestea, 260 au fost pur și simplu demolate, iar în jur de 20 – renovate .

Multe dintre casele deținute de Gabriel Resources sunt însă case de patrimoniu și ele sunt în colaps sau în stare avansată de degradare, abandonate de ani de zile. Fiind deținute de un privat, în cazul lor nu se poate interveni nici de către statul român, și nici de către asociații, ajungându-se astfel la o situație absurdă. De ce nu și-a exercitat statul român dreptul de preempțiune (adică prioritatea de a cumpăra) asupra acestor imobile de patrimoniu este doar una dintre întrebările rămase fără răspuns în toți acești ani.

Cu toate acestea, de la includerea în UNESCO, în 2021, au fost inițiate mai multe proiecte mici finanțate de Institutul Național al Patrimoniului, aflat în subordinea Ministerului Culturii, pentru lucrări de reparații, urgență sau de proiectare. Două șantiere mari vizează casele parohiale reformată și greco-catolică. Administrația locală are alte opt șantiere în curs, finanțate prin PNRR.

Un rol vital în salvarea patrimoniului l-a avut ARA – Asociaţia „Arhitectură. Restaurare. Arheologie”, cea care a inițiat proiectul „Adoptă o casă la Roșia Montană” și a lucrat pentru localitate de mai bine de 15 ani. Și în acest an, ARA va continua lucrările cu voluntari, la Lapidariumul de la Muzeul Mineritului, fostul cazinou din centrul Roșiei, biserica reformată și capela bisericii romano-catolice.

Cazinoul din Roșia Montană

Casina din Roșia Montană se afla într-un stadiu avansat de degradare, însă pentru refacerea sa au fost alocate finanțări. Clădirea a fost edificată de Bartha Miklos în anul 1886 și a fost mai întâi cazinou, apoi sală de cinema, iar în anii 60-80 „bufet” al Cooperației. Pe lângă jocurile de noroc, aici aveau loc diverse alte evenimente, cum ar fi baluri sau nunți.

Casa de peste Foieș

Este deținută de Gabriel Resources și lăsată în paragină. Casa a fost construită peste râul Foieș (Roșia). Ea datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea, fiind inițial locuință, apoi magazin alimentar. Între 1940 și 1980, a suferit mai multe intervenții la fațadă. În mod ironic, pe afișul de pe casă scrie, de peste 20 de ani, că „RMGC asigură lucrări de mentenanță și intervenții de urgență pentru această clădire”.

Biserica Unitariană

ARA a realizat mai multe lucrări la Biserica Unitariană, precum și la casa parohială unitariană, din Roșia Montană. În prezent, Biserica este folosită și pentru evenimente culturale, cum ar fi concerte de muzică clasică sau tradițională, întrucât comunitatea unitariană din localitate mai numără doar câțiva membri. Fotografia datează din 2019.

Actualitate
gabriel resources, patrimoniu, rosia montana

martie 13, 2024 0 Comentariu
Rămasă la coada UE la colectarea separată, România riscă amenzi uriașe
de Ioana Oancea
Capitolul colectării separate a deșeurilor rămâne o rușine pentru România. Numai 13% din deșeurile pe care le producem ajung să fie colectate (nu și reciclate), situându-ne astfel pe unul dintre ultimele locuri din UE. Nu doar că ne facem rău poluând solul și apele, dar riscăm să plătim și amenzi considerabile.

Procentul de 13% din deșeuri care ajung să fie colectate a fost înaintat chiar de ministrul mediului, Mircea Fechet, care a fost întrebat de jurnaliști despre procedurile de infringement deschise de Comisia Europeană împotriva României.

„România, din păcate, astăzi are o performanţă modestă, ca să folosesc un termen mai elegant, dar, de fapt, discutăm despre 13% colectare separată a deşeurilor. Cu alte cuvinte, 87% din cele 6 milioane de tone de gunoi pe care le producem anual, ajung, în cel mai bun caz, la gropile de gunoi”, a declarat Fechet.

În acest sens, ministrul Fechet a explicat că România mai face obiectul unei cauze de infringement legată de depozitele de deșeuri municipale și că mai sunt încă nouă astfel de depozite care trebuie închise. Ministrul a explicat că în prezent, România are şi o procedură de infringement legată de lipsa tratării deşeurilor înainte de depozitare, pentru că în mare parte a ţării, deşeurile sunt colectate mai mult sau mai puţin separat şi duse direct pe groapă. „Acest lucru este inacceptabil, pentru că lipsa tratării înseamnă, pe de o parte, lipsa stabilizării biologice a acelor deşeuri, înseamnă disconfort olfactiv, înseamnă poluare şi înseamnă nişte resurse preţioase care ajung în groapa de gunoi în loc să ajungă în fabricile de reciclare”, a spus Fechet.

Infringmentul, care a fost ani de-a rândul doar o sperietoare despre care nu se știa dacă va fi aplicată, a apărut însă, și tot în chestiunea deșeurilor. În decembrie, Curtea de Justiţie a UE a decis sancționarea României cu o amendă de 1,5 mil. euro și penalității de 600 euro / zi, pentru întârzierea închiderii depozitelor industriale neconforme. România mai are de închis și ecologizat 31 de astfel de depozite. Decizia era așteptată, necunoscute fiind doar valoarea amenzii și a penalităților zilnice. România a fost condamnată în 2018 pentru întârzierea înregistrată la acest capitol, dar în cei cinci ani nu a reușit să finalizeze această obligație pentru care a avut și o perioadă de tranziție.

SGR, atacat în instanță

Sistemul Garanție-Returnare (SGR), prin care sticlele pot fi returnate comercianților contra garanției, a fost atacat în instanță de grupul Romaqua, care produce Borsec,Stânceni, Giusto și Albacher. Producătorul de băuturi a cerut în instanță suspendarea sistemului și susține că proiectul, lansat de Ministerul Mediului înainte să fie finalizată infrastructura de care are nevoie, prezintă o serie întreagă de disfuncționalități și nereguli. Acestea aduc costuri suplimentare semnificative pentru tot lanțul din industrie, de la producător la distribuitor și magazin, și au început să se regăsească deja în prețurile produselor la raft. Chiar dacă producătorul spune că SGR e necesar, el critică autorităție pentru lansarea „pe genunchi” a proiectului.

Rabla debutează pe 19 martie

Programul Rabla 2024 va debuta pe 19 martie, prima de casare fiind majorată la 120.000 de lei pentru maşinile electrice. „Pe data de 19, va demara Programul Rabla, Rabla Clasic şi Rabla Local. Pentru toţi cei care sunteţi interesaţi, mai ales pentru unităţile administrativ-teritoriale, ştiţi că am majorat prima de casare la 120.000 de lei, dacă doriţi să vă achiziţionaţi o maşină pur electrică şi nu aveţi obligativitatea de a casa o maşină veche”, a anunţat, preşedintele AFM, Laurenţiu Neculaescu.

Clădiri fără emisii

Eurodeputații au adoptat planurile care vor contribui la reducerea consumului de energie și a emisiilor de gaze cu efect de seră din sectorul clădirilor. Parlamentul European vrea să reducă substanțial emisiile de gaze cu efect de seră și consumul de energie în sectorul clădirilor până în 2030. Numărul clădirilor cu performanța energetică cea mai slabă care sunt renovate va crește astfel substanțial.

Social
amenzi, colectare, deseuri, romania

martie 8, 2024 0 Comentariu
„Minunata lume nouă”: Inteligența artificială, un pericol pentru democrație
de Ioana Oancea
Tot mai mulți experți atrag atenția cu privire la riscurile enorme pe care le reprezintă pentru democrație și societate dezvoltarea instrumentelor de inteligență artificială (AI), mai ales în condițiile alegerilor care vor avea loc în cele mai importante state ale lumii.

Un ONG denumit Center for Countering Digital Hate (CCDH) a efectuat teste pentru a vedea dacă este posibil să creeze imagini false legate de alegerile prezidențiale din SUA. Ei au reușit generarea unor așa-zise fotografii care par complet credibile: o imagine cu Joe Biden bolnav în spital, purtând un halat de spital, întins pe pat, una cu Donald Trump stând trist într-o celulă de închisoare sau una cu urne de vot într-un tomberon, cu buletinele de vot vizibile.

Toate instrumentele testate – Midjourney, ChatGPT, DreamStudio şi Image Creator – „au generat imagini constituind dezinformare electorală drept răspuns la 41% dintre cele 160 de teste”, a conchis raportul publicat de acest ONG care luptă împotriva dezinformării şi a urii online.

Promisiunile companiilor

La jumătatea lui februarie, 20 de giganţi digitali, printre care Meta (Facebook, Instagram), Microsoft, Google, OpenAI, TikTok şi X s-au angajat în lupta împotriva conținutului creat de AI pentru a induce în eroare alegătorii. Companiile au promis să „implementeze tehnologii pentru a contracara conținutul dăunător generat de AI”.  

La Microsoft, principalul investitor al OpenAI, un inginer a tras un semnal de alarmă cu privire la instrumentul de creare de imagini dezvoltat de angajatorul său. El a explicat că a efectuat diverse teste și a încercat să își avertizeze superiorii, dar fără succes. Instrumentul ar crea tot felul de „conţinuturi dăunătoare”, de la prejudecăți politice până la teorii ale conspirației.

Joe Biden, primind migranți

Imaginea este generată de CCDH cu ajutorul Midjourney Bot și îl înfățișează pe actualul președinte american, democratul Joe Biden, întâmpinând imigranți care intră în Statele Unite. În aceeași serie, au mai fost generate imagini cu Biden numărând bani împreună cu premierul Israelului, Benjamin Netanyahu.

Donald Trump arestat

Imaginea creată tot cu ajutorul Midjourney Bot îl înfățișează pe fostul șef de stat, Donald Trump, înconjurat de polițiști pentru a fi dus în arest. Imaginea este falsă, însă utilizatorii de internet au puține instrumente pentru a realiza. Alte imagini îl înfățișează pe Trump jucând golf cu Vladimir Putin.

Voturi distruse

O altă serie de imagini, generate cu Image Creator înfățișează persoane care nu pot fi identificate în timp ce distrug urne cu voturi sau buletine de vot aruncate la pubelele de gunoi. Alte imagini generate de AI arată așa-zise fotografii, care par făcute cu drona, cu oameni care primesc bani pentru votul lor.

Actualitate
democratie, inteligenta artificiala, pericul, voturi

martie 7, 2024 0 Comentariu
Prăpastie între ce vor angajații și ce oferă angajatorii
de Ioana Oancea
Angajatorii ar vrea să crească salariile în acest an, însă majorarea propusă este nemulțumitoare pentru cei mai mulți angajați. Inflația și costul în creștere al vieții îi determină pe oameni să ceară majorări cu până la o cincime din salariul actual.

O treime din angajatori ar vrea să crească salariile, în acest an, cu 6-10%, arată cercetarea Randstad Romania HR Trends 2024. În același timp, potrivit unui sondaj al companiei pe LinkedIn, această creștere nu corespunde așteptărilor angajaților și nu este considerată realistă în situația actuală de pe piața muncii. Astfel, pe fondul inflației, prognozată în jurul valorii de 6,5% pentru anul în curs, 19% dintre angajați spun că ar dori o creștere de 20% a salariilor pentru ca eventuala majorare să fie resimțită și în buzunare.

În aceea ce privește beneficiile, angajatorii spun că oferă cel mai adesea telefon mobil (81%), urmat de bonusurile bazate pe performanță individuală (80%). O practică interesantă este că 17% din companiile respondente le oferă angajaților participare la profit.

Candidații care dispar

Mai nou însă, companiile se confruntă cu o nouă provocare. În limbaj modern, fenomenul se numește „ghosting”, adică sunt candidați care aplică pentru un post, eventual se prezintă la un interviu sau mai multe, însă pe parcursul procesului își pierd interesul și nu mai răspund când sunt solicitați. Astfel, 66% din liderii de afaceri care au răspuns studiului se confruntă cu fenomenul. „Resimțim și noi în piață acest așa-numit fenomen de ghosting, care s-a extins din zona de gulere albastre (angajați din producție), la specialiști din zona de gulere albe (angajați care au muncă de birou)”, arată reprezentanta companiei, Mihaela Maranca.

O creștere a intențiilor de angajare se resimte în domeniul serviciilor pentru clienți / serviciile post- vânzare, de la 23 la 29% în 2024. Acesta indică o creștere a preocupării pentru îmbunătățirea experienței clienților. Se remarcă totodată o tendință în creștere a cererii de angajare în departamentele administrative/de back office, pentru care intențiile de angajare au crescut de la 21% la 29%.

Țara cu cei mai săraci angajați

România rămâne țara cu cei mai săraci angajați, potrivit celor mai noi date ale Eurostat, valabile pentru 2022. Astfel, 14,3% dintre românii care muncesc se confruntau cu riscul de sărăcie, chiar dacă procentul lor a scăzut treptat în ultimii ani. În 2014, deși aveau un loc de muncă, 19,7% dintre români erau în risc de sărăcie. Cei mai puțini angajați săraci au țările scandinave, unde doar 2-3% procente din populația activă se confruntă cu dificultățile financiare grave. Bulgaria stă și ea mai bine decât țara noastră: 10% din cetățenii țării vecine se confruntă cu acest risc.

A doua țară ca număr de specialiști IT

România se remarcă însă prin numărul mare de specialiști în IT, poziționându-se a doua țară din Europa.  Potrivit unei platforme specializate în recrutare, trei din cinci angajaţi în IT&C consideră că 2024 va aduce schimbări semnificative în industrie. Salariul (30%), posibilităţile de dezvoltare şi creştere (20%), flexibilitatea modului de lucru (15%) şi pachetul de beneficii (13%) sunt cele mai importante criterii în acceptarea unei oferte de angajare. 55% dintre respondenţi așteaptă o creştere de minimum 10% a salariului în acest an. Salariul mediu net pentru un specialist IT junior (0-2 ani experienţă) porneşte de la 800 euro.

Social
angajati, angajatori, salarii

martie 6, 2024 0 Comentariu
Castelele Peleș și Pelișor, în Patrimoniul Mondial UNESCO
de Ioana Oancea
Castelele Peleș și Pelișor ar putea fi incluse în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Ministerul Culturii a avut primele discuții în acest sens. Reședințele regale din Sinaia impresionează prin frumusețea și reprezintă un punct de referință pentru Europa de Est, dar sunt într-o stare avansată de degradare.

Reprezentanții Ministerului Culturii și cei ai Institutului Național al Patrimoniului, ai Muzeului Național Peleș și reprezentanții Familiei Regale – Administrația Proprietăților Regale au avut deja primele discuții pentru includerea celor două castele în UNESCO. Instituțiile au stabilit un grup de lucru pentru îndeplinirea cerințelor procedurale pentru înscrierea în Lista Indicativă a României pentru Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, de la identificarea capacității de gestionare și management, până la definirea exactă a perimetrelor, la îndeplinirea condițiilor de autenticitate și integritate și a criteriilor privind valoarea universală excepțională.

Istoricul castelelor Peleș și Pelișor

Ambele castele au fost construite la inițiativa primului Rege al României, Carol I, în afara perimetrului comunei Podul Neagului. În 1874, la inițiativa suveranului, comuna a primit numele de Sinaia. Carol I a dorit ca acest castel să îi servească drept reședință de vară. După 1914, castelul Peleș nu a mai fost locuit timp de 6 luni pe an, așa cum obișnuia suveranul fondator.

Castelul Pelișor a fost reședință a principilor moștenitori ai lui Carol I – Ferdinand și Maria. Decorația interioară, concepută de Regina Maria, ilustra credința ei în materie de frumos. În testamentul moral adresat “Țării și Poporului român”, Regina scria: „dacă toate cele frumoase vă vor aminti de mine, voi fi pe deplin răsplătită pentru dragostea ce v-am purtat-o, căci pentru mine frumosul a fost un crez.” Pelișorul fost deschis publicului vizitator în 1993.

Includerea în UNESCO

UNESCO își propune să încurajeze identificarea, protejarea și conservarea patrimoniului cultural, considerat a fi de o valoare deosebită pentru umanitate. Acest lucru este întruchipat într-un tratat internațional adoptat de UNESCO în 1972. Siturile Patrimoniului Mondial aparțin tuturor popoarelor lumii, indiferent de teritoriul pe care se află, potrivit convențiilor internaționale.

Cele mai recente

Cele mai recent incluse situri din România sunt Frontierele Imperiului Roman – limesul dunărean și Frontierele Imperiului Roman – Dacia, ambele ajungând pe lista monumentelor protejate în 2020. Primul dintre ele este un sit transfrontalier, propus împreună cu Bulgaria, Croația și Serbia. Situl românesc cuprinde 49 de obiective în județele Caraș-Severin, Constanța, Galați, Mehedinți, Olt și Tulcea. Cel de-al doilea cuprinde circa 70 de castre, 50 de mici fortificații și 150 de turnuri în județele Alba, Arad, Argeș, Bistrița-Năsăud, Brașov, Caraș-Severin, Cluj, Covasna, Dolj, Harghita, Hunedoara, Mehedinți, Mureș, Olt, Sălaj, Teleorman, Timiș și Vâlcea.

Patrimoniu bogat

Pe lista UNESCO privind patrimoniul material se găsesc însă și Delta Dunării, satele cu biserici fortificate din Transilvania, Mănăstirea Horezu, bisericile din Moldova, centrul istoric al Sighișoarei, Bisericile de lemn din Maramureș, cetățile dacice din Munții Orăștiei, Pădurile primare și bătrâne de fag din Carpați și din alte regiuni ale Europei și peisajul minier de la Roșia Montană.

Actualitate
castel peles, castel pelisor, patrimoniul mondial unesco

martie 5, 2024 0 Comentariu
România finanțează fabrici de reciclare, dar importă deșeuri
de Ioana Oancea
Fabricile de reciclare vor putea primi între 500.000 – 8.400.000 EUR, dintr-o linie de finanțare în valoare de 220.000.000 EUR. Producătorii de echipamente, reciclatorii și OIREP-urile se plâng însă că gradul de colectare a deșeurilor de la consumatori este încă mult prea mic, iar lanțul de colectare dintre consumatori și reciclatori este întrerupt.

În acest condiții, viitoarele fabrici de reciclare ar putea ajunge în situația de a importa deșeuri pentru a avea materie primă.

Ministerul Mediului și Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) au pregătit finanțarea cu fonduri din PNRR. Firma beneficiară a ajutorului trebuie să asigure o contribuție financiară de cel puțin 25% din costurile eligibile.

,,Pentru anumite categorii de DEEE-uri va fi aproape imposibil să atingem ținta, iar unul dintre motivele pentru care am ajuns aici este scăderea penalităților. Vom ajunge cu DEEE-urile periculoase la groapa de gunoi pentru că e mai simplu sa plătești penalități, decât să atingi ținta. Costul de gestionare a deșeului DEEE a ajuns să fie de trei ori mai mare decât penalitatea,” a spus Simona Vaida, manager în cadrul Recolamp, o asociație care colectează deșeuri provenite din becuri, lămpi și echipamente de iluminat, într-o conferință a Green Report, privind managementul DEEE.

La rândul său, director executiv Coaliția PRO DEEE, Alexandra Ghenea, a declarat că o altă problemă este faptul că ,,nu avem un overview al situației din piață. Ar fi util să avem de la AFM niște date pe fiecare categorie, respectiv cât s-a colectat”.

Pe de altă parte, sunt deșeuri care nu ajung la reciclare pentru că oamenii nu conștientizează că ele trebuie tratate ca atare. „Sunt foarte multe tipuri de deșeuri pe care oamenii nu le asociază cu categoria de echipamente electrice ca de exemplu țigările electronice, periuțele de dinți electrice,  USB-urile sau jucăriile care funcționează pe bază de baterii. Trebuie făcute demersuri mai intense de conștientizare pe partea aceasta, pentru a convinge oamenii că și aceste tipuri de echipamente nu sunt plastic, ci sunt tot echipamente electrice și trebuie colectate separat’’, a spus Roxana Puia, Environ.

Ultimul loc din UE la colectarea de ambalaje

Președintele Green Group, cel mai mare reciclator din țară, Constantin Damov, a atras atenția în mai multe rânduri că procesatorii de deșeuri reciclabile – o industrie cu o creștere spectaculoasă în ultimii ani – importă, legal, mari cantități, pentru că în România nu se colectează suficient. Pe de altă parte, România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privința reciclării deșeurilor de ambalaje, procentul scăzând în 2020 la 39%, cu aproape 5 puncte procentuale mai puțin față de anul 2019, arată ultimele statistici europene citate de Clean Recycle. Pe primele locuri în UE, se află Belgia cu 79%,  Olanda cu 74% şi Luxemburg cu 72%.

14 kg de deșeuri electronice pe cap de locuitor

Asociaţia Environ a gestionat în 2023 o cantitate de 39.165 tone deşeuri de echipamente electrice şi electronice (DEEE), respectiv 3.413.546 bucăţi. În România, doar la nivelul anului 2021, ultimul pentru care există date, au intrat pe piață 13,8 kg de echipamente electrice şi electronice pe cap de locuitor, media europeană fiind de 23,7 kg/cap de locuitor. În medie, un european deține 74 de dispozitive electronice dintre care cel puțin 13 sunt nefolosite (dintre care 4 sunt stricate și 9 sunt în stare de funcționare), potrivit WEEE Forum. 
Tot mai multe deșeuri din panouri fotovoltaice

Cantitatea de deșeuri de panouri fotovoltaice va continua să crească, până în 2050, la o valoare cuprinsă între 60 şi 78 milioane de tone, echivalentul a 10% din totalul deșeurilor electrice şi electronice (DEEE) în acel an, potrivit Ecotic. La nivel mondial, capacitatea cumulată a panourilor fotovoltaice instalate este de 942 GW, aceasta urmând să se extindă ca urmare a faptului că multe țări au început deja procesul de decarbonizare a sistemelor de energie. În 2021, UE avea o capacitate instalată de producție a energiei solare de 162 GW, în creștere față de anul precedent, și se estimează că până în 2030 statele membre UE vor depăși 750 GW.

Social
deseuri, FABRICA DE RECICLARE, romania

martie 1, 2024 0 Comentariu
Elevii români au mai multă încredere în instituțiile UE decât în cele naționale
de Ioana Oancea
Elevii români se consideră cetățeni europeni, susțin dreptul la liberă circulație în interiorul UE și cooperarea între țări pentru protecția mediului. În plus, au încredere mai mare în instituțiile europene decât în cele naționale.

Aceste concluzii sunt rezultate ale studiului International Civic and Citizenship Education Study (ICCS) 2022, bazat pe date din 18 țări, inclusiv România. ICCS este un studiu comparativ internațional inițiat de către Asociația Internațională pentru Evaluarea Performanțelor Educaționale, cu scopul de a evalua competențele civice și pentru cetățenie ale elevilor de clasa a VIII-a și a folosit un chestionar special pentru elevii europeni.

Ce cred elevii români despre UE

Elevii au un sentiment puternic de apartenență europeană: 97% dintre aceștia se declară europeni, iar 94% sunt mândri de apartenența României la UE, ambele procente sunt mai mari decât media ICCS 2022 (95% respectiv 91%).

Mai mult decât atât, 82% dintre elevii români, față de 75% media ICCS, declară că au învățat  într-o măsură ridicată și medie despre UE la școală, iar 78% dintre profesorii români se simt pregătiți să predea elevilor despre Uniune, față de 76% dintre profesorii aparținând celorlalte țări participante la studiul ICCS 2022.

O altă concluzie interesantă este că majoritatea elevilor români susțin libertatea de circulație în interiorul Europei: 96% dintre aceștia consideră că libertatea cetățenilor europeni să lucreze oriunde în Europa este benefică pentru economia europeană.

Ei susțin cooperarea între țările europene pentru protecția mediului: 94% dintre aceștia consideră că țările europene ar trebui să adopte reguli comune pentru  protecția mediului.

O parte semnificativă a elevilor români se poziționează critic față de costurile instituțiilor europene (62%), față de influența pe care o au țările bogate asupra politicilor europene (70%) și față de influența birocraților europeni (61%).

Încrederea în instituțiile europene este mai mare decât în cele naționale: 69%, respectiv 68% dintre elevii români au încredere totală și ridicată în Comisia Europeană, respectiv Parlamentul European, și doar 44% investesc Guvernul român cu același nivel de încredere.

Elevii români se așteaptă să voteze la alegerile europene într-o măsură mai mare decât în celelalte țări participante la studiu: 77% dintre aceștia susțin că cel mai probabil vor vota la alegerile europene, față de numai 58% media ICCS.

Aproximativ jumătate dintre elevii români consideră că terorismul, sărăcia, șomajul, intoleranța religioasă, inegalitățile economice vor lua amploare pe viitor în Europa: 76% dintre aceștia consideră că vor crește diferențele economice dintre țările europene bogate și cele sărace.

Cei mai mulți elevi români sunt optimiști în ceea ce privește îmbunătățirea cooperării dintre țările europene (88%), întărirea democrației europene (79%), scăderea poluării (62%), îmbunătățirea accesului la serviciile de sănătate (75%) și reprezentarea femeilor în politică (76%) pe viitor, în spațiul european, mai arată studiul.

Concluzii: O lecție de maturitate

„Raportul european este o lecție de maturitate și încredere pe care ne-o dau adolescenții. Elevii înțeleg cetățenia dincolo de comunitatea sau țara în care trăiesc. Se percep ca cetățeni implicați într-o Europă în schimbare, într-o lume în schimbare. Ei înțeleg valorile democratice, instituțiile, problemele și propriile lor acțiuni în contexte interconectate, la nivel regional și global. Dovedesc maturitate și prin claritatea cu care sunt preocupați de problemele privind mediul, conflictele, migrația, disparitățile socio-economice, impactul sărăciei, șomajul”, consideră prof. dr. Cătălina Ulrich Hygum (foto), coordonator ICCS România.

Citește și: Flagrant cu mită de 3000 de lei la Primăria Slobozia! Cine este funcționarul intrat pe mâna DGA?

Actualitate
elevi romani, institutii ue

martie 1, 2024 0 Comentariu
Mărțișorul, vestitorul primăverii
de Ioana Oancea
O tradiție ce ar putea să meargă în urmă cu până la opt mii de ani, mărțișorul revine în fiecare lună martie de fiecare dată la fel și totuși altfel. Meșterii care realizează mărțișoare aduc modele noi și surprinzătoare, chiar dacă pornesc mereu de la clasicul șnur în alb și roșu și simbolistica lui.

Micul cadou oferit fetelor, iar uneori și băieților în luna martie și-ar putea avea originea în anumite practici și credințe agrare. Se pare că și la Roma, începutul anului nou se sărbătorea la 1 martie, luna care purta numele zeului Marte, care la începute era și ocrotitor al câmpului și al turmelor.

Șnurul de mărțișor, după cum știm, este realizat în două culori. Culoarea roșie, dată de foc, sânge și soare, era atribuită vieții, femeii. În schimb, culoarea albă, conferită de limpezimea apelor, de albul norilor, era specifică înțelepciunii bărbatului. De altfel, șnurul mărțișorului exprimă împletirea inseparabilă a celor două principii.

Mărțișoare din vitralii

Meşterul Eotvos Karoly din Satu Mare a învăţat să facă vitralii în urmă cu mai bine de 20 de ani, de la un meşter venit din Belgia, iar de câţiva ani s-a gândit să valorifice micile bucăţi rămase. El realizează acum mărţişoare pe baza lor. Mărţişoarele conţin tradiţionalul şnur roşu cu alb, după care se adaugă simboluri care ţin de fantezia meşterului. Eotvos Karoly a învăţat această meserie în urmă cu peste 20 de ani. „Am învăţat meseria în 2002 în Oradea. A venit un tip din Belgia, care a lucrat acolo şi m-a întrebat dacă aş fi interesat, i-am făcut, mi-a plăcut. După doi ani ne-am asociat, eram de fapt trei asociaţi”, a declarat acesta, pentru Agerpres.

În Dobrogea

Mărțișoarele sunt purtate până la sosirea cocorilor, apoi aruncate spre cer pentru ca fericirea și norocul să prindă aripi. În unele sate, după ce au fost purtate, mărțișoarele sunt puse, la prispa casei sau în curte, sub o piatră. După câteva zile, dacă mărțișorul este invadat de furnici este semn că femeia care l-a purtat este harnică și va avea spor tot timpul anului.

În Transilvania

Oamenii întâmpină venirea primăverii cu mărțișoare agățate la ușile caselor, la ferestre și de coarnele animalelor pentru alungarea duhurilor rele. În Cluj, mărțișorul era folosit și pe post de oracol: șnurul purtat era pus sub pernă, iar tinerele nemăritate așteptau să-și viseze ursitul. În Bihor, se crede că dacă oamenii se spală cu apa de ploaie căzută pe 1 martie vor deveni mai frumoși și mai sănătoși.

În Moldova

În județele Neamț și Bacău, cei care primeau mărțișoare odinioară erau tinerii neînsurați. Aceștia primeau daruri simbolice cărora li se atașa un șnur în cele două culori ale mărțișorului de la fetele nemăritate. Oamenii sărbătoresc venirea primăverii cu mese întinse cu mâncăruri românești și atârnă în pomii din curte șnururi alb-roșii pentru o recoltă bogată.

Life+style
martisor, primavara, simbolistica

februarie 22, 2024 0 Comentariu
Atacurile asupra operelor de artă, ping-pong între activiști și presă
de Ioana Oancea
Atacurile activiștilor de mediu asupra operelor de artă fac deliciul posturilor de televiziune, care nu se mai satură să spună că mari capodopere au fost vandalizate. Realitatea este că niciuna dintre picturile atacate nu a fost distrusă și nici măcar deteriorată pentru că ele sunt protejate de geamuri antiglonț în toate marile muzee ale lumii…. Citește mai mult

Atacurile activiștilor de mediu asupra operelor de artă fac deliciul posturilor de televiziune, care nu se mai satură să spună că mari capodopere au fost vandalizate.

Realitatea este că niciuna dintre picturile atacate nu a fost distrusă și nici măcar deteriorată pentru că ele sunt protejate de geamuri antiglonț în toate marile muzee ale lumii. Ultima „victimă”, „Nașterea lui Venus”, capodopera de secol XV a lui Sandro Botticelli aflată în Galeriile Uffizi din Florența, a fost ținta grupării activiste pentru mediu Ultima Generazione. Doi activiști au lipit imagini cu distrugeri ale mediului pe panoul de sticlă care protejează pictura.

Alianța studențească și-a ales titulatura de Ultima Generazione pentru că se consideră ultima generație înainte de atingerea unui punct de inflexiune în sistemul climatic al Pământului. Fotografiile pe care le-au pus peste „Nașterea lui Venus” înfățișau un oraș toscan inundat. Ei acuză Guvernul că, în loc să se ocupe de „probleme reale”, precum inundații și incendii, „face legi absurde”. Activiștii au fost scoși din galerie și duși la o secție de poliție.

Nu este infracțiune

Nu este însă pentru prima dată când Galeriile Uffizi din sunt ținta activiștilor. În 2022, tot o pânză „Primavera”, a lui Boticelli a fost vizată. În noiembrie 2023 însă, un judecător din Florența a decis că cei doi activiști care și-au lipit mâinile de geamul care proteja opera nu s-au făcut vinovați de comiterea unei infracțiuni. Recent, parlamentul italian a aprobat o lege care prevede sancțiuni mai mari pentru cei care deteriorează monumente și situri culturale.

Protestele legate de climă s-au întețit în ultimii ani. Cel mai recent, două capodopere din muzee franceze au fost vizate de activiști – „Mona Lisa” a lui Leonardo da Vinci și „Le Printemps” a lui Monet au fost stropite cu supă. Ambele erau protejate de geamuri securizate și nu au pățit nimic.

Marea majoritate a comentatorilor se dezic de aceste tipuri de acțiuni. Chiar și unii ecologiști spun că nu înțeleg atacurile asupra operelor de artă. Cu toate acestea, mediatizarea pe care acestea o primesc aduce problema protecției mediului pe agendă mai mult decât discuțiile tehnice cu privire la emisiile de gaze cu efect de seră și ne arată starea de spirit a unei generații extrem de îngrijorate pentru propriul viitor. La rândul lor, televiziunile le speculează pentru audiență. Cât de legitime sunt aceste acțiuni, dacă ele aduc în discuție o problemă reală?

Poarta Brandenburg, mânjită cu vopsea

Chiar dacă până acum, picturile nu au fost deteriorate de activiști, un atac asupra Porții Brandenburg din Berlin a lăsat monumentul mânjit de vopsea. Autoritățile locale germane au spus că lucrările de curățare vor costa 35.000 de euro, plătiți de compania de asigurări și imputați apoi activiștilor. 46 de persoane au fost reținute și li s-au întocmit dosare penale. Un parlamentar a comentat că „ideal ar fi fost să îi punem să își curețe mizeria singuri, sub îndrumări profesionale stricte”.

Citește și: Raport: Este plasticul cu adevărat reciclabil?

Social

februarie 22, 2024 0 Comentariu
Raport: Este plasticul cu adevărat reciclabil?
de Ioana Oancea
Producătorii de materiale plastice au promovat reciclarea produselor lor ca soluție pentru problemele de mediu timp de decenii, deși știau că acest lucru nu era fezabil, conform unui raport publicat recent. Concluzia cercetătorilor este că plasticul nu este cu adevărat reciclabil. Mai mult de 99% din materialele plastice sunt produse folosind combustibili fosili, iar din… Citește mai mult

Producătorii de materiale plastice au promovat reciclarea produselor lor ca soluție pentru problemele de mediu timp de decenii, deși știau că acest lucru nu era fezabil, conform unui raport publicat recent. Concluzia cercetătorilor este că plasticul nu este cu adevărat reciclabil.

Mai mult de 99% din materialele plastice sunt produse folosind combustibili fosili, iar din acestea, majoritatea nu pot fi „reciclate” în sensul de a fi procesate și transformate în produse complet noi, conform raportului emis de Center for Climate Integrity. Piețele finale viabile sau afacerile care cumpără materiale reciclabile pentru a produce produse noi există doar pentru recipiente de plastic din polietilenă tereftalată și polietilenă de înaltă densitate. Rapoartele oficiale din SUA arată aceste lucruri de cel puțin 30 de ani.

În timp ce unele programe locale și municipale de reciclare colectează deșeurile din plastic, acestea nu le reciclează în întregime. Aceste „alte materiale plastice” sunt arse sau depuse în gropi de gunoi. În multe cazuri, aditivii chimici sau coloranții fac imposibilă reciclarea acelorași tipuri de plastic împreună.

„Timp de decenii, companiile petrochimice și industria materialelor plastice au știut despre limitările tehnice și economice care fac materialele plastice nereciclabile și nu au reușit să le depășească. În ciuda acestor cunoștințe, industria materialelor plastice a continuat să crească producția de plastic, în timp ce a desfășurat o campanie bine coordonată pentru a înșela consumatorii, legislatorii și reglementatorii cu privire la reciclarea materialelor plastice”, afirmă raportul.

Producătorii de plastic au reacționat imediat și au apărat practicile industriei. „Din păcate, acest raport defectuos citează tehnologii învechite, din urmă cu decenii, și acționează împotriva obiectivelor noastre de a fi mai durabili, prin caracterizarea greșită a industriei și a stării tehnologiilor de reciclare de astăzi”, a declarat președintele America’s Plastic Makers, Ross Eisenberg.

Subsol: Sistemul de Garanție-Returnare, încă în stadiu incipient

România, țară aflată pe ultimul loc la colectarea separată din UE, a demarat pe 30 noiembrie un nou program prin care face posibilă colectarea sticlelor de băuturi: Sistemul de Garanție-Returnare (SGR). Chiar dacă a început greoi, ministrul mediului, Mircea Fechet, a anunțat că în ianuarie au fost returnate de consumatori peste 2 milioane de ambalaje. „SGR este încă la un nivel incipient, dar cifrele raportate se încadrează în estimările inițiale, a precizat ministrul Fechet, adăugând că „suntem optimiști că obiectivele primului an pot fi îndeplinite.” Colectarea plasticului nu este însă suficientă, iar în trecut Fechet a punctat că este un susținător al sticlei reutilizabile.

Citește și: Românii vor putea cere despăgubiri statului dacă se îmbolnăvesc din cauza aerului poluat

Social