Categorie: Uncategorized

martie 2, 2026 0 Comentariu
Cea mai mare rafinărie din Arabia Saudită și-a oprit activitatea după un atac cu drone
de Steliana Costea
Grupul petrolier saudit Aramco a oprit operațiunile la cea mai mare rafinărie din Arabia Saudită, la Ras Tanura, pe coasta Golfului Persic, după un atac cu drone în zonă, potrivit Bloomberg.

Contractele futures pentru motorină au crescut după anunțul închiderii rafinăriei, un furnizor important de diesel.

Aramco a oprit luni, ca măsură de precauție, instalația de la Ras Tanura, cu o capacitate de 550.000 de barili pe zi, în timp ce evaluează pagubele. La rafinărie a izbucnit un incendiu „limitat”, provocat de resturile rezultate în urma interceptării a două drone care vizau instalația, a anunțat agenția oficială de presă saudită. Focul a fost ținut sub control, potrivit acelorași surse. Compania nu a comentat.

Prețul petrolului a explodat

Contractele futures pentru motorină tranzacționate pe ICE au crescut cu peste 20%, cea mai mare creștere intraday din martie 2022, în timp ce petrolul tranzacționat la Londra se aprecia cu aproximativ 10%, până aproape de 80 de dolari pe baril.

Tensiunile din Orientul Mijlociu au escaladat în weekend, după ce SUA și Israelul au atacat Iranul, iar Teheranul a lansat sute de rachete și drone asupra unor țări din regiune, ca represalii. Un atac asupra unor infrastructuri energetice majore reprezintă un scenariu de coșmar pentru piețele petroliere, în condițiile în care traficul maritim prin importanta Strâmtoare Ormuz este deja aproape blocat pe fondul creșterii tensiunilor.

Rafinăria Ras Tanura este un furnizor-cheie de combustibili pentru transport, precum motorina, pentru cumpărătorii din Europa și produce, în cantități mai mici, benzină. În apropiere se află și cel mai mare terminal de export al Aramco pentru țiței și produse petroliere, care include rezervoare de stocare, dane portuare și puncte de încărcare offshore.

Actualitate
rafinarie arabia saudita

martie 2, 2026 0 Comentariu
Cea mai mare criză de la pandemia de COVID-19 lovește aeroporturile. Soluția de milioane a ultra-bogaților
de Steliana Costea
Sute de mii de pasageri rămân blocați, principalele centre aeriene din Orientul Mijlociu fiind închise pe fondul consecințelor atacurilor americano-israeliene asupra Iranului.

Alte mii de zboruri au fost anulate luni, prelungind tulburările din traficul aerian global cauzate de războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului, sute de mii de pasageri fiind deja blocați.

Acțiunile companiilor aeriene de top au fost supuse presiunilor după zile întregi de perturbări, Donald Trump indicând că acțiunea militară a SUA ar putea dura încă patru săptămâni.

Principalele aeroporturi din Orientul Mijlociu, inclusiv Dubai – cel mai aglomerat hub internațional din lume – s-au închis pentru a treia zi consecutiv pe fondul celui mai acut șoc aviatic de la pandemia de Covid-19 care a paralizat industria.

Zborurile în Orientul Mijlociu au fost anulate, perturbând mii de servicii până acum, deoarece companiile aeriene internaționale au continuat să își suspende serviciile.

Peste 1.200 de zboruri anulate luni dimineața

Luni dimineața, 1.239 de zboruri fuseseră deja anulate. Emirates Airlines, cu sediul în Dubai; Etihad Airways, cu sediul în Abu Dhabi; și Qatar Airways, cu sediul în Doha; au anulat împreună sute de zboruri, scrie The Guardian

Alte companii aeriene au anulat serviciile din regiune. Air India a anulat duminică zborurile cu plecări din Delhi, Mumbai și Amritsar către orașe importante din Europa și America de Nord.

Aproape 2.800 de zboruri au fost anulate sâmbătă, iar 3.156 duminică, potrivit platformei de urmărire FlightAware.

„Pentru călători, nu există nicio modalitate de a ușura acest lucru”, a spus Henry Harteveldt, analist în industria companiilor aeriene și președinte al Atmosphere Research Group. „Ar trebui să vă pregătiți pentru întârzieri sau anulări în următoarele zile, pe măsură ce aceste atacuri evoluează și, sperăm, se vor încheia.”

Spațiul aerian de deasupra Iranului, Irakului, Kuweitului, Israelului, Bahrainului, Emiratelor Arabe Unite și Qatarului era practic gol luni, potrivit site-ului de urmărire a zborurilor Flightradar24.

Impactul s-a extins mult dincolo de Orientul Mijlociu, pasagerii rămânând blocați de la Bali la Frankfurt.

Printre cele mai afectate companii aeriene s-au numărat:

Emirates Airlines, cea mai mare companie aeriană internațională din lume, a suspendat toate serviciile planificate către și dinspre Dubai până luni, la ora 15:00, ora Emiratelor Arabe Unite (22:00 AEDT, 11:00 GMT și 6:00 EST).

Etihad Airways a suspendat toate zborurile către și dinspre Abu Dhabi până luni, la ora 14:00, ora Emiratelor Arabe Unite (21:00 AEDT, 10:00 GMT și 5:00 EST).

Qatar Airways, care a suspendat operațiunile de zbor din cauza închiderii spațiului aerian qatarez.

Pe măsură ce conflictul s-a extins în Liban – Israelul efectuând atacuri aeriene asupra suburbiilor sudice ale Beirutului după ce Hezbollah, aliat cu Iranul, a lansat rachete asupra Israelului – o mare parte din spațiul aerian al regiunii a rămas închisă. Aeroporturi cheie, inclusiv Abu Dhabi din Emiratele Arabe Unite și Doha din Qatar, au fost închise sau sever restricționate.

Ultra-bogații au găsit o rută alternativă pentru a ieși din Orientul Mijlociu

Echipajele și piloții sunt acum împrăștiați în întreaga lume, ceea ce complică procesul de reluare a zborurilor ori de câte ori se redeschide spațiul aerian.

Întrucât mulți pasageri se chinuiau să găsească informații despre stadiul călătoriilor planificate, adunându-se pe unele dintre cele mai aglomerate aeroporturi comerciale din lume din cauza întârzierilor și anulărilor pe scară largă, cei ultra-bogați au găsit o rută alternativă pentru a ieși din Orientul Mijlociu.

„Arabia Saudită este singura opțiune reală pentru oamenii care vor să părăsească regiunea în acest moment”, a declarat pentru Semafor Ameerh Naran, directorul executiv al companiei de brokeraj cu avioane private Vimana Private, estimând costul avioanelor private de la Riyadh către Europa la până la 350.000 de dolari.

Regiunea și companiile aeriene s-au obișnuit cu perturbările traficului în ultimii ani, dar o închidere atât de prelungită a aerului – mai mult de 24 de ore – și închiderea tuturor celor trei centre majore de tranzit din Golf sunt fără precedent, au declarat analiștii.

Golful este, de asemenea, o intersecție majoră pentru transportul aerian de mărfuri, ceea ce pune o presiune suplimentară asupra rutelor comerciale, pe lângă perturbările pe mare.

Scăderi importante pe burse pentru companiile aeriene

Acțiunile Japan Airlines au scăzut cu 5,6%, Singapore Airlines au scăzut cu 4,5%, Qantas Airlines cu 5,4%, iar Cathay Pacific cu 2,9%, pe măsură ce investitorii au reflectat asupra impactului războiului din Iran asupra industriei aerospațiale.

Transportatorii din întreaga lume se confruntă, de asemenea, cu prețuri mai mari la petrol după ce țițeiul Brent a crescut cu până la 13% , ajungând la 80 de dolari pe baril, analiștii anticipând că acestea ar putea ajunge până la 100 de dolari.

„Pentru toată lumea, principalul impact va veni din cauza prețurilor petrolului, care, evident, vor crește brusc”, a declarat consilierul în domeniul aviației, Bertrand Grabowski.

Unele zboruri efectuate au fost redirecționate pentru a evita spațiul aerian închis sau restricționat. Rutele de survol iraniene și irakiene au devenit mai importante de când războiul dintre Rusia și Ucraina a obligat companiile aeriene să evite spațiul aerian al ambelor țări.

Închiderile spațiului aerian din Orientul Mijlociu constrâng acum companiile aeriene în coridoare mai înguste, luptele dintre Pakistan și Afganistan adăugând un risc suplimentar, a remarcat Ian Petchenik, directorul de comunicare de la Flightradar24. „Riscul unor perturbări prelungite este principala preocupare din perspectiva aviației comerciale”, a spus el.

Social
zboruri anulate

martie 2, 2026 0 Comentariu
Patriarhul Daniel cere iar bani pentru Catedralei Naționale, că s-a pictat provizoriu pentru sfințire. Până acum a costat 270 de milioane de euro
de Steliana Costea
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a îndemnat duminică, la finalul Sfintei Liturghii, la sprijinirea lucrărilor de pictură în mozaic ale Catedralei Naţionale.

Patriarhul Daniel a explicat că, deşi pictura Catedralei Naţionale a fost sfinţită în forma realizată până în acel moment, lucrările nu sunt încă încheiate, relatează agenţia de presă Basilica a Patriarhiei.

„Mai sunt, însă, părți din Catedrală care au fost acoperite cu pânză, pe care era pictat provizoriu chipul sfinților sau reprezentări din Sinoadele Ecumenice”, a spus Patriarhul Daniel.

„Mai sunt unele icoane de pictat în pronaos şi, în mod special, trebuie pictaţi pereţii Paraclisului Catedralei Naţionale, care se află la demisolul lăcaşului de cult. Mai sunt, de asemenea, câteva icoane de pictat cu chipul sfintelor femei românce care au fost canonizate anul trecut”, a completat liderul BOR.

Patriarhul Daniel a adresat un apel direct credincioşilor pentru „sprijin financiar”: „Vă rugăm ca, atunci când aveţi posibilitate, dumneavoastră şi prieteni şi cunoştinţe, rând pe rând, să îi îndemnaţi să ofere un ajutor financiar, după posibilităţi, pentru pictura Catedralei”.

Lucrările continuă

Părintele Nicolae Crîngașu, consilier patriarhal coordonator la Sectorul monumente și construcții bisericești al Administrației Patriarhale, a enumerat recent ce lucrări mai sunt de făcut la Catedrala Națională.

„Mai avem în toată catedrala, în tot naosul şi pronaosul şi foaierul, de făcut instalaţia electrică de încălzire în pardoseală şi pardoseala finită, care şi ea va fi din marmură, aşa cum avem şi pe solee şi în Sfântul Altar. (…) Tot în catedrală mai avem de pictat o mare parte din pereţii pronaosului şi ai cafasului, unde cântă corul”, a explicat coordonatorul lucrărilor de la Catedrală pentru Radio Trinitas.

Basilica menționează și modalitățile (numerar, SMS, virament bancar etc.) prin care cei care doresc pot ajuta la finalizarea picturii în mozaic și altor lucrări adiacente de la Catedrala Națională.

Actualitate
catedrala neamului, patriarhul daniel

martie 2, 2026 0 Comentariu
Cât costă întreținerea zilnică a unui deținut în România. Bugetul alocat pentru fiecare persoană, în 2025
de Steliana Costea
Dincolo de hrană sau un pat, funcționarea unui sistem de detenție presupune cheltuieli constante, suportate din bugetul public. În 2025, statul alocă 61,40 lei pe zi pentru fiecare deținut. Suma acoperă cheltuieli esențiale: hrană, utilități, medicamente, materiale de igienă, carburanți, comunicații și întreținerea infrastructurii.

În 2025, statul alocă 61,40 lei pe zi pentru fiecare deținut. Suma acoperă cheltuieli esențiale: hrană, utilități, medicamente, materiale de igienă, carburanți, comunicații și întreținerea infrastructurii.

Cea mai mare parte a sumei este direcționată către utilități – 17,45 lei pe zi pentru fiecare persoană încarcerată. Aici intră costurile cu încălzirea, energia electrică, apa și salubritatea. Clădirile trebuie să fie locuibile, iar condițiile minime sunt obligatorii prin lege.

Alți 17,13 lei sunt alocați la categoria „alte cheltuieli”, care includ investiții și întreținerea infrastructurii penitenciare.

Pentru hrană se cheltuie 8,91 lei pe zi. Deși suma poate părea redusă, meniurile sunt variate: la micul dejun se servesc, de regulă, pâine, unt, ceai sau lapte, la prânz ciorbe, tocănițe ori paste, iar la cină alimente mai ușoare, precum legume, mămăligă sau cartofi.

Pe sănătate sunt alocați 4,40 lei zilnic, bani destinați medicamentelor și materialelor sanitare, un aspect esențial într-un mediu închis. Cheltuieli aparent minore completează tabloul: 0,63 lei pentru materiale de curățenie, 0,83 lei pentru carburanți și 0,15 lei pentru comunicații.

Deținuții și legătura cu exteriorul

Un deținut nu este complet rupt de lume. Convorbirile telefonice sunt permise prin telefoanele disponibile în penitenciare, iar programul și durata acestora diferă în funcție de regimul de detenție. În cele mai multe cazuri, apelurile sunt folosite pentru a menține legătura cu familia.

Legislația românească stabilește standarde minime de cazare, iar recomandările europene pun accent pe spațiu suficient, acces la îngrijire medicală și menținerea contactului cu exteriorul. Ideea detenției nu este doar pedeapsa, ci și reabilitarea.

Supraaglomerarea, o problemă persistentă

În practică, respectarea acestor standarde devine tot mai dificilă. În multe unități, numărul persoanelor condamnate depășește capacitatea disponibilă.

De exemplu, la începutul anului, gradul de ocupare în Penitenciarul Rahova depășea 110%, iar în Penitenciarul Jilava trecea de 107%.

În aceste condiții, fiecare zi de detenție nu înseamnă doar costuri financiare, ci și o presiune constantă asupra unui sistem care încearcă să îmbine sancțiunea cu reintegrarea socială.

Social
detinut, intretinere

martie 2, 2026 0 Comentariu
Nicușor Dan: România este în deplină siguranță și nu se află sub niciun fel de amenințare directă
de Steliana Costea
România este în deplină siguranță și nu se află sub niciun fel de amenințare directă, anunță președintele Nicușor Dan. Șeful statului a ținut să precizeze că prioritarǎ în prezent este siguranța cetățenilor români aflați în zonele de conflict.

“România este în deplină siguranță și nu se află sub niciun fel de amenințare directă. Chiar dacă actualul context regional de securitate din Orientul Mijlociu s-a degradat semnificativ, țara noastră este în afara oricărui pericol. Instituțiile statului român responsabile de politică externă și securitate monitorizează evoluția situației și iau toate măsurile care se impun în astfel de circumstanțe.

Siguranța românilor din zonele de conflict, prioritară

Prioritarǎ în prezent este siguranța cetățenilor români din zonele de conflict. Cetățenilor români și turiștilor aflați în zonă le transmit să rămână calmi, să urmeze instrucțiunile și mesajele transmise de către Ministerul de Externe și de autoritățile locale din statele în care se află. La MAE funcționează o celulă de criză care are ca obiectiv identificarea celor mai sigure și rapide variante pentru repatrierea celor care au rămas blocați ca urmare a închiderii spațiului aerian din regiunea Orientului Mijlociu.

România va continua să acționeze cu responsabilitate, în coordonare cu partenerii noștri, pentru stabilitate și securitate. Respectarea drepturilor și protejarea civililor rămân priorități fundamentale”, a declarat Nicușor Dan.

Politică
nicusor dan, razboi

martie 2, 2026 0 Comentariu
Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, obligat să elibereze vila arhierească din Constanța în 23 de zile
de Steliana Costea
Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, trebuie să elibereze vila arhierească din Constanța pe care o folosește ca reședință și situată vizavi de Cazinoul din Constanța în 23 de zile, după ce decretul semnat de Nicolae Ceaușescu, în urmă cu 50 de ani va expira spre sfârșitul lui martie.

Vila de peste 600 mp, care între timp a fost clasată monument istoric, a servit drept reședință oficială a lui Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, după un decret semnat în urmă cu jumătate de secol de Nicolae Ceaușescu, prin care locuința i-a fost dată în folosință gratuită Arhiepiscopiei Tomisului.

Reprezentanții Secretariatul de Stat pentru Culte au precizat că încetarea dreptului de folosință se produce de drept, fără a fi necesară o decizie administrativă suplimentară.

„După expirarea perioadei de 50 de ani, dreptul de folosință gratuită al Arhiepiscopiei Tomisului asupra imobilului (…) încetează de drept, fără a fi nevoie de un act administrativ suplimentar de revocare sau de preluare, iar imobilul revine în proprietatea statului român și în administrarea municipiului Constanța”, au transmis reprezentanții instituției pentru Dobrogea Live.

Clădire monument istoric, cu o suprafață de peste 600 mp

Imobilul, cunoscut drept Casa „Nicolae Pilescu” are o suprafață construită desfășurată de aproximativ 620 de metri pătrați și este amplasat pe un teren de 366 mp, pe Bulevardul Elisabeta, în zona falezei. Construită în 1903, vila a aparținut medicului orașului Constanța, Nicolae Pilescu, și a fost ridicată în contextul modernizării bulevardului și al amenajării promenadei de pe malul mării.

Clădirea este realizată într-o combinație de stiluri neoclasic, rococo și Art Nouveau și este dispusă pe două niveluri asimetrice. Fațada orientată spre bulevard include ferestre cu vedere la mare, uși în arc turtit și numeroase elemente decorative – ghirlande, volute și detalii sculpturale. Feroneria este specifică stilului Art Nouveau și este bogat ornamentată.

Actualitate
teodosie, vila

martie 2, 2026 0 Comentariu
Ideologul Kremlinului, Aleksandr Dughin, e îngrijorat pentru soarta lui Putin: „Va fi următorul după Khamenei”
de Steliana Costea
Aleksandr Dughin, filosoful considerat ideolog-cheie al „lumii ruse”, a avertizat că Rusia ar putea urma soarta Iranului după asasinarea liderului suprem Ali Khamenei. Dugin a publicat mai multe mesaje alarmante pe Telegram, transmite Dialog.

„Clopotul final a sunat pentru Rusia”, a scris Dugin, anticipând un scenariu similar celui iranian pentru Kremlin. „Cred că strategia de a crea impresia că totul este bine în Rusia și că viața continuă în pace s-a epuizat. Următorii suntem noi… La nivel global, totul depinde de cât de mult poate rezista IRGC. Dacă Iranul rezistă, totul s-ar putea întoarce prost. Dacă se prăbușește, urmăm noi”, a adăugat filosoful, cunoscut ca Z-philosopher.

Dugin și-a exprimat admirația pentru deciziile rapide și hotărâte ale președintelui american Donald Trump, dar l-a catalogat drept „rău pur” pentru eliminarea regimului iranian. Totodată, a cerut Kremlinului militarizare imediată, rotații masive de personal și mobilizare, despre care spune că guvernul rus „nu vrea să le facă”.

El a propus, de asemenea, redenumirea agresiunii împotriva Ucrainei drept „Sabia lui Katechon”, considerând că acest gest ar putea schimba cursul războiului și ar permite Rusiei să obțină victorii reale.

Întrebat retoric ce s-ar întâmpla dacă Occidentul ar repeta operațiunea asupra Rusiei și l-ar elimina pe Vladimir Putin, Aleksandr Dughin a întrebat: „Iertați-mi îndrăzneala, dar voi pune întrebarea evidentă. Suntem pregătiți pentru un astfel de scenariu? Avem un protocol? Avem o structură solidă care să țină Rusia pe linia de plutire dacă ceva se întâmplă?”

Mesajele lui Dugin reflectă temerile elitei ideologice ruse, în contextul destabilizării regimurilor autoritare după operațiunile militare occidentale în Iran.

Actualitate
dughin, putin

martie 2, 2026 0 Comentariu
Suntem la un pas de Al Treilea Război Mondial? Avertismentul experților cu privire la conflictul SUA–Iran
de Steliana Costea
Războiul din Iran ar putea să escaladeze și ar putea deveni unul regional, este opinia experților chestionați de „Adevărul”. Mai mult decât atât, există și riscul major ca războiul dintre SUA și Iran să devină pe parcurs unul global.

Statele Unite ale Americii și Israelul au atacat Iranul, iar Teheranul a răspuns cu lovituri țintite asupra bazelor militare americane aflate în regiune. În rândul unor analiști internaționali există temerea că odată ce Iranul a lovit obiective din Qatar, Bahrein, Kuweit şi Emiratele Arabe Unite, fie ele și baze militare americane, crește tot mai riscul ca războiul să escaladeze, iar într-o primă fază să fie atrase și unele dintre statele respective. Apoi, dacă s-ar ajunge aici, există riscul ca și alte țări, inclusiv unele aflate la mii de kilometri distanță să intre în război, de o parte sau de alta. Ar rezulta o nouă conflagrație mondială, coșmarul oricui, dar un scenariu pe care suficienți analiști și experți în relații internaționale nu l-ar exclude din start.

„Adevărul” a discutat pe această temă cu Ioana Mateș, expert în relații internaționale și avocat în drept internațional, dar și cu generalul (r) Dan Grecu, președintele Asociației Ofițerilor în Rezervă din România și analist militar binecunoscut.

Ioana Mateș este expert în relații internaționale și a petrecut o bună perioadă în Iran, țară în care a reprezentat interesele unor importante companii din România. Este familiarizată cu ceea ce înseamnă politica externă iraniană și cu modul în care acționează autoritățile iraniene și înțelege foarte bine reacția Teheranului.

Cum poate să escaladeze războiul din Iran

Ioana Mateș pune degetul pe rană din start. Riscul ca acest conflict militar să se intenaționalizeze este real și nu poate fi neglijat.

„Nu este deloc exagerat să ne gândim că acest război poate escalada și că poate depăși chiar stadiul unui conflict regional. Există cu siguranță riscul să se inflameze întregul Orient Mijlociu, există potențial să se ajungă la ceva și mai grav”, avertizează experta.

Ioana Mateș amintește faptul că în zonă există tensiuni uriașe, dincolo de cele care au dus la confruntările militare dintre Statele Unite ale Americii și Iran. Un astfel de conflict este cel în desfășurare, dar despre care se vorbește în România puțin sau chiar deloc, între Pakistan și Afganistan.

„Să nu uităm nici de conflictul dintre Pakistan și Afganistan, dar nici de cel dintre Pakistan și India. Toate lucrurile se pot inflama pe un fundal în care alianțele ar putea deveni foarte volatile. Și așa pot intra și alte țări în război sau pot sprijini o parte sau alta, inflamând și mai mult situația”, explică Ioana Mateș.

Toți ochii pe China și Rusia

Chiar dacă aliații tradiționali ai Iranului, China și Rusia, privesc deocamdată pasivi, nu este o certitudine faptul că se vor limita și pe viitor la postura de observatori.

„Nu cred că în acest moment, de exemplu, China va sta pasivă și va asista la invadarea unui stat unde are puternice interese economice și nu numai. Nu înseamnă că va intra automat în război, dar este posibil să susțină Iranul în alte feluri. Și nu știm exact cum va acționa Rusia. Deci, riscurile există, sunt reale, nu pot fi neglijate”, mai spune experta.

Ioana Mateș este de părere că americanii nu vor avea un război ușor și că situația este mult diferită de cea din Venezuela, chiar dacă Statele Unite au decapitat aparent conducerea Iranului. Există un scenariu complet neconvenabil Americii, în situația în care aliații tradiționali ai Iranului, incluzând grupări precum Hezbollah, Hamas sau rebelii Houthi din Yemen vor ataca ținte aflate pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, dar și obiective și interese americane din întreaga lume.

Scenariul care le dă frisoane americanilor

„De fapt, singurul scenariu de care, din perspectiva mea, americanilor le este teamă ar fi acela al unui război prin proxy. Asta ar însemna lovirea interesele americane targetate în oricare parte a lumii. Iar din perspectiva mea, Iranul are capacitatea de a face acest lucru”, subliniază Ioana Mateș.

Generalul (r) Dan Grecu este președinte al Asociației Ofițerilor în Rezervă din România. A fost în teatre de luptă, în Afganistan, Irak, Eritreea și Etiopia și a fost decorat pe rând de Statele Unite ale Americii, ONU și NATO. Doctor în științe militare și informații și fin analist militar, generalul Dan Grecu atrage atenția că riscurile sunt majore și că o simplă scânteie poate aprinde întreg Orientul Mijlociu. De aici, războiul se poate extinde și pe alte meridiane și poate cuprinde o lume întreagă înainte de a fi oprit.

Regionalizarea conflictului, posibilă

„Există un mare pericol să escaladeze lucrurile în regiunea respectivă, în Orientul Mijlociu. Deci, pe de o parte prin regionalizarea conflictului, pe de altă parte datorită reacției mișcărilor care, de regulă, erau susținute de către regimul Ayatollahului. Pentru că, se știe, Iranul acționează și se bazează mult și pe proxy, grupări islamice din zonă, care așteaptă un semnal pentru a ataca Israel, dar și alte țări. Acesta este un risc mare în regiune, să vedem cum se vor desfășura zilele următoare și cum va fi gestionat acest război de americani, dar riscurile există, cu siguranță”, spune generalul Dan Grecu.

România va fi cu siguranță afectată, cel puțin la nivel economic, la fel cum se preconizează să se întâmple cu întreaga Uniune Europeană. Blocarea strâmtorii Hormuz va face ca exporturile țărilor producătoare de petrol și gaze lichefiate să aibă de suferit, iar asta înseamnă energie și mai scumpă decât în prezent. Asta în contextul în care în Uniunea Europeană prețurile energiei sunt de 2-3 ori mai mari ca în Statele Unite și până la de patru ori față de China.

„În primul rând vor fi efectele economice, care le simțim deja. Le vedem, din păcate, mai ales că nici n-a început bine războiul și s-au scumpit motorina și benzina. Vor fi posibil probleme cu tranzitul produselor petroliere prin zonă și depinde cum vor juca marile puteri în continuare. Și aici mă refer, pe de o parte la Statele Unite, pe de altă parte la China și Rusia, care ați văzut, au condamnat acțiunile americanilor. E încă prea devreme. Deocamdată doar a dispărut o parte din lideri, dar pasul doi este neclar ce urmează”, conchide generalul Dan Grecu.

Cum evoluează războiul

Încă din prima zi de război, Statele Unite ale Americii și Israel au punctat serios. Mai întâi, liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, și-a găsit sfârșitul după ce Israelul ar fi aruncat 30 de bombe asupra complexului său fortificat. Moartea sa a zguduit din temelii Republica Islamică și a provocat un adevărat cutremur politic și religios.

La scurt timp, postul public a inclus numele lui Abdolrahim Mousavi pe lista oficialilor de rang înalt uciși în atacurile de sâmbătă, 28 februarie, confirmând astfel una dintre cele mai grave pierderi suferite de conducerea militară iraniană în ultimele decenii.

Și alți importanți generali și oameni de arme iranieni și-au pierdut viața încă de la atacurile inițiale. Potrivit aceleiași surse, generalul Mousavi a murit alături de alți lideri importanți ai aparatului militar și de securitate al Republicii Islamice. Printre aceștia se numără ministrul Apărării, comandantul Corpul Gardienilor Revoluției Islamice, Mohammad Pakpour, precum și Ali Shamkhani, consilier apropiat al liderului suprem.

În replică, Iranul a lovit mai multe baze militare americane aflate în țările din apropiere. Au fost atacate baze americane din Qatar, Bahrein, Kuweit și Emiratele Arabe Unite.

Actualitate
razboi iran

martie 2, 2026 0 Comentariu
Războiul din Iran, factură uriașă. Economia României s-ar putea confrunta cu un „șoc brutal” din cauza blocajelor din Strâmtoarea Ormuz
de Steliana Costea
Războiul din Iran nu este doar o știre de pe front, ci o factură imensă care ne va bate la ușă. Analiștii Frames avertizează: economia României s-ar putea confrunta cu un „șoc brutal” din cauza blocajelor din Strâmtoarea Ormuz, prin care trece 20% din petrolul lumii.

Scenariile analizate sunt dure. Într-o variantă moderată, petrolul Brent va depăși rapid de 85 de dolari pe baril. Însă, dacă conflictul escaladează într-un război total, analiștii estimează că prețul va exploda între 100 și 120 de dolari pe baril. Această creștere nu se va opri la benzinării; ea va declanșa un nou val inflaționist global, forțând Banca Națională a României să mențină dobânzile ridicate, ceea ce înseamnă rate mai mari la credite și o încetinire a consumului intern.

Nu este vorba doar de petrol, ci și de gazele naturale. Qatarul, unul dintre cei mai mari exportatori de gaze lichefiate (GNL), folosește exclusiv ruta prin Ormuz. O blocadă ar tăia accesul Europei la o sursă vitală, exact când depozitele au nevoie de reaprovizionare. În România, deși avem producție proprie, prețurile sunt legate de bursele internaționale. Un preț record la gaze pe bursele europene s-ar traduce rapid în facturi mai mari pentru industrie și populație, forțând statul la măsuri de raționalizare.

Un alt inamic invizibil este „Prima de Risc de Război”. Asigurările maritime pentru navele care tranzitează zona au explodat, trecând de la procente neglijabile la peste jumătate din valoarea navei. Pentru un portcontainer de mari dimensiuni, asta înseamnă costuri suplimentare de sute de mii de dolari pentru o singură cursă. Mai mult, rutele ocolitoare prin sudul Africii adaugă până la 14 zile de întârziere, ceea ce dă peste cap lanțurile de aprovizionare ale fabricilor românești, de la piese auto până la componente electronice.

Din punct de vedere social, impactul va fi resimțit prin scăderea puterii de cumpărare. Retailerii se vor confrunta cu rafturi goale sau produse mult mai scumpe din cauza transportului. Frames recomandă companiilor românești o strategie de nearshoring – mutarea producției și a aprovizionării cât mai aproape de casă, pentru a reduce dependența de rutele asiatice instabile. Reziliența devine cuvântul de ordine pentru a evita o recesiune profundă într-un an electoral deja tensionat.

În concluzie, războiul din Iran este un test de supraviețuire pentru economia românească în 2026. Combinația dintre energia scumpă și transportul paralizat ar putea arunca inflația din nou peste pragul de 10%. Rămâne de văzut cum va gestiona Guvernul aceste presiuni și dacă firmele locale vor avea flexibilitatea de a-și regândi afacerile în timp record.

Actualitate
razboi iran, romania

februarie 27, 2026 0 Comentariu
Putin și-a vândut palatul de la Marea Neagră cu 8.800 de euro. Oligarhul rus care a pus mâna pe proprietatea fabuloasă
de Steliana Costea
Fundația Rusă Anticorupție (FBK) a publicat o nouă investigație despre faimosul palat al președintelui rus Vladimir Putin, situat lângă pe malul Mării Negre. Potrivit anchetei, imobilul are acum un nou proprietar.

Detaliile au fost publicate pe site-ul fondatorului FBK, Alexei Navalnîi, care a murit în februarie 2024 într-o închisoare din Siberia.

Potrivit anchetatorilor, palatul lui Putin, care a costat o sumă astronomică să fie construit, a ajuns la oligarhul de la Kremlin, Arkadi Rotenberg. Acesta l-a cumpărat pentru suma infimă de 800.000 de ruble (8.800 de euro) — prețul unei mașini vechi și ruginite.

Documentele arată că, pe 31 martie 2021, Rotenberg a achiziționat 100% din acțiunile companiei Binom pentru această sumă. Prin intermediul acestei firme, el controlează întregul complex de lângă Gelendjik.

Arkadi Rotenberg și Vladimir Putin

Oligarhul a declarat că a cumpărat acest „aparthotel” cu două luni înainte de a deveni proprietar oficial. Aceasta a fost o încercare de a-l exonera pe Putin, implicat în celebra investigație privind palatul.

Construcția reședinței a durat aproximativ 20 de ani. Suprafața terenului depășește 7.000 de hectare. Complexul include palatul principal, un complex subteran de hochei, un templu, un parc, drumuri, poduri, o clădire restaurant de peste 5.000 de metri pătrați, un tunel cu lift spre mare și un debarcader privat, scrie Dialog.UA.

Potrivit investigației, finanțarea a venit prin împrumuturi de la entități offshore. Banii au trecut printr-un lanț de companii și au fost folosiți pentru plata lucrărilor de construcție.

După finalizarea principalelor etape de construcție, sume importante au rămas în conturile companiei-mamă. Echipa lui Navalnîi susține că soldul necheltuit s-a ridicat la 6,5 miliarde de ruble.

O parte din acești bani ar fi fost transferați către fonduri asociate cu Alina Kabaeva, presupusa parteneră a dictatorului rus.

„Putin a trăit mult timp în propria realitate, unde viețile oamenilor nu valorează nimic, unde poate cheltui mai mult pe un singur candelabru decât ar câștiga un rus obișnuit într-o viață, din banii pe care i-a furat. Nu are intenția să schimbe asta. Dimpotrivă, fură mai agresiv și mai nerușinat în fiecare an”, a transmis FBK.

Cine este Arkadi Rotenberg

Înainte ca Arkadi Rotenberg să devină unul dintre cei mai bogați oameni din Rusia, el și fratele său erau prietenii de antrenament de judo ai lui Vladimir Putin, pe vremea când președintele rus era adolescent.

Când Putin a ajuns l-a putere i-a răsplătit pe cei doi frați, oferindu-le controlul marilor întreprinderi de stat şi contracte profitabile, lucru ce le-a adus o avere uriaşă.

Arkadi și fratele său, Boris, au construit de atunci un uriaş imperiu familial de investiţii internaţionale sub o reţea de companii-fantomă, ceea ce l-a făcut pe fiul lui Arkadi, Igor, un miliardar de sine stătător.

Rețeaua lui Arkadi Rotenberg domină companiile naționalizate

O investigație realizată de Novaya Gazeta Europe și publicată joi a dezvăluit că majoritatea directorilor generali numiți să conducă cele mai mari companii naționalizate din Rusia sunt persoane cu legături apropiate de Vladimir Putin, în contextul în care Kremlinul continuă o amplă redistribuire a activelor în favoarea unei elite restrânse, loiale politic.

Investigația a arătat că cel puțin 11 companii din listă erau controlate de structuri asociate cu Arkadi Rotenberg, prieten din copilărie al lui Putin, care a rămas un apropiat și partener de afaceri al acestuia. Directorii generali a încă trei companii naționalizate au fost numiți din alte entități legate de Rotenberg.

Alte zece companii erau conduse de persoane asociate cu Dmitri Patrușev, fiul fostului șef al FSB și apropiat al lui Putin, Nikolai Patrușev.

Politică
palat, putin, vanzare