Autor: Ioana Oancea

mai 31, 2024 0 Comentariu
Inspectorii școlari dau năvală să se facă politicieni
de Ioana Oancea
Separarea dintre școală și politică este aproape inexistentă în România. Nu mai puțin de 30 de inspectori școlari generali sunt candidați pe listele pentru alegerile locale de duminică, potrivit datelor depuse de partide la Biroul Electoral Central.

Conform unei analize Edupedu.ro, majoritatea șefilor Inspectoratelor Școlare Județene (ISJ) sunt membri PNL, 16 dintre aceștia candidând la scrutinul din 9 iunie. Alte 12 ISJ-uri sunt conduse de membri PSD, care de asemenea candidează, iar doi sunt membri UDMR. Pe site-urile instituțiilor și cel al Ministerului Educației, nu apare că acești șefi sau alți politicieni angajați ai instituțiilor ar fi suspendați din funcții pe durata campaniei electorale.

Raportul Ministerului Educației din 2023 menționează că toate funcțiile de conducere din inspectoratele școlare și casele corpului didactic sunt ocupate prin detașare, implicând numiri politice. Un raport Code for Romania din septembrie 2023 subliniază că managementul educațional din România este grav afectat de politizarea funcțiilor de conducere și de un cadru legal inconsistent privind descentralizarea și relațiile dintre actorii implicați.

În contextul campaniei electorale, Mihai Chirica, primarul din Iași, folosește elevi, profesori și instituții de învățământ în comunicarea de campanie. Din cei 30 de inspectori școlari generali care candidează la alegerile locale din 9 iunie 2024, 16 sunt din PNL, 12 din PSD și 2 din UDMR. Alți 10 șefi de inspectorate sunt membri de partid, dar nu candidează la alegerile locale, însă au participat la parlamentarele din 2020 și ar putea candida la alegerile parlamentare din toamnă. Ceilalți doi șefi de ISJ, din județele Mureș și Brașov, nu sunt membri de partid.

Unii șefi de inspectorate pot candida simultan la funcțiile de consilier local și județean, potrivit unei ordonanțe de urgență aprobate recent. Situația actuală este rezultatul refuzului miniștrilor Educației Sorin Cîmpeanu și Ligia Deca de a organiza concursuri pentru ocuparea funcțiilor de conducere în ISJ-uri, conform legii, deși aceștia au fost numiți de președintele Klaus Iohannis. În 2018, Iohannis critica PSD pentru politizarea sistemului educațional, subliniind importanța depolitizării acestuia.

Olimpiadă în culorile partidului

Elevii olimpici la Tehnologia Informației (TIC) din etapa națională recentă au primit materiale promoționale – ghiozdane și ecusoane – în culorile Partidului Național Liberal, galben și albastru, într-un an electoral cu patru rânduri de alegeri. Aceasta este evidențiată în fotografiile postate de Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Ialomița.

Folosirea culorilor de partid apare într-un moment de campanie electorală intensă, arată edupedu.ro. Olimpiada s-a desfășurat la Slobozia, județul Ialomița, cu implicarea Primăriei care a asigurat transportul și sălile pentru deschiderea și închiderea competiției. Primarul, membru PNL, candidează pentru un nou mandat în acest an.

Inspectoarea școlară generală, Steluța Iuliana Mitrea, este și ea membră PNL și soția viceprimarului din Țăndărei, Mircea Traian, candidat în 2024 la primăria din Țăndărei, conform listelor de la Biroul Electoral Central (BEC). În fotografiile postate, elevii sunt văzuți purtând ghiozdane galbene și ecusoane cu șnururi albastre la gât. Materialele le-au fost înmânate încă de la sosirea în oraș, de la preluarea cu microbuzul de la gară. Culorile au fost incluse chiar și în logo-ul creat pentru olimpiadă, prezent pe fiecare afiș și în spațiile în care au fost elevii minori.

Astăzi începe înscrierea la creșă sau grădiniță

Înscrierea la creşă sau la grădiniţă începe luni şi se încheie pe 14 iunie – prima etapă, potrivit metodologiei şi calendarului elaborate de Ministerul Educației.

Pe 14 iunie, se vor afişa listele copiilor înscrişi şi locurile libere după prima etapă de înscriere.

Cea de-a doua etapă de înscriere este cuprinsă între 17 iunie şi 5 iulie, la această din urmă dată fiind anunţațe listele copiilor înscrişi şi locurile rămase libere.

Între 19 şi 29 august are loc etapa de ajustări – înscrierea copiilor care nu au fost înscrişi în primele două etape şi care nu au participat la înscriere.

Pe 30 august se vor afişa listele copiilor înscrişi şi numărul de locuri libere după etapa de ajustări.

În București, sunt 1441 de grădinițe și creșe de stat și private dintre care părinții pot alege să își înscrie copiii. Cele mai multe sunt în sectorul 1.

Actualitate
inspectori scolari

mai 30, 2024 0 Comentariu
Tot ce trebuie să știi în ziua alegerilor
de Ioana Oancea
Duminică ești invitat la urne pentru a-ți vota atât reprezentanții locali, cât și pe cei din Parlamentul European. Iată câteva informații de bază pentru a ști la ce să te aștepți când ajungi la secția de votare.

În total, votanții vor primi ștampila și cinci buletine de vot – patru pentru alegerile locale și unul pentru Parlamentul European. Alegătorul va pune ștampila pe fiecare buletin de vot și va avea la dispoziție, pentru prima dată, o tușieră pe care va putea să o utilizeze în cazul în care nu se mai vede foarte bine ștampila după ce a fost aplicată.

La Locale, în București, vorbim despre alegerea primarului de sector, a consilierilor locali de sector, a primarului general al Capitalei și a listei de consilieri generali.

Iar în restul țării, alegătorii votează primarul, consiliul local, președintele consiliului județean și consiliul județean. Pentru locale sunt peste trei mii de circumscripții în România, iar buletinul de vot va arăta diferit în fiecare dintre ele, în funcție de candidaturile acceptate.

Buletinul pentru Parlamentul European va conține listele partidelor, dar și pe cei patru candidați independenți. Pentru PE puteți votați și în afara localității de domiciliu, inclusiv în diaspora. Pentru locale – doar acolo unde aveți domiciliul.

Colectarea datelor privind prezenţa populaţiei la vot la alegerile din 9 iunie se va face în timp real prin intermediul Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV).

La alegerile din 9 iunie, votarea începe la 7.00 dimineața și se încheie la ora 22.00. Președintele Autorității Electorale Permanente, Toni Greblă, a spus că acest proces se va putea prelungi, în mod excepțional, până la ora 23,59, în cazul în care mai sunt votanți la rând.

După exercitarea votului, alegătorul va ieși din cabină, va împături buletinele de vot cu ștampila secției de votare în exterior și fiecare dintre cele cinci buletine le va pune în urna inscripționată corespunzător. Alegătorul va preda apoi ștampila și va putea părăsi secția de vot.

Atenție! Este interzis să filmați sau să fotografiați în cabina de vot și puteți fi sancționați dacă sunteți prinși.

Cum vă găsiți secția de votare

Vă găsiți secția de votare accesând site-ul Autorității Electorale Permanente (AEP) – roaep.ro, la secțiunea „Alegători” / Află care este secția ta de votare. Aici vă introduceți CNP-ul și numele de familie și site-ul vă afișează secția la care sunteți arondați.

Atenție! BEC a decis că invocarea neștiinței de carte, a analfabetismului, a necunoașterii legii sau a necunoașterii limbii române nu constituie motiv temeinic care împiedică alegătorul să voteze singur. Totuși, cetățenii care nu pot să-şi exercite dreptul de vot din cauza unei afecţiuni vizibile vor putea fi însoţiţi în cabina de vot de o persoană la alegerea lor, dar este interzis ca aceştia să fie însoţiţi de membrii biroului secţiei de votare sau de candidaţi.

Urmăriți rezultatele în timp real

În ziua votării, în fiecare oră, pe pagina de internet prezenta.roaep.ro, vor fi afişate următoarele informaţii sintetice, pe fiecare tip de scrutin:

– comuna/oraşul/municipiul/sectorul şi judeţul/municipiul București;

– numărul alegătorilor care s-au prezentat la vot, defalcat pe tip de scrutin, vârste, gen, rural şi urban;

– numărul alegătorilor care au votat pe liste electorale permanente;

– numărul alegătorilor care au votat pe liste electorale suplimentare;

– numărul alegătorilor care au votat pe copiile de pe listele electorale complementare şi speciale;

– numărul alegătorilor care au votat cu urna specială.

Actualitate
alegeri, urne

mai 29, 2024 0 Comentariu
Campanie non combat. Candidații se fac de râs pe barba lor
de Ioana Oancea
Caracteristica actualei campanii electorale este lipsa confruntărilor dintre candidați. Majoritatea au mers la show-uri televizate singuri, fără să accepte să se confrunte cu cei care candidează pe aceleași poziții. Dacă pentru locale, candidații au mai depus ceva eforturi, alegerile europarlamentare trec aproape nevăzute. Totuși, campania nu este lipsită de momente și situații ridicole.

Una dintre cele mai agresive campanii electorale a fost cea a liberalului Sebastian Burduja care și-a dorit de la început să fie candidatul PNL pentru Primăria Capitalei. Imediat cum a intrat în cursă, Burduja a renunțat la sacou și cravată și și-a luat tricoul polo de gospodar à la Traian Băsescu. După ce comentatorii de pe internet au spus că liberalul ar avea un singur tricou, Burduja s-a văzut nevoit să își deschidă garderoba într-un video postat pe rețelele sociale: „Indiferent ce ați auzit, nu este adevărat că am un singur tricou turcoaz. Am o garderobă foarte diversificată”.

Nu este însă singurul lucru ciudat în campania lui Burduja. El a prezentat un sondaj la comanda partidului său care îl dădea pe al doilea loc cu 23,2%, după Nicușor Dan (27,6%). Internetul nu l-a iertat nici de data asta, mai ales în condițiile în care alte sondaje îl prezentau la sub 10% din intențiile de vot.

Cine cosește mai bine?

Candidații PUSL și AUR, Cristian Popescu Piedone și Mihai Enache, s-au întrecut în mesaje populiste. Fiecare a ieșit să taie iarba „ca în campanie”, cu coasa în mână. În urma lor, au venit motocoasele și au terminat treaba.

Acesta nu a fost însă singurul lucru pe care cei doi l-au avut de împărțit în campania electorală. Mihai Enache apăruse inițial în campanie cu o cască galbenă, culoarea AUR. Ulterior, și Piedone a apărut cu o cască galbenă pe cap. Potrivit codului de culori din construcții, căștile galbene sunt pentru muncitorii calificați sau necalificați, în timp ce inginerii poartă căști albe.  

Nici candidatul PSD-PNL la Sectorul 5 nu putea să rămână în urmă. Adrian Vigheciu a scos o vacă la păscut pe terenurile neîngrijite din zonă. În schimb, candidatul din partea USR, actualul consilier local Alexandru Dimitriu, și-a luat echipa și au organizat un picnic pe linia tramvaiului 32. Ei au vrut să atragă astfel atenția asupra faptului că în Sectorul 5 sunt prea puține parcuri și spații verzi. 

Amazoanele

Campania electorală nu a fost scutită nici de apariția amazoanelor. Cum se împacă personajele din mitologia greacă cu naționalismul Dianei Șoșoacă este greu de explicat. Cert este că președinta partidului SOS, care vrea să fie primar general sau consilier general în Capitală, a apărut într-un clip al unei piese interpretate de iubita colegului de partid, Luis Lazarus. În clip apare un pluton de fete, purtând uniformă militară și bonete aproape identice cu cele ale armatei rusești. „Vine, vine, cu amazoanele / Hai la revoluție! / Vine, vine, vine Șoșoaca / Să distrugă cloaca!” sună versurile piesei. În final, apare și Diana Șoșoacă călare pe un cal.

Imposibil de ratat a fost și apariția candidatei AUR la Primăria Sectorului 1. Poza Ramonei Ioana Bruynseels care a circulat în social media o arăta pe politiciană cățărată pe un podium, cu un microfon în mână și o boxă alături, părând că dă o reprezentație muzicală.

Alți candidați au fost mult mai modești: se prezintă în fața electoratului cu un poster generat de inteligența artificială și în care nicio față nu poate fi recunoscută de alegători: Alternativa Dreaptă.

Campanie fără dezbatere

Principalii candidați la Primăria Capitalei au evitat până acum să intre în dezbatere. Nicușor Dan se ferește să intre în discuții cu Burduja și spune că vrea dezbaterea doar cu contracandidatul de pe poziția 2 – Gabriela Firea sau Cristian Popescu Piedone.

Firea spune că acceptă orice dezbatere, dar să fie cu Nicușor Dan. „Accept orice invitație, din partea societății civile, a televiziunilor sau a radiourilor, de a participa la o dezbatere pentru viitorul Capitalei! Am o singură condiție, să fie prezent și actualul primar general!”, a scris ea pe Facebook. De la momentul intrării în cursă și până de curând, Firea a avut grijă să se afișeze oferind pateuri angajaților STB sau alături de primarii de sector cei mai bine cotați ai PSD – Robert Negoiță și Daniel Băluță.

La rândul său, Cristian Popescu Piedone a spus că nu merge la dezbateri electorale, ci doar în mijlocul oamenilor. 

Fiecare dintre candidați va trebui să răspundă unor întrebări dificile dacă ajung în dezbatere. Nicușor Dan va trebui să își explice mai bine finanțarea campaniei. Gabriela Firea va trebui să vorbească despre legătura ei cu oamenii care administrau „azilele groazei”. La rândul său, Cristian Popescu Piedone va fi întrebat din nou despre responsabilitatea sa în cazul incendiului de la ”Colectiv”, despre legăturile sale cu interlopii și despre o condamnare anterioară pentru abuz în serviciu. Piedone candidează pentru nu mai puțin de trei posturi în aceste alegeri: primar general, consilier general și consilier local. La fel și fiul său, Vlad Popescu Piedone, care vrea să fie primarul Sectorului 5, consilier local sau consilier general.

Liberalul Sebastian Burduja va trebui să răspundă și el la chestiuni precum care a fost implicarea tatălui său în falimentul Bancorex și de unde și-a finanțat studiile în SUA.

Bucureștenii vor avea de ales între nouă candidați pentru funcția de primar al Capitalei.

Campanie anostă pentru PE

Comasarea alegerilor locale cu cele pentru Parlamentul European a făcut ca acestea din urmă să treacă într-un con de umbră. Singurul proiect vizibil cu adevărat rămâne aderarea la spațiul Schengen terestru, pe care toți politicienii o promit, dar nu se știe cum s-ar putea face în condițiile în care Austria va continua să se opună.

Alte teme vin parte partidelor populiste, cum este AUR, care a criticat regulile de bună conduită pe care un ONG le-a transmis Autorității Electorale Permanente (AEP) cu privire la persoanele transgender, cățărându-se pe încă o dată pe o temă-parazit.

La alegerile pentru Parlamentul European veți găsi pe liste 15 partide și patru candidați independenți. România va avea 33 de europarlamentari.

Politică
campanie, candidati

mai 24, 2024 0 Comentariu
Danemarca va băga condamnații la închisoare în Kosovo
de Ioana Oancea
Un acord fără precedent își propune să rezolve problema condamnaților din Danemarca, în lipsa închisorilor din această țară.

Parlamentul din Kosovo a aprobat un acord inedit prin care va închiria 300 de locuri de detenție către Danemarca pentru o perioadă de 10 ani, în schimbul a 200 mil. euro. Această decizie, adoptată de Parlament cu largă majoritate, a fost anunțată de președintele Parlamentului, Glauk Konjufca.

Celulele vor fi localizate în închisoarea din Gjilan, în estul Kosovo, și vor fi destinate infractorilor din afara Uniunii Europene care trebuie expulzați din Danemarca după executarea pedepselor. Ministrul danez al justiției, Peter Hummelgaard, a declarat după vot: „Reconstrucția închisorii din Kosovo poate începe acum, pentru ca aceasta să fie pregătită să primească infractori condamnați la expulzare din Danemarca. Acest lucru trimite un semnal clar infractorilor străini: viitorul lor nu este în Danemarca”.

Ministrul justiției din Kosovo, Albulena Haxhiu, a subliniat că „acest acord este o dovadă de încredere și respect reciproc între cele două țări”. Fondurile de 200 mil. euro plătite de Danemarca vor fi utilizate pentru îmbunătățirea infrastructurii penale și pentru proiecte de energie regenerabilă în Kosovo.

Acordul prevede că Danemarca nu va trimite în Kosovo persoane condamnate pentru terorism, crime de război sau deținuți cu boli mintale. De asemenea, un gardian danez va lucra alături de personalul local pentru a asigura standardele de detenție.

Motivul din spatele acestei măsuri este supraaglomerarea închisorilor din Danemarca. La momentul anunțului inițial al acordului în 2021, au existat îngrijorări legate de tratamentul deținuților în Kosovo, cunoscute pentru probleme precum violența între deținuți, corupția, lipsa asistenței medicale și violența din partea personalului.

Guvernele celor două țări au încheiat acordul în 2021, dar adoptarea legii a fost întârziată din cauza opoziției din Parlamentul kosovar. Acum, cu acest vot, se deschide calea pentru o colaborare internațională fără precedent în domeniul penitenciar.

Un deținut la 924 de locuitori în UE

În 2022, în UE a existat un deținut la 924 de locuitori sau 108 deținuți la 100.000 de locuitori. Rata deținuților a crescut în 2021 și 2022, după scăderea din 2020 care a fost probabil cauzată de măsurile legate de COVID-19, arată cele mai noi date ale Eurostat.

Cele mai mari procente de oameni aflați la închisoare, raportat la 100.000 de locuitori, au fost în 2022 în Ungaria (200), Polonia (190), Cehia și Slovacia (ambele 181). Cea mai mică rată a fost în Finlanda (52), urmată de Țările de Jos (64) și Slovenia (65).

Și Danemarca se află spre coada clasamentului, cu aproximativ 75 de condamnați la 100.000 de locuitori. În România sunt aproximativ 120, raportat la 100.000 de locuitori.

Numărul de deținuți în UE a fost de aproximativ 483.600 în 2022, o creștere de 1,7 % comparativ cu 2021. În 2022, 5,3 % dintre deținuții adulți din UE erau femei, același procent ca în 2021. În 2022, unul din cinci deținuți din UE avea cetățenie străină în țara de raportare, iar unul din cinci deținuți din UE aștepta procesul.

Actualitate
danemarca, inchisoare, kosovo

mai 23, 2024 0 Comentariu
Ambasada României la Londra, pe lista rușinii
de Ioana Oancea
Ambasada României la Londra se află pe o rușinoasă listă a celor care refuză să plătească taxa de congestie a orașului. Prin această taxă, autoritățile locale londoneze încearcă să limiteze traficul, mai ales la orele de vârf. Compania de transport din Londra s-ar putea adresa Curții Internaționale de Justiție.

Compania „Transport for London” a publicat o listă cu ambasadele care au datorii neplătite pentru taxa de congestie, din 2003 până la 31 decembrie 2023. Taxa de congestie este o taxă pentru un serviciu și nu un impozit, iar diplomații nu sunt exceptați de la plata acesteia. Fiecare șofer trebuie să plătească 15 lire sterline /zi. Majoritatea ambasadelor plătesc taxa, însă există unele care refuză să o facă. Ambasada României are o datorie de 1.868.260 de lire sterline, situându-se pe locul 22 în topul ambasadelor cu datorii.

TfL spune că va continua să urmărească recuperarea acestor sume și presează să prezinte problema în fața Curții Internaționale de Justiție. Totuși trebuie spus că sunt mai multe ambasade care refuză plata acestei taxe, în frunte cu cea a Statelor Unite, care are cea mai mare datorie:

• Ambasada SUA: 14,6 mil. lire sterline
• Ambasada Japoniei: 10 mil. lire sterline
• Biroul Înaltului Comisariat al Indiei: 8,5 mil. lire sterline
• Înaltul Comisariat al Republicii Federale Nigeria: 8,5 mil. lire sterline
• Ambasada Chinei: 7,9 mil. lire sterline
• Ambasada Rusiei: 5,9 mil. lire sterline
• Ambasada Poloniei: 5,2 mil. lire sterline
• Înaltul Comisariat al Republicii Ghana: 5 mil. lire sterline
• Kazahstan: 4,6 mil. lire sterline
• Germania: 4,6 mil. lire sterline

Pe lista rău platnicilor se mai regăsesc Sudan, Coreea de Sud, Pakistan, Franța, Spania, Tanzania, Cuba, Algeria, Africa de Sud, Sierra Leone, Ucraina, Grecia, Turcia și Cipru.

Într-un răspuns pentru Barikada, Ministerul Afacerilor Externe spune că taxa contravine Convenției de la Viena cu privire la relațiile diplomatice din 1961, poziție împărtășită și de alte state. „Potrivit Convenției de la Viena, misiunile diplomatice și membrii misiunilor diplomatice sunt exceptați de la plata anumitor impozite și taxe, în timp ce statul acreditar are obligația de sprijini îndeplinirea funcțiilor misiunilor diplomatice(…)”, arată MAE.

Taxa a fost introdusă în anul 2003 și se aplică vehiculelor care circulă în zona de centru a Londrei, unde se află majoritatea instituțiilor britanice. MAE mai adaugă că, în consultare și coordonare cu alte state interesate, partea română reia demersurile pe lângă autoritățile britanice pentru a semnala din nou aspectele problematice în legătură cu această taxă.

Hărțile de risc natural pentru cutremure, în lucru

Bucureștiul va avea, în sfârșit, hărți de risc natural pentru cutremure. Acestea vor fi gata peste doi ani.

Consiliul General al Capitalei a aprobat un proiect în valoare totală de 2,3 milioane de lei în vederea elaborării hărţilor de risc natural pentru cutremure la nivelul Bucureştiului. Jumătate din sumă va fi suportată din bugetul municipalităţii, iar cealaltă jumătate de Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Administraţiei. Durata de realizare a proiectului este de doi ani.

Decizia vine după ce în ianuarie, Ministerul Dezvoltării a solicitat PMB analiza şi identificarea oportunităţii de finanţare în cadrul programului multianual privind elaborarea hărţilor de risc pentru cutremure.

La începutul lunii aprilie, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului a transmis municipalităţii oferta cu privire la elaborarea hărţilor de risc natural pentru cutremure la nivelul Capitalei, estimând o valoare de 2,3 mil lei.

Actualitate
ambasada romaniei, lista rusinii, londra

mai 23, 2024 0 Comentariu
Contribuțiile candidaților finanțează campania la europarlamentare
de Ioana Oancea
Partidele au raportat, până la 16 mai, venituri de 40 mil. lei, din care 14 mil. lei provin de la candidați și 26 mil. lei de la partid, prin transfer de la partide, pentru alegerile europarlamentare, potrivit Expert Forum.

PNL a declarat o singură contribuție din partea unui candidat și niciun fel de transferuri din partea partidului. PSD a declarat cei mai mulți bani – 33 mil. lei. AUR a declarat doar contribuții din partea candidaților, 3,2 mil. lei, iar UDMR și USR au transferat doar fonduri de la partid.

Cea mai mare parte din contribuțiile candidaților provin din venituri proprii (65% – 9 mil.), iar restul din împrumuturi (32%) și donații (3%).

Contributorii AUR sunt pe locuri eligibile, ca și majoritatea celor de la PSD. Cele mai mari contribuții sunt cele ale lui Florin Cârciu (PSD) și ale lui Ciprian Epure (împrumut), urmată de contribuția de 2 mil. lei din venituri proprii a senatorului PSD Vasile Dîncu.

PSD a angajat cele mai mari cheltuieli, adică 9.333.162,38 lei, „pentru vestimentaţie”. USR a dedicat 411.343 lei pentru producţia şi difuzarea materialelor de propagandă electorală online şi 135.000 lei pentru diverse cheltuieli, iar AUR a dat 1.190.000 lei pentru propagandă online.

Aleșii locali contribuie pentru campanie ca să își păstreze funcțiile

Pentru alegerile locale, EFOR arată că s-au raportat venituri de 59 mil. lei din partea candidaților (inclusiv cei independenți) și 1,3 mil. din partea partidelor politice, alianțelor și organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, prin transferuri la nivel central și la nivel de județ.

Cea mai mare parte a veniturilor, adică 93%, provin din veniturile proprii ale candidaților (55 mil. lei), iar 7% (4 mil. lei) din împrumuturi. Donațiile reprezintă sub 1% – 271 mii lei.

La PNL, cele mai mari contribuții au venit din județele Vrancea, Constanța, Neamț, Alba și Botoșani, iar la PSD din Dolj, Argeș, Teleorman, Ialomița, Dâmbovița. La USR, cea mai mare parte din bani provine de la candidați din Cluj (40%), Sector 2 (28%) și Constanța (11%). La AUR, cei mai activi candidați provin din Botoșani, Timiș și Bistrița, iar la SOS România jumătate din bani vin din Bacău, Dolj și Olt.

Peste jumătate din fonduri au fost aduse de către candidații la funcția de primar. Contribuții semnificative, de 10 mil. lei, au adus și candidații la funcția de președinte al CJ.

Unii din candidații la funcția de primar general nu au declarat niciun venit (de exemplu Cristian Popescu Piedone/PUSL), ca de altfel nici partidele care îi susțin.

Până la data raportării partidele au cheltuit 3,5 mil. lei, la care se adaugă 345 mii lei pentru candidații independenți. 

Candidat AUR condamnat

AUR încearcă să obțină fotoliul de primar al comunei Birchiș cu un candidat condamnat de Judecătoria Lipova, în 2021, pentru delapidare, fals intelectual și uz de fals la doi ani și șase luni de închisoare cu suspendare. Lui Căpâlnășan Fănică i s-a și interzis și să fie ales, dar a scăpat de răspundere ca urmare a prescrierii.

Un candidat PNL a furat o bancă

Candidatul PNL la primăria Sarichioi a furat o bancă dintr-un sat şi a dus-o în altul pretinzând că e o donaţie, susţine publicaţia ZiaruldeTulcea.ro. Alexandru Averian a postat pe Facebook o fotografie cu o banca spunând că e donație de la echipa sa: „Nu promitem, facem! Iată dovada: banca livrată azi de echipa ‘Alege bine’ la Visterna”, a scris acesta.

PSD voia primar un condamnat pentru pornografie

Organizaţia PSD Prahova a schimbat pe ultima sută de metri candidatura pentru Primăria comunei Şotrile a lui Bogdan Davidescu, condamnat pentru pornografie infantilă şi ales primar în mai multe rânduri, după ce PNL a obţinut în instanţă anularea candidaturii. În locul lui Bogdan Davidescu, social-democraţii susţin candidatura soţiei acestuia.

Alegeri cu cântec la Ciorani

Două femei condamnate la câte un an și 8 luni de închisoare cu suspendare pentru fraudarea alegerilor din Ciorani din 2020 au fost desemnate preşedinţi ai secţiilor de votare. Actualul primar, Marin Voicu (foto), este acuzat că a fraudat alegerile din 2020, și candidează din nou sub sigla PSD, el fiind ales anterior cu susținerea PNL. El este trimis în judecată. „Două persoane condamnate pentru fraudă electorală la alegerile locale din comuna Ciorani, din anul 2020, au fost desemnate preşedinţi la două secţii de votare din localitate pentru alegerile din 9 iunie 2024: Grigorescu Nicoleta la secţia nr. 374; Spătarelu Adnana Ramona la secţia nr. 375. (…) Rog Autoritatea Electorală Permanentă să le înlocuiască pe cele două persoane, iar instituţiile care veghează la respectarea Constituţiei să urmărească procesul electoral din comuna Ciorani”, se arată într-un mesaj al preşedintelui Partidului România în Acţiune, Mihai Apostolache

Politică
campanie europarlamentare, candidati

mai 23, 2024 0 Comentariu
Cronica unei bătăi… televizate
de Ioana Oancea
Aleșii au reușit să se dea din nou în spectacol la orele de mare audiență, după ce s-au bătut pe holurile Parlamentului. Încă o dată, țara noastră a reușit să intre în rândul lumii. Lumea a treia, bineînțeles.

Protagoniștii au fost Florin Roman și Dan Vîlceanu. Primul i-a reproșat lui Vîlceanu că nu are ce căuta în băncile grupului PNL, întrucât nu mai face parte din grup pe care l-a părăsit spre sfârșitul anului trecut. A urmat o altercație verbală, după care Roman a spus că a fost bruscat fizic spre ieșirea din plen. Ulterior, pe camerele video s-a putut vedea cum Vîlceanu ar fi încercat să îl muște pe Roman.

Poliția s-a sesizat din oficiu și face verificări. Ulterior, Roman s-a prezentat la Institutul Național de Medicină Legală. „M-am prezentat la INML și în baza certificatului medico-legal voi depune plângere penală împotriva acestui deputat huligan”, a adăugat Florin Roman. La ieșirea de la Institut, deputatul a povestit cum s-a întâmplat incidentul: „În urma acelei altercații, mi-a înfipt mâna în gât. Pe hol a fost o strângere puternică, a încercat canibalic să mă muște în zona capului și când am lăsat capul în jos m-a lovit cu genunchiul.”

El a precizat că a solicitat întrunirea Comisiei juridice pentru a viziona imaginile și pentru a aplica sancțiuni. În aceeași zi, Comisia juridică din Camera Deputaților a aprobat, la solicitarea Biroului Permanent, o sancțiune maximă pentru deputatul neafiliat Dan Vîlceanu. Astfel, parlamentarul va avea tăiat 50% din salariu timp de șase luni şi diminuarea timpului de vorbire la doar 10 secunde, în plen, timp de trei luni.

Protagoniști, doi foști miniștrii

Florin Roman a fost numit ministru al Digitalizării în 2021, dar a demisionat după ce a fost acuzat că și-a trecut în CV faptul că este licențiat al Universității Babeș-Bolyai din Cluj Napoca, în vreme ce el a urmat cursurile unui colegiu din Alba Iulia. Rectorul UBB, Daniel David, a arătat că Roman nu a urmat cursurile UBB și nu este licențiat al universității.

Și Dan Vîlceanu a fost ministru al finanțelor, în Guvernul Cîțu, iar în Guvernul Ciucă a fost ministru al investițiilor și proiectelor europene. Fost șef al PNL Gorj, Vîlceanu este un fel de baron local al acestui județ.

Iohannis: Un eveniment nedorit

Președintele Klaus Iohannis (foto) a spus că speră că incidentul e unul singular. „Avem evenimente nedorite, din păcate made in Romania, este incalificabil evenimentul (…) din Parlamentul României. Câteodată știți că am mai văzut la televizor în alte țări cum în Parlament se încearcă lămurirea unor chestiuni prin violență fizică. Nu am crezut că o să văd vreodată în Parlamentul României așa ceva, dar uite că am văzut. Este incalificabil și sper că rămâne un incident absolut singular”, a afirmat șeful statului.

Ciolacu: Cascadorii râsului

Premierul Marcel Ciolacu a fost întrebat, într-o conferință de presă susținută la finalul vizitei în Turcia, cum i se pare, ca fost președinte al Camerei Deputaților, agresiunea dintre Florin Roman și Dan Vîlceanu. „Îmi pare bine că pe timpul meu nu s-au întâmplat astfel de cazuri. E de cascadorii râsului”, a replicat el. Președintele PNL și al Senatului, Nicolae Ciucă, a transmis că „violența fizică este de neacceptat, cu atât mai mult cu cât se întâmplă aici, în Palatul Parlamentului”.

Politică
bataie

mai 21, 2024 0 Comentariu
Bugetarii protestează în toată țara, Guvernul tace mâlc
de Ioana Oancea
Din ce în ce mai mulți bugetari protestează față de salariile mici și de condițiile de muncă dificile, chiar în perioada campaniei electorale. De la vârful statului se aud însă puține ecouri. Premierul Marcel Ciolacu a preferat momentan să ignore protestele sau chiar să îi critice pe oamenii care și-au cerut drepturile, spunând că protestul lor este „un șantaj”.

Angajaţii Parlamentului au avut un protest spontan săptămâna trecută chiar în fața sălii de plen din Camera Deputaților. Ei au folosit prilejul singurei ședințe de plen de săptămâna trecută, după ce aleșii și-au făcut program special pentru campania electorală. Președintele Camerei Depitaților, Alfred Simonis, a spus că a avut o discuție cu reprezentanții sindicatului și apoi a sugerat că angajații mai au de așteptat. „Angajaţii Parlamentului nu sunt cei mai slab plătiţi bugetari din România. Media salariului de aici e pe undeva la 5.000 de lei. Eu cred că aceste creşteri salariale nu pot începe cu angajaţii Parlamentului. (…) Aşa că nu sunt neapărat cel mai mare fan al acestor proteste”, a spus Simonis.

Proteste și la Guvern

Și angajaţii din aparatul de lucru al Guvernului s-au aflat în grevă japoneză pentru mai mult de o săptămână și au cerut măriri de salarii. Protestul a demarat însă cu o manifestație în Piața Victoriei. Potrivit liderului sindical Noni Iordache, angajații au cerut salarii mai mari și au spus că se simt disciminați. „Suntem vârful administrației, vorbim de cancelaria preierului, Secretariatul General al Guvernului, ANAP (agenția națională de achiziții publice) corupul de control al premierului, care din 2015 n-au mai beneficiat de o majorare salarială, cu excepția celei din decembrie de 5%”, a declarat Iordache pentru G4Media.ro. El a precizat că media veniturilor la această categorie bugetară este undeva la 5.000 lei net, iar deficitul de personal se acutizează.

În aceste zile, și muzeografii au protestat, iar unii dintre ei au refuzat să facă muncă de voluntariat la Noaptea Muzeelor, așa că unele instituții au rămas închise. Anunțul a fost inițial catalogat de premier drept „șantaj”. Muzeografii au spus că fără o reparație promisă de Guvern, declanșează greva generală.

La rândul lor, angajații agențiilor pentru protecția mediului din mai multe județe au ieșit în fața instituțiilor și au afișat pancarte mesaje legate de solicitări salariale. Pe scurt, aceștia cer alinierea salariilor de la nivel local, la nivelul celor de la nivel central.

Nici angajatii Arhivelor Naționale nu s-au lăsat mai prejos. Salariații din peste 30 de județe au declanșat în ultimele zile proteste spontane prin care si-au manifestat nemulțumirea față de inechitățile salariale dintre serviciile județene ale Arhivelor Naționale și aparatul central.

Ciolacu tace și așteaptă să treacă

Confruntat cu cele mai serioase proteste de după greva profesorilor din 2023, Guvernul pare că merge pe burtă în campania electorală. Premierul Marcel Ciolacu promitea că se duce el la Muzeul Antipa dacă muzeografii nu deschid instituția pentru public. Degeaba l-au așteptat însă protestatarii că premierul nu și-a făcut apariția. Șeful Guvernului a preferat ca săptămâna trecută să se întâlnească cu Erdogan în Turcia, unde a vorbit despre problema „spinoasă” ca românii să intre doar cu buletinul în această țară.

Politică
bugetari, guvern, proteste

mai 17, 2024 0 Comentariu
Trenurile Soarelui se întorc pe șine
de Ioana Oancea
„Trenurile Soarelui” vor începe să circule din nou din 14/15 iunie. Legătura directă între orașele țării cu staţiunile de la Marea Neagră şi cu Delta Dunării va fi asigurată de 30 de trenuri până la începutul lunii septembrie, potrivit CFR Călători.

Turiştii vor putea călători fie cu trenurile directe dinspre Arad, Deva, Timişoara Nord, Reşiţa Nord, Oradea, Satu Mare, Baia Mare, Cluj-Napoca, Târgu Mureş, Braşov, Suceava, Iaşi, Galaţi, Buzău, fie prin asigurarea unei conexiuni rapide din Bucureşti Nord prin intermediul trenurilor care circulă într-un orar cadenţat (la 1-2 ore) pe ruta Bucureşti Nord – Constanţa şi retur.

Timp de trei luni, vor circula 30 de trenuri directe, din care 14 trenuri au ca destinaţie/plecare Mangalia.

Totodată, 36 de trenuri (18 dus/18 întors) vor asigura legătura Capitalei cu litoralul şi retur: 15 perechi din Bucureşti Nord (din care 9 perechi trec şi prin Bucureşti Băneasa), 2 perechi numai din Bucureşti Băneasa şi o pereche din Bucureşti Obor.

Pentru călătoria spre Delta Dunării, din 15 iunie, trenurile IR 1981/ R 8653 şi R 8656/ IR 1982 vor asigura zilnic legătura directă Bucureşti Nord – Tulcea Oraş şi retur pe întreaga durată a sezonului. De asemenea, în Medgidia va fi asigurată zilnic conexiunea spre Tulcea Oraş şi retur cu trenuri dinspre Capitală sau Constanţa.

Călătorii pot beneficia de reduceri precum: 10% reducere din tariful de transport la cumpărarea unui bilet cu oferta dus-întors; o reducere de până la 10% din tariful de transport la cumpărarea cu anticipaţie, 25% la cumpărarea în baza cardului TrenPlus. Elevii beneficiază de gratuitate, iar studenţii de 90% reducere. CFR Călători recomandă planificarea din timp a călătoriei.

Actualitate

mai 16, 2024 0 Comentariu
Internetul, din ce în ce mai periculos pentru copii
de Ioana Oancea
Materialele care înfățișează abuzuri sexuale asupra copiilor s-au înmulțit în mediul online. Majoritatea lor sunt autogenerate chiar de către copii, care de obicei au fost influențați de persoane în care au încredere, să facă acest lucru. Un procent îngrijorător de mic de părinți conștientizează pericolul.

Majoritatea covârșitoare a sesizărilor procesate de experții la linia esc_ABUZ a Salvați Copiii România, care vizează conținutul ilegal sau dăunător pentru copii, din mediul online, au vizat materiale care conțin elemente de abuz sexual. Din totalul de 3.439 de rapoarte, în perioada 01 ianuarie-30 aprilie 2024, 3.356 erau materiale care se încadrează la Child Sexual Abuse Material (CSAM), adică 98%. Dintre acestea, 3.359 dintre notificările procesate au fost transmise către ofițerii specializați ai Poliției Române.

Îngrijorător este și că 92% dintre raportările procesate la linia de raportare esc_Abuz reprezintă materiale CSAM autogenerate de către adolescenți. Din totalul rapoartelor procesate, 3.161 sunt materiale autogenerate chiar de către minori. Cele mai multe victime sunt de gen feminin (3.158 de rapoarte), în vreme ce 169 de rapoarte arătau victime cu vârste de sub 10 ani.

Proliferarea acestor tipuri de conținut s-a accentuat în primul trimestru al anului 2024, mai arată o analiză a ONG-ului. Cel mai recent studiu al organizatiei mai semnalează că un procent semnificativ de părinți (75%) declară că cea mai mare îngrijorare a lor legată de utilizarea internetului de către copii este expunerea acestora la conținut nepotrivit pe internet sau posibilitatea ca aceștia să fie contactați online de persoane pe care nu le cunosc în viața reală (70%). Doar 9% dintre părinți declară că știu faptul că copilul lor s-a confruntat în ultimul an cu o situație neplăcută online.

Medicii români suferă de burnout

Un studiu sociologic făcut anul trecut a arătat că 34-36% dintre medici au burbout. 58% dintre cei cu vârsta sub 35 de ani vor să părăsească România pentru a profesa în străinătate pentru condiţiile mai bune de muncă, a spus președintele Colegiului Medicilor, Daniel Coriu, într-o emisiune la MedikaTV.

„Rata de burnout este de 34- 36%. Trebuie să vedem că burnoutul nu este o simplă oboseală, poate fi o boală cu depresie, tendinţe de suicid şi avem colegi care chiar au făcut-o. Apoi este impactul direct pe calitatea actului medical. Un medic în burnout nu mai are aceeaşi capacitate de a relaţiona cu pacientul”, a explicat Daniel Coriu. Un procent îngrijorător a fost obținut atunci când medicii au fost întrebați dacă intenționează să plece din țară, întrebare la care mai bine de jumătate dintre tineri au răspuns pozitiv.

„Toată populaţia de medici din România, indiferent de vârstă, de condiţia socială, ei bine, la femei este de 25 la sută, la bărbaţi 30 la sută. Vorbim de oameni care lucrează în România, în sistemul medical, au intenţia să plece. La cei sub 35 de ani, intenţia este de 58 la sută”, a afirmat Coriu.

Opt din zece medici spun că se tem că pot fi acuzați de malpraxis, ceea ce, spune Coriu, trebuie să modifice legea. „Aproape 80% au această problemă cu teama de malpraxis şi atunci ei vor practica o medicină defensivă. Toate aceste trei direcţii trebuie să ne dea de gândit. (…) Noi am venit cu o nouă lege a malpraxisului, este blocată. Interes foarte mare nu este. Dacă politicienii vor să lase lucrurile aşa… Legat de intenţia de migraţie externă să ştiţi că nu venitul e o problemă cum era acum 10 ani, salariile au crescut, principalul motiv se referă la condiţiile de lucru”, a precizat Coriu.

Aproape 15 mii de cazuri de rujeolă

Un număr de 14.879 de cazuri de rujeolă au fost confirmate în perioada 1 ianuarie 2023 – 12 mai 2024, a anunţat Institutul Naţional de Sănătate Publică. De la începutul perioadei de raportare, 1 ianuarie 2023, s-au înregistrat 15 decese din cauza rujeolei. Cele mai multe îmbolnăviri s-au înregistrat în judeţele Braşov – 1.941 şi Mureş – 1.173, precum şi în Bucureşti – 1.448. În perioada 6 decembrie 2023 – 12 mai 2024, au fost utilizate 142.489 de doze de vaccin ROR, din care 23.173 utilizate pentru copii cu vârste între 9 şi 11 luni.

Salina Praid, inaccesibilă

Salina Praid, un important obiectiv turistic al României,este inundată de ape de inflitrație din pârâul Corund. Societatea Naţională a Sării S.A a decis sistarea activității de producție și de vizitare în Salina Praid. Decizia are ca scop protejarea și siguranța personalului și a vizitatorilor, până la rezolvarea situației create de infiltrații.

Actualitate
ABUZ SEXUAL, internet, pericol