Categorie: Uncategorized

martie 4, 2026 0 Comentariu
Prima scumpire la pompă în România, după războiul din Iran. Stațiile unde benzina depășește 8 lei/litru
de Steliana Costea
Preţul benzinei a depăşit 8 lei/litru în toate staţiile Petrom, după prima scumpire a carburanţilor de la declanşarea războiului din Iran.

Preţul carburanţilor a crescut în România, benzina depăşind pragul de 8 lei pe litru în toate staţiile Petrom, după ce OMV Petrom a majorat preţurile atât la benzină, cât şi la motorină cu aproximativ 15 bani pe litru.

Potrivit Profit.ro, aceasta este prima scumpire a carburanţilor înregistrată pe piaţa locală după declanşarea războiului din Iran, majorarea fiind considerată una semnificativă pentru o singură ajustare de preţ, citează News.ro.

Unde s-au înregistrat scumpiri

În urma acestei decizii, benzina standard comercializată în staţiile Petrom a depăşit pragul de 8 lei/litru la nivel naţional. În acelaşi timp, şi motorina s-a scumpit cu acelaşi cuantum.

Şi Lukoil a efectuat o majorare de preţ similară, de 15 bani/l la motorină şi de 14 bani/l la benzină, noile preţuri în staţiile din Bucureşti fiind de 8,41-8,42 lei/l la diesel şi de 8,06-8,11 lei/l la benzina standard.

Conform sursei citate, de regulă, modificările operate de liderul pieţei sunt urmate, în scurt timp, de ajustări similare din partea celorlalţi mari distribuitori de carburanţi, precum MOL, Rompetrol sau Lukoil.

Evoluţia preţurilor la pompă vine în contextul tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu, care au determinat creşterea cotaţiilor petrolului pe pieţele internaţionale şi au amplificat temerile privind posibile perturbări ale aprovizionării globale cu ţiţei.

În România, preţurile carburanţilor sunt influenţate în principal de evoluţia cotaţiilor internaţionale ale petrolului şi ale produselor petroliere rafinate, dar şi de nivelul taxelor, accizele şi TVA reprezentând o parte semnificativă din preţul final plătit la pompă.

Analiştii avertizează că, în cazul în care tensiunile din regiune vor continua să împingă în sus preţul petrolului, scumpirile carburanţilor ar putea continua şi în perioada următoare.

Ce a declarat ministrul Energiei

Prețul carburanților în România ar putea atinge 10 lei/litru dacă barilul de petrol trece de 120-130 de dolari și dacă prețul tonei de motorină continuă să crească, a avertizat marți ministrul Energiei, Bogdan Ivan, Declarația marchează o schimbare de ton față de luni, când califica astfel de scenarii drept „minciuni sfruntate”.

„În momentul de față, depinde foarte mult cât mai durează acest conflict. Dacă barilul de petrol va ajunge la 120-130 dolari, atunci da, există acest risc”, a spus Ivan, subliniind că evoluția depinde de situația din Orientul Mijlociu, „lucru pe care, din păcate, nu putem să-l controlăm”.

Luni, la sediul PSD, Bogdan Ivan afirmase că „nu există niciun argument rațional, comercial sau economic” pentru un preț de 10 lei/litru și că speculațiile sunt „minciuni sfruntate”. El invoca atunci stocurile de urgență pentru 90 de zile și faptul că țițeiul reprezintă doar 25% din prețul final, deci o creștere de 10% la cotații nu justifică majorări extreme.

Social
benzina scumpiri

martie 3, 2026 0 Comentariu
EXCLUSIV: ”Combo-urile” morții pe ruta Pitești-Arad. Cum pleacă Duster-ele și Bigster-ele pe platforme LF3 supraîncărcate sub ochii ISCTR
de Valentin Nichita
Până când ISCTR nu va institui filtre permanente la ieșirile din Argeș dedicate exclusiv transportoarelor LF3, drumurile noastre vor rămâne scena unui experiment periculos, care are în centrul său o practică ilicită și o întrebare: cât de mult poate suporta un șasiu înainte să provoace o catastrofă?

PITEȘTI – Poarta de ieșire a uzinei de la Mioveni a devenit vestul sălbatic al transportului auto. Surse din trafic și imagini surprinse pe DN7 și A1 scot la iveală o practică periculoasă: transportatorii care utilizează autoutilitare tip LF3 încarcă noile modele Dacia Duster 3 și Dacia Bigster peste orice limită de siguranță, ignorând masa maximă autorizată pentru a economisi bani pe spatele siguranței rutiere.

Bigster și Duster 3: Greutate mare pe șasiuri mici

Dacă vechile platforme LF3 (Iveco+ Remorcă, Mercedes Sprinter+Remorcă) erau gândite pentru mașini de oraș, noile SUV-uri produse la Pitești pun o presiune uriașă pe infrastructura acestor transportoare mici. Un Dacia Bigster are o masă proprie considerabilă, iar încărcarea a două astfel de unități (sau un mix de Duster și Bigster) pe o platformă LF3 cu remorcă depășește frecvent pragul legal de 3.500 kg sau limitele ansamblului.

Mai mult decât atât, dincolo de greutatea depășită, centrul de greutate ridicat al SUV-urilor Bigster face ca platformele să devină extrem de instabile în curbe iar sistemele de frânare ale vehiculelor de tractare, proiectate pentru sarcini mult mai mici, cedează sub greutatea ”monștrilor” de la Mioveni, transformând ansamblul într-o sanie de fier pe asfalt.

Triunghiul ignoranței: Transportator – ISCTR – ARR

Deși ruta Pitești – București – Constanța este una dintre cele mai tranzitate, controalele ISCTR (Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier) par să evite tocmai aceste ”combo-uri” de platforme LF3. Șoferii cunosc punctele unde ISCTR instalează cântarele mobile și folosesc rute secundare prin localități pentru a ”scăpa”.

De asemenea, multe dintre aceste vehicule sunt înmatriculate la limita de 3,5 tone pentru a nu necesita tahograf, însă realitatea din teren arată depășiri de peste 20-30% din greutate, fapt ce se sancționează conform legii, dar rar este verificat.

Unde este, în toată această ecuație, Autoritatea Rutieră Română (ARR)? Instituția care ar trebui să monitorizeze operatorii pare să fie depășită de numărul uriaș de licențe de transport marfă eliberate fără o verificare reală a capabilității tehnice a parcului auto.

Tragedii „la indigo” pe A1 și DN7

Accidentele în care sunt implicate platforme auto lângă Pitești au devenit o constantă tristă. Ultima victimă, un tânăr de 26 de ani pe A1, subliniază riscurile imense la care se expun chiar și șoferii acestor transportoare în timpul manevrelor de încărcare/descărcare pe marginea drumului, adesea forțați de patroni să lucreze la limita legii, punând profitul deasupra siguranței

Până când ISCTR nu va institui filtre permanente la ieșirile din Argeș dedicate exclusiv transportoarelor LF3, drumurile noastre vor rămâne scena unui experiment periculos, care are în centrul său o practică ilicită și o întrebare: cât de mult poate suporta un șasiu înainte să provoace o catastrofă?

Actualitate
ARR, dacia bigster, dacia duster, ISCIR, lf3, mioveni, transport

martie 3, 2026 0 Comentariu
Cine e ”Mr. Story”, influencerul creat integral cu inteligență artificială pentru a promova mesaje extremiste, pro-ruse, conspirații și fake-uri 
de Steliana Costea
Nu este un fenomen nou ca simpatizanții extremei drepte să folosească inteligența artificială pentru a crea și distribui conținut politic pe rețelele de socializare, conspirații, fake-news sau propagandă rusă. În timp ce în mediul online a apărut deja un artist complet generat de AI, precum Lolita Cercel, un model similar l-a produs și pe ”Mr. Story”.

Acesta se prezintă drept ”creator digital” și artist, cu identitate, voce și conținut generate integral de inteligența artificială, care promovează retorică de extremă dreaptă pe platforme online.

Contul de Facebook ”Mr. Story” a fost creat pe 6 mai 2025, la două zile după ce George Simion a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale. Personajul este activ și pe TikTok, X și YouTube, sub numele ”Mr. Story” sau variații precum ”Mr. Story Reloaded”, ”Mr. Story Truth” și ”Mr. Story Reality”.

Încă din ziua lansării, pagina de Facebook avea o identitate vizuală și o orientare politică bine definite. Au fost publicate două videoclipuri realizate integral cu ajutorul inteligenței artificiale, în care apare un personaj masculin cu barbă, îmbrăcat într-un hanorac negru cu glugă, care susține un discurs pro-rus și de extremă dreaptă, într-un decor ce imită formatul unui podcast. Aceasta a rămas identitatea lui de atunci. 

Primul videoclip postat pe 6 mai 2025 este intitulat ”3 minute de adevăr”, în care se regăsește un discurs politic populist. Acesta susține că reacțiile critice față de o eventuală venire la putere a lui Simion nu ar viza interesul public, ci ar reflecta temerile unor categorii privilegiate că își vor pierde beneficiile obținute în cadrul sistemului actual.

Autorul a susținut într-un videoclip creat în decembrie 2025 că l-a creat pe Mr. Story pentru că i s-au șters conturile și a fost cenzurat online în perioada care a urmat anulării alegerilor din noiembrie 2024, așa că avea nevoie de o voce pe care statul sau platformele să nu o poată închide. Practic, personajul e un fel de ”scut” care îi permite să vorbească ”liber” despre ceea ce se întâmplă.

Și de atunci au urmat sute de videoclipuri în care ”Mr. Story” se folosește de AI ca să ventileze pe social media retorici ultranaționaliste și mesaje de susținere pentru Călin Georgescu.  

”Nea Ilie Sărăkie”

Influencerul creat cu AI a publicat sute de videoclipuri în care adoptă discursul tipic susținătorilor politicienilor de extremă dreapta. Printre temele abordate se numără atacuri la adresa ONG-urilor și televiziunilor, luări de poziție în apărarea lui Bobby D, unul dintre cei mai cunoscuți influenceri extremiști, mesaje critice la adresa actualei conduceri, precum și exprimări care susțin poziții anti-UE și anti-Ucraina.

Pe Facebook, ”Mr. Story” are peste 40.000 de urmăritori, iar cele două conturi de TikTok cumulează peste 60.000 de followers. Pe YouTube, canalul are aproximativ 7.200 de abonați.

Pe YouTube, influencerul creat cu AI a publicat zeci de piese muzicale cu mesaj politic de extremă dreapta și care împrăștie ură la adresa politicienilor de la conducere. Printre titlurile pieselor se enumeră ”Mue CCR”, ”Marș în Ucraina”, ”Mucifer”, ”Nea Ilie Sărăkie” și ”Maddame Țoiu”.

Cea mai populară piesă este ”Nea Ilie Sărăkie”, care a depășit 155.000 de vizualizări pe YouTube. Melodia debutează cu versuri ofensatoare și obscene la adresa lui Ilie Bolojan. Pe Facebook, aceeași piesă a strâns peste 1,4 milioane de vizionări.

Pe lângă conținutul generat cu AI, ”Mr. Story” distribuie fragmente din declarațiile lui Călin Georgescu, interviuri ale europarlamentarului Luis Lazarus (europarlamentar S.O.S. România) și secvențe din discursurile lui Nicușor Dan, prezentate într-un registru ironic sau critic și multe alte postări care sunt des ventilate în zona simpatizanților extremei drepte.

Videoclipurile în care apare ”Mr. Story” urmează un tipar similar: personajul, un bărbat cu hanorac negru, glugă pe cap și barbă, cu fizionomia ușor diferită în fiecare video, vorbește cu o voce generică generată de AI. 

În aceste eseuri video, el povestește despre ”nedreptățile din România”, unde este inclusă anularea alegerilor din noiembrie 2024 și ”nedreptatea” împotriva lui Călin Georgescu, în timp ce fundalul include ilustrații realizate tot cu AI, care susțin vizual narațiunea personajului online. 

Însă postările lui fluctuează ca engagement: Unele postări au mii de vizionări, câteva sute de like-uri, alte postări pot ajunge la sute de mii de vizionări și zeci de mii de like-uri. Pe Facebook, contul lui ”Mr. Story” arată că nu a rulat vreodată reclame plătite pe pagină, ceea ce înseamnă că viralitatea postărilor este organică.

Ca răspuns pentru cei care nu susțin ideea unui personaj creat integral cu AI, ”Mr.Story” afirmă că munca sa are ca scop “trezirea conștiinței oamenilor și apărarea României împotriva abuzurilor și nedreptăților la care este supusă”. El subliniază că scepticismul și criticile multora nu provin din argumente reale, ci din “invidie și lipsă de curaj, iar adevărata valoare a inițiativei sale stă în capacitatea de a da o voce puternică celor care altfel ar rămâne tăcuți”.

• ”Dar dacă o spuneți doar din invidie, în încercarea de a minimiza munca pe care o depun de un an de zile, pentru conștiința mea, e adevărat, dar și pentru patria mea România, care este abuzată de atâția ani de niște organizații mafiote sataniste, atunci, să știți dragilor că de aia aveți viața pe care o aveți”, mai susține influencerul AI.

De menționat este că CNA a eliminat, în octombrie 2025, unul dintre materialele personajului AI, denumit ”Europa. Ultima batalie – Documentarul pe care nu ai voie sa-l vezi”. Videoclipul a fost încadrat la ”conținut ilegal”, împreună cu alte zeci de postări similare de pe alte pagini de social media. 

Pe platforma Spotify, în secțiunea de detalii a melodiilor, lângă ”Mr. Story”, care este listat ca artist principal, apar și autorul de versuri și compozitorul Arun Bobocel. Numele său figurează la toate piesele lansate de creatorul digital. Arun Bobocel este muzicant și are pe YouTube zeci de piese, majoritatea manele.

 În trecut, pe TikTok, Arun Bobocel obișnuia să creeze conținut similar cu cel al lui ”Mr. Story”, însă a șters aceste materiale. Au rămas doar dueturile realizate de alți utilizatori cu videoclipurile sale, printre care și unul care constituie un atac direct la adresa lui Marcel Ciolacu, folosind o voce masculină generată cu AI, asemănătoare cu cea a influencerului AI de extremă dreaptă. 

160 de lei un hanorac ”Mr. Story”, 60 de lei cartea despre ”mecanismele ordinii mondiale”

Influencerul creat integral cu AI deține și un magazin online în care vinde produse personalizate cu identitatea sa digitală și logo-ul ”Mr. Story”. 

Site-ul oferă patru produse de vânzare: tricouri simple negre, cu numele influencerului imprimat în centru, la prețul de 100 de lei, și hanorace similare, la 160 de lei. 

De asemenea, personajul are și o carte lansată, ”Trezirea Conștiinței: despre mecanismele ordinii mondiale și iluzia alegerii”, pe care o vinde, în ediție fizică limitată la 50 de exemplare, semnată personal de autor, la prețul de 60 de lei, sau în variantă digitală, la 25 de lei. 

• ”Aceasta nu este doar o lansare de carte, este o bucată din istoria acestui canal. Am decis să scot un tiraj ultra-limitat de doar 50 de exemplare fizice pentru cei care au fost alături de mine de la început”, arată descrierea cărții.

Cele mai noi produse de pe website sunt cele două albume muzicale ale lui ”Mr. Story”, ”DEMOcrație” și ”Fără frică”. Fiecare album fizic, care vine sub formă de CD, costă 50 de lei și fac parte dintr-o ediție limitată, conform magazinului online.

Un bundle pack cu toate produsele de pe site costă 286 de lei dacă dorești cartea în format fizic și 255 de lei dacă vrei cartea în varianta online. Același set, dar cu cd-ul fizic al unuia din albumele lui muzicale costă 299 de lei, iar dacă dorești să cumperi cartea lui fizică, împreună cu cele două albume muzicale, va trebui să scoți din buzunar 149 de lei. Toate prețurile nu includ și costurile de transport.

Mai mult, personajul are cont pe platforma ”Buy me a coffee”, acolo unde orice utilizator poate dona direct o sumă de bani sub pretextul de a-i ”cumpăra” o cafea celui pe care vrea să îl susțină.

Actualitate
mesaje extremiste

martie 3, 2026 0 Comentariu
Amenințarea extremismului nu a trecut. Valul care îngrijorează: 40% din electorat gravitează în jurul AUR și partidelor radicale
de Steliana Costea
Deși alegerile prezidențiale au trecut și România are un nou președinte ales democratic, pericolul reprezentat de partidele extremiste nu s-a disipat. Dimpotrivă, sondajele arată o stabilizare îngrijorătoare a intenției de vot pentru AUR și formațiunile radicale, în timp ce clasa politică aflată la putere pierde timp prețios în certuri interne. Am analizat fenomenul cu sociologul Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research.

Cifra care ar trebui să îngrijoreze pe oricine se uită cu atenție la peisajul politic românesc este una singură: aproximativ 40%. Atât arată sondajele din ultimele luni când vine vorba de intenția de vot cumulată pentru AUR și partidele care gravitează în zona radicală. Este un platou stabil, care persistă după alegerile prezidențiale și care oglindește cu acuratețe scorul obținut de George Simion în primul tur, explică Remus Ștefureac.

„Sondajele arată, în primul rând, o stabilizare a acestei intenții de vot la un scor de aproximativ 40%. Sigur, cu mici variații, plus-minus: uneori 30 și ceva la sută, altădată puțin peste 40%, dar există o stabilizare a acestui scor”, explică Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research.

Electoratul lui Georgescu: dispărut sau doar redistribuit?

O întrebare care revine frecvent în dezbaterea publică este ce s-a întâmplat cu cei care l-au votat pe Călin Georgescu. Potrivit sociologului, aceștia s-au redistribuit în mod calculat către formațiunile care le preiau mesajul și le cultivă frustrările. 

„Electoratul lui Călin Georgescu este acolo. El s-a dus înspre zonele care rezonează cu ceea ce considera a fi un mesaj politic atractiv. Nu întâmplător, în strategia de comunicare a AUR și a liderilor acestui partid vedem o continuitate a unor mesaje de tipul «Turul doi înapoi» și alte teme care au rolul de a atrage electoratul lui Călin Georgescu. Nu neapărat și pe domnul Georgescu, dar asta este o altă chestiune. Electoratul este acolo și se regăsește în acest bazin menționat”, arată Ștefureac.

Georgescu: construcție orchestrată, nu revenire organică

Trimis în judecată pentru complicitate la tentativă de lovitură de stat și propagandă legionară, Călin Georgescu face o baie de mulțime în fiecare marți, atunci când trebuie să semneze pentru controlul judiciar, ori când este nevoit să se prezinte în fața judecătorilor. De fiecare dată fostul candidat la președinție este înconjurat de sute de susținători, care pun în scenă o adevărată scenetă.

„În primul rând, există un zgomot de fond amplificat la fiecare mică apariție, cu o regie și cu resurse evidente investite acolo. Nu apar din senin niște oameni care își exprimă punctele de vedere. Există un anumit tip de regie, o anumită recuzită, tocmai pentru a amplifica vizibilitatea fiecărei apariții. Este o construcție evidentă. Vom vedea, pe măsură ce avansează ancheta și apar elemente concrete, dacă publicul, inclusiv susținătorii săi, vor obosi la un moment dat, în contextul expunerii altor informații din anchetă, pe care nici noi nu le cunoaștem în acest moment. Situația este destul de volatilă și evoluează”, explică Remus Ștefureac.

Cât despre relevanța sa viitoare, directorul INSCOP este prudent.

„Este foarte greu de anticipat în ce măsură va mai avea sau nu relevanță politică. Cert este că cel puțin unul dintre partidele care gravitează în această zonă electorală face în continuare apel la un tip de memorie sau la repere care să le lege de imaginea domnului Georgescu. Acest lucru presupune, încă, un anumit tip de relevanță. Pe măsură ce aceste mișcări politice vor deveni mai autonome și vor găsi resurse de legitimare dincolo de temele asociate domnului Georgescu, relevanța politică a domniei sale se va diminua”, arară Remus Ștefureac.

Cine sunt acești alegători și ce îi unește?

Dincolo de etichete politice, tabloul sociologic al acestui electorat este unul care vorbește, în esență, despre România uitată sau, mai precis, despre România care a simțit că a fost lăsată în urmă. 

„Sunt, pe de o parte, o serie de factori obiectivi. Dacă ne uităm la structura sociodemografică a publicului care rezonează mai intens cu acest mesaj și cu acest tip de identitate, vorbim, în general, despre oameni cu venituri mai mici, cu educație medie sau primară. Nu exclusiv acești oameni, dar în proporții mai mari comparativ cu alte bazine electorale. Vorbim despre persoane care, din păcate, au beneficiat mai puțin de avantajele aderării la Uniunea Europeană, comparativ cu alte categorii. Sunt oameni care locuiesc preponderent în mediul rural, în sate și comune, în orașe mici și mijlocii, unde oportunitățile economice sunt limitate. Prin urmare, și veniturile sunt mai mici. Există frustrări economice și sociale evidente, acumulate în timp. Pe de altă parte, sunt și frustrări psihologice obiective: familii despărțite de emigrare. Tocmai de aceea, votul sau simpatiile se regăsesc în orașe mici și mijlocii și în mediul rural, de unde a provenit cea mai mare parte a valului migraționist din România către diaspora, unde există, la rândul său, un nivel ridicat de susținere și frustrare. Dincolo de factorii obiectivi, există și factori subiectivi, precum vulnerabilitatea la dezinformare și la război hibrid, parțial alimentat de oportunismul politic al unor lideri interni și parțial de puterea ostilă de la Est. Este mai mult decât o campanie, un veritabil război informațional, bazat pe manipulare și pe informație falsă, care modelează unele percepții publice într-un sens fără legătură cu realitatea și alimentează aceste frustrări”, detaliază sociologul.

De unde vin voturile, de fapt?

În spațiul public circulă o teorie comodă: că AUR a crescut exclusiv pe seama unui transfer masiv din electoratul PSD. Realitatea este mai complicată și, în opinia lui Ștefureac, această simplificare îngreunează înțelegerea reală a fenomenului. Voturile vin din mai multe direcții, inclusiv din zone ale electoratului care se considerau, nu cu mult timp în urmă, de cealaltă parte a baricadei politice.

„O parte din electoratul PSD, care nu mai rezonează cu acest partid, s-a mutat către AUR, însă doar o parte. Există și o parte din electoratul USR care este acum la AUR, mă refer la electoratul antisistem al USR, acel partid de 15-20%. O parte din bazinul acestui partid este în zona AUR în acest moment. Ar fi o ultrasimplificare să punem accentul doar pe transferul dinspre PSD. De exemplu, o parte din electoratul din mediul rural s-a mutat înspre AUR, dar, pe de altă parte, nucleele tradiționale au rămas în zona Partidului Social Democrat. Și aici s-au format fisuri. Repet, nu aș simplifica lucrurile. Voturile vin din mai multe zone, iar criteriile sunt mai degrabă economice și sociale, legate de frustrări de acest tip, decât strict partizane”, a explicat Remus Ștefureac.

Politică
extremism

martie 3, 2026 0 Comentariu
Zeci de mii de români nu pot ieși la pensie din cauza lipsei unui document extrem de important
de Steliana Costea
Zeci de mii de români se confruntă cu dificultăți majore în procesul de pensionare din cauza lipsei carnetelor de muncă, documente esențiale pentru dovedirea vechimii în muncă realizate înainte de anul 2001, când s-a trecut la evidența digitală. Deși CNPP a derulat campanii de scanare, situația este critică pentru cei ale căror carnete au fost pierdute, distruse sau nu au fost ridicate de la foștii angajatori sau ITM-uri.

Mii de români au încă vechile carnete de muncă păstrate la inspectoratele teritoriale de muncă (ITM). În multe județe, aceste documente nu au fost ridicate niciodată după trecerea la registrul electronic de evidență a salariaților (REVISAL).

Așa se face că, în 2026, numeroase carnete de muncă așteaptă încă să fie ridicate de la Inspectoratele Teritoriale de Muncă (ITM), titularul trebuind să facă demersuri pentru preluarea lor.

Acest demers este extrem de important, având în vedere că fără carnetul de muncă, persoanele aflate la vârsta de pensionare nu-și pot depune dosarul pentru pensie și nu pot dovedi perioadele muncite riscând să primească pensii mult mai mici.

Pentru foarte mulți oameni, carnetul de muncă poate fi esențial la stabilirea pensiei sau pentru dovedirea vechimii în muncă pentru perioadele anterioare anului 2011.

Zeci de mii de carnete de muncă neridicate

Situația variază la nivel național, însă datele publice arată că încă există zeci de mii de carnete rămase în depozitele ITM. Printre județele cu cele mai multe documente neridicate se numără: ITM Bacău, cu peste 14.000 de carnete de muncă neridicate, ITM Ilfov cu peste 5.000 de carnete de muncă, ITM Caraș-Severin cu aproape 8.000, ITM București (peste 30.000 de carnete încă nepreluate, potrivit ultimelor informații publice), ITM Argeș (peste 13.000 de carnete neridicate, potrivit ultimelor informații publice). Situații similare sunt înregistrate și la ITM Prahova, ITM Constanța, ITM Iași și ITM Hunedoara, dar și în alte județe ale țării.

De ce este important să recuperezi carnetul de muncă

Chiar dacă după 2011 evidența activității profesionale se face electronic, carnetul de muncă rămâne important în mai multe situații:

• dovedește vechimea în muncă înainte de 2011
• este necesar la stabilirea drepturilor la pensie
• ajută la completarea dosarului pentru pensia anticipată sau parțial anticipată
• servește ca document oficial de arhivă pentru perioade în care REVISAL nu exista
• poate fi cerut de anumite instituții în procese juridice sau situații speciale.

Carnetul poate fi ridicat de titularul documentului sau de o persoană împuternicită prin procură notarială ori de moștenitori, în cazul în care titularul este decedat (cu acte doveditoare).

Documente necesare pentru ridicarea carnetului de muncă:

• actul de identitate în original
• cerere tip (se completează la sediul ITM)
• dacă este cazul: procură notarială sau acte de moștenitor

Ridicarea carnetelor de muncă de la ITM-uri este extrem de importantă dat fiind că, până la finele anului 2010, ele asigură principala modalitate de a face dovada vechimii în muncă pentru cei care se vor să deschidă dreptul la pensie. Altfel, ar fi nevoie de instanța de judecată pentru reconstituirea vechimii în muncă.

„Vechimea în muncă stabilită până la data de 31 decembrie 2010 se reconstituie, la cererea persoanei care nu posedă carnet de muncă, de către instanța judecătorească competentă să soluționeze conflictele de muncă, pe baza înscrisurilor sau a altor probe din care să rezulte existența raporturilor de muncă“, potrivit Codului muncii.

Social
pensie

martie 3, 2026 0 Comentariu
Ce categorii ar putea fi exceptate de la neplata primei zile de concediu medical
de Steliana Costea
Senatul a stabilit luni, 2 martie, ca bolnavii incluşi în programele naţionale de sănătate, cei spitalizaţi şi femeile în concedii de maternitate să primească integral plata concediilor medicale. Senatorii au adoptat, în acest sens, un amendament la Ordonanţa de urgenţa a Guvernului 91/2025, care prevede că prima zi de concediu medical nu este plătită.

Au fost 72 voturi „pentru” proiectul de aprobare a OUG 91/2025 cu amendamentul introdus, două voturi „contra” şi 8 abţineri.

Prevederile privind neplata primei zi de concediu nu se aplică în cazul concediilor medicale şi indemnizaţiilor pentru maternitate, a concediilor medicale şi indemnizaţiilor de risc maternal, astfel că va fi plătită prima zi de concediu medical, potrivit amendamentului adoptat.

Prevederile privind neplata primei zile nu se vor aplica nici în cazul concediilor medicale acordate bolnavilor incluşi în programele naţionale de sănătate.

Nici în cazul certificatelor de concediu medical eliberate în situaţia bolnavilor care beneficiază de acordarea serviciilor medicale în regim de spitalizare, mai prevede amendamentul adoptat nu se vor aplica prevederile amintite.

„Nu putem accepta ca măsurile administrative se lovească în cei care deja se luptă cu boala”

Amendamentul adoptat de plen a fost introdus în raportul Comisiei de sănătate şi este semnat de mulţi senatori din PSD, UDMR, AUR şi PNL, printre care Nicoleta Pauliuc (PNL) şi Adrian Streinu – Cercel (PSD).

„Astăzi votăm ordonanţa de urgenţă care a generat îngrijorare legitimă în societate. În forma iniţială, ordonanţa introducea o măsură percepută ca o sancţiune aplicată celor bolnavi: neplata primei zile de concediu medical. Putem vorbi despre nevoia despre prevenirea abuzurilor, putem vorbi despre nevoia de disciplină bugetară, dar nu putem accepta ca măsurile administrative se lovească în cei care deja se luptă cu boala. Statul trebuie să combată frauda, nu să penalizeze suferinţa“, a motivat Pauliuc amendamentul.

„Un stat puternic este un stat care nu economiseşte pe seama bolnavilor”

Senatoarea PNL a explicat că nu se poate pune pe acelaşi plan „un abuz şi un diagnostic grav”.

„Nu putem pune pe aceeaşi planuri suspiciune şi o internare. Această diferenţiere este o chestiune de justiţie socială. Deci, stimaţi colegi, responsabilitatea noastră, ca legislatori, este să corectăm atunci când o măsură, chiar bine intenţionată, produce efecte nedrepte, iar un stat puternic este un stat care nu economiseşte pe seama bolnavilor şi este un stat care protejează demnitatea celor aflaţi în suferinţă”, a mai spus Pauliuc.

Senatorul Cătălin Graur (PSD) a afirmat că banii publici trebuie folosiţi responsabil, dar fără să se piardă din vedere oamenii care au cu adevărat nevoie de protecţie.

„Este corect să combatem abuzurile, este corect să introducem reguli mai clare şi mecanisme mai eficiente. Sistemul de sănătate nu poate funcţiona pe baza excepţiei transformate în regulă, dar la fel de corect este să spunem un lucru foarte clar: nu putem aplica măsuri fără excepţii, rigid, mecanic, ignorând realitatea socială. Deciziile guvernamentale nu sunt pentru tabele Excel, sunt pentru oameni, iar politica responsabilă înseamnă echilibru, fermitate acolo unde există derapaje, dar protecţie acolo unde există o suferinţă reală”, a susţinut acesta.

„Un bolnav cronic nu poate amâna boala cu o zi”

Senatorul AUR Cristian Vântu a precizat că grupul AUR se va abţine la votul asupra acestei ordonanţe pentru că „nu este o urgenţă la concediile medicale”, menţionând că actul normativ are şi prevederi benefice şi în comisie a votat pentru un aviz favorabil inclusiv pentru acest amendament.

„Un bolnav cronic nu poate amâna boala cu o zi şi nu ar trebui să piardă bani pentru prima zi în care medicului îi spune că nu poate munci”, a subliniat senatoarea USR Ruxandra Cibu Deaconu.

Vântu a adăugat:

„Rolul Parlamentului este să corecteze acolo unde apar efecte nedrepte într-o ordonanţă de urgenţă. Despre asta este intervenţia noastră de astăzi. Înţelegem obiectivul Guvernului. Există abuzuri, există concedii acordate nelegal, există presiune pe bugetul sănătăţii, combaterea fraudei este un obiectiv legitim, dar soluţiile trebuie să fie proporţionale şi trebuie să distingem în abuz şi boală reală. Un pacient oncologic, un diabetic, un bolnav cardiac, o persoană cu afecţiuni autoimune sau inclusă în programele naţionale de sănătate nu este statistică, este un contribuabil care a plătit la sistem şi care la nevoie are dreptul la protecţie, de aceea susţinem amendamentele”.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 91/2025 privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătate, care a intrat în vigoare, prevede că „pentru certificatele de concediu medical eliberate în perioada 1 februarie 2026 – 31 decembrie 2027, indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate prevăzute prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, se calculează şi se plătesc prin diminuarea cu o zi”.

Acestea vot fi suportate de către angajator, din a 2-a zi până inclusiv în a 6-a zi de incapacitate temporară de muncă, în cazul indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă, cu excepţia indemnizaţiilor aferente certificatelor de concediu medical acordate persoanelor asigurate pentru care a fost instituită măsura izolării, potrivit Legii nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic.

Aceste concedii vor fi suportate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, începând cu ziua următoare celor suportate de angajator şi până la data încetării incapacităţii temporare de muncă a asiguratului sau a pensionării acestuia, precum şi din a 2-a zi în cazul indemnizaţiilor care se suportă integral potrivit legii din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, mai prevede ordonanţa în vigoare.

Senatul este primul for sesizat, decizională fiind Camera Deputaţilor.

Sănătate
concediu medical

martie 3, 2026 0 Comentariu
Donald Trump, nou anunț despre operațiunea militară din Iran: „Nu am rețineri în privința trimiterii de trupe terestre”
de Steliana Costea
Președintele american Donald Trump a declarat că nu exclude trimiterea trupelor americane în Iran „dacă ar fi necesar”, după ce a eliminat zeci de oficiali de rang înalt din Teheran.

„Nu am nicio reținere în privința trimiterii de trupe terestre — așa cum spune orice președinte, ‘Nu vor fi trupe pe teren.’ Eu nu spun asta,” a afirmat Trump după lansarea atacurilor de sâmbătă pentru a decapita conducerea militară și politică a Iranului. „Eu spun ‘probabil că nu sunt necesare’ sau ‘dacă ar fi necesare.’”

Trump a spus pentru Daily Mail duminică că estimează că războiul ar dura „aproximativ patru săptămâni,” dar a sugerat pentru New York Post luni că acest interval ar putea fi mai scurt.

„Va merge destul de repede,” a spus el. „Suntem exact la timp, mult înainte de grafic în ceea ce privește conducerea — 49 uciși — și asta era, știți, ceea ce am estimat că va dura cel puțin patru săptămâni, dar am reușit în doar o zi.”

Trump a adăugat că nu este îngrijorat că Iranul ar putea folosi terorismul pentru a răzbuna atacul din weekend.

„Vom rezolva problema. Oricare ar fi. Este ca orice altceva, vom rezolva,” a spus Trump.

„Am avut negocieri foarte serioase”

Președintele a spus că a luat decizia finală de a lovi „după discuțiile” de joi de la Geneva — în parte din cauza informațiilor conform cărora Iranul relua pe ascuns proiectele nucleare.

„Am avut negocieri foarte serioase, și ei erau acolo, apoi s-au retras,” a spus el.

„Ei voiau să facă o armă nucleară, așa că i-am distrus complet, dar am descoperit că lucrau pe un site complet diferit — total diferit — pentru că site-urile pe care le-am distrus erau permanente. Au încercat să le folosească, dar au fost complet, așa cum am spus corect înainte, obliterate. Apoi i-am găsit lucrând într-o zonă complet diferită, un site total diferit, pentru a produce o armă nucleară prin îmbogățire — așa că a fost doar o chestiune de timp.”

Trump a subliniat că crede că a luat „decizia corectă” și că majoritatea americanilor îl susțin — în ciuda sondajelor inițiale care arătau altceva — argumentând că a permite „oamenilor nebuni” să obțină o armă nucleară ar fi fost mai rău chiar și decât un conflict regional.

Ce cred americanii

Un sondaj Reuters/Ipsos realizat sâmbătă și duminică a arătat că doar 27% dintre americani au aprobat loviturile — în timp ce 43% au fost împotrivă și 29% nu erau siguri. Sondajele anterioare arătau un sprijin minoritar similar pentru un posibil război.

„Cred că sondajele sunt foarte bune, dar nu mă interesează sondajele. Trebuie să fac ceea ce este corect. Trebuie să fac ceea ce este corect. Aceasta trebuia făcută de mult timp,” a spus Trump.

El a mai afirmat că, dacă va fi necesar, va trimite trupe americane suplimentare pe teren.

„Nu cred că sprijinul public este scăzut,” a continuat el. „Indiferent dacă este scăzut sau nu, cred că este probabil ok. Dar nu este o chestiune de sondaje. Nu poți lăsa Iranul, o națiune condusă de oameni nebuni, să aibă o armă nucleară”.

„Cred că oamenii sunt foarte impresionați de ceea ce se întâmplă, de fapt,” a insistat Trump.

Politică
iran, trump

martie 3, 2026 0 Comentariu
Cine este Ioan Viorel Cerbu, propus pentru șefia DNA. Ce avere are
de Steliana Costea
Ioan Viorel Cerbu este în prezent șeful adjunct al șefului DNA, Marius Voineag. A lucrat în trecut și la DIICOT, și la Parchetul General.

În propunerea sa, ministrul Justiției, Radu Marinescu, spune că l-a ales pe Ioan Viorel Cerbu, deoarece „este un procuror cu o experiență profesională foarte bogată, având realizări deosebite, atât în funcții de execuție, cât și în funcții de conducere în cadrul Direcției Naționale Anticorupție”

Ministrul a aminitit și de „experiența multilaterală dobândită în cadrul DNA, PICCJ, DIICOT” a lui Ioan Viiorel Cerbu

„Din planul de management și din interviul susținut în fața Comisiei de interviu au fost apreciate direcțiile de acțiune pentru limitarea drastică a fenomenului corupției, printre care:

• abordarea integrată a fenomenului prin eforturi conjugate ale tuturor instituțiilor responsabile și prin utilizarea eficientă a datelor disponibile;
• întărirea capacității de detectare și investigare a faptelor de mare corupție, inclusiv prin prioritizarea domeniilor cu grad ridicat de risc și impact social major;
• implicarea serviciilor de informații în colectarea datelor, urmată de comunicarea cu celeritate a acestora către organele de urmărire penală, fără interferențe în cercetarea penală și în procesul de justiție;
• corectarea mecanismelor legislative și administrative care întârzie realizarea actului de justiție în ceea ce privește corupția, cu respectarea separației puterilor în stat și a normelor constituționale;
• asigurarea transparenței în achizițiile publice, inclusiv în domeniul apărării naționale”

Cariera lui Ioan Viorel Cerbu

Ioan Viorel Cerbu a lucrat în DNA din anul 2004 și a ocupat diverse funcții de conducere la nivelul secțiilor.

În 2013, procurorul Cerbu a plecat de la DNA la DIICOT. Ulterior, în 2019 a fost numit procuror general la Parchetul Curții de Apel București.

În 2023, după ce Marius Voineag a devenit șeful DNA, Ioan Viorel Cerbu i-a devenit consilier, ulterior fiind numit șeful Serviciului Tehnic al DNA, iar apoi a fost numit adjunctul procurorului șef.

Într-un interviu acordaat la începutul săptămânii lui Sorina Matei, Marius Voineag a avut numai cuvinte de laudă la adresa procurorului Cerbu, indicându-l ca fiind unul dintre cei mai experimentați procurori DNA.

Ioan Viorel Cerbu a fost procurorul care a coordonat ultima anchetă în dosarul Portul Constanța.

Ce avere are Ioan Viorel Cerbu

Procurorul Cerbu are un apartament în București și trei autoturisme, potrivit ultimei declarații de avere publice pe site-ul ANI. CCR a decis anul trecut că declarațiile de avere nu trebuie să fie făcute publice, ci doar transmise către Agenția Națională de Integritate.

În 2024, a raportat datorii în cuantum total de 50.000 de lei și 27.622 de euro, iar în conturile de economii: 30.905 lei.

În 2023, Ioan Viorel Cerbu a încasat salarii și drepturi restante în valoare totală de 382.843 lei.

Politică
dna, viorel cerbu

martie 3, 2026 0 Comentariu
Unde crede Băsescu că au greșit Trump și serviciile americane. „Se dovedește că totul a fost o propagandă ieftină” / „Nu scutul de la Deveselu ne va feri de rachete iraniene”
de Steliana Costea
Fostul președinte Traian Băsescu a spus că declarațiile publice despre efectele loviturilor efectuate de Israel și Statele Unite asupra capacităților militare iraniene din timpul Războiului de 12 zile din vara anului trecut, inclusiv cele făcute de liderul american Donald Trump, se dovedesc acum „o propagandă ieftină, care a dezinformat, și în momentul de față avem un Iran care este capabil să răspândească războiul în toată regiunea”.

Întrebat luni la B1 TV despre gradul de pericol pe care îl poate reprezenta Iranul pentru Europa, fostul șef al statului român a afirmat că nu crede că forțele Teheranului „au resurse să lovească mai departe de baza de la Incirlik (din Turcia, n.r.) și baza de la Akrotiri din Cipru”.

El a amintit că la Incirlik „sunt focoase nucleare americane” și consideră că „nu este lipsit de semnificație faptul că Iranul a lovit această bază”.

Traian Băsescu a mai spus că nu crede că România este în pericol, dar a explicat că scutul de la Deveselu, parte a unui ansamblu cu elemente în Polonia, Portugalia și Turcia, „nu este destinat rachetelor ăstora care bântuie acum prin țările Golfului și chiar prin Cipru”.

„Tot acest sistem este destinat să lovească rachete balistice care au ca destinație lovituri în Europa sau chiar rachete intercontinentale pe care sistemul le distruge în stratosferă. Pentru rachetele pe care le lansează Iranul, avem sistemele Patriot și sistemele franceze, care au fost amplasate deja pe zona Midia, pe litoralul românesc. Nu scutul de la Deveselu ne va feri de rachete iraniene, ci sistemul Patriot pe care îl avem, cele trei baterii Patriot, plus sistemul franțuzesc amplasat pe coastă”, a mai explicat fostul președinte.

Ce a spus despre declarațiile lui Trump și serviciile secrete americane

Traian Băsescu l-a criticat pe președintele Donald Trump pentru declarațiile făcute în trecut despre efectele loviturilor americane asupra instalațiilor nucleare iraniene în vara anului 2025.

„Acest conflict s-a extins dincolo de niște limite pe care le-au anticipat chiar și americanii, și Israelul. A fost o surpriză abordarea tactică pe care a avut-o Iranul – și surpriza nu face decât să confirme că Iranul este mult mai puternic decât îl credem. Toți am crezut că după Războiul de 12 zile, de anul trecut, Iranul și-a consumat mare parte din resurse. Ba mai știam de la președintele Trump că, cu super-bomba, a distrus și instalațiile nucleare. Ei, iată că se dovedește că totul a fost o propagandă ieftină, care a dezinformat, și în momentul de față avem un Iran care este capabil să răspândească războiul în toată regiunea”, a adăugat el.

Totodată, fostul președinte a spus că serviciile americane de intelligence „ar fi trebuit să știe care este strategia Iranului în cazul în care este atacată”, mai degrabă decât să știe mișcările ayatollahului Ali Khamenei.

„Se pare că Statele Unite îndreaptă războiul modern către uciderea liderilor. Nu cred că este o soluție. Degeaba au știut că se duce la baie Khamenei dacă n-au știut că Iranul este pregătit să atace bazele americane din șapte țări (…). E mult mai important să știi intențiile tactice și strategice ale Iranului înainte de a-l ataca. Așa le aflăm după și facem ochii mari”, a continuat Traian Băsescu.

Băsescu consideră că „acum este clar că și europenii trebuie să intre în joc într-un fel sau altul”.

„Este bine că cineva s-a hotărât să pună capăt programului nuclear al Iranului. Un Iran care ar fi deținător de arme nucleare ar fi un mare pericol pentru toate țările din regiune și chiar pentru Europa”, a mai declarat fostul șef al statului.

Politică
basescu, trump

martie 3, 2026 0 Comentariu
Emilia Șercan, acuzații grave după propunerile pentru șefia Parchetului General: „Nominalizări așteptate de cei care m-au linșat public”
de Steliana Costea
Jurnalista Emilia Șercan a criticat dur, luni seară, propunerile făcute de ministrul Justiției, Radu Marinescu, pentru conducerea marilor parchete, susținând că „a nominalizat procurori specializați în protejarea infractorilor, nu în investigarea și trimiterea lor în judecată”.

Reacția vine după ce Ministerul Justiției a anunțat oficial propunerile pentru funcțiile de conducere de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție (DNA) și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT).

Propunerile urmează să fie transmise CSM pentru aviz consultativ, iar decizia finală aparține președintelui Nicușor Dan.

„Cele mai scandaloase propuneri sunt la Parchetul General”

Într-o postare pe Facebook, Emilia Șercan susține că ministrul Justiției „a făcut exact ceea ce au așteptat de la el cei care m-au linșat public”, referindu-se la dezvăluirile sale privind teza de doctorat a lui Radu Marinescu.

„A nominalizat procurori specializați în protejarea infractorilor, nu în investigarea și trimiterea lor în judecată”, a scris Șercan.

Ea afirmă că „cele mai scandaloase propuneri sunt, de departe, cele de la Parchetul General”, unde pentru funcția de procuror general a fost nominalizată Cristina Chiriac, iar pentru cea de prim-adjunct, Marius Voineag.

În cazul Cristinei Chiriac, jurnalista amintește episodul din 2017 legat de fostul episcop al Hușilor, Cornel Onilă. Ea a fost acuzată că atunci când a instrumentat dosarul de șantaj în care Onilă avea calitate de persoană vătămată nu a disjuns cercetările și nu a predat probele video care îl surprindeau pe episcop în timp ce întreținea relații sexuale cu elevii de la seminar. Ancheta care a dus la condamnarea lui Onilă a fost redeschisă în urma unei investigații de presă documentată de jurnaliștii platformei independente Să fie lumină.

Referitor la nominalizarea lui Marius Voineag, Șercan susține că aceasta reprezintă „o impunere a modelului de conducere a Parchetului General consacrat de tandemul Gabriela Scutea – Bogdan Licu, când Parchetul General era condus, de facto, de Bogdan Licu, Scutea ocupându-se de găinațul de porumbei de pe pervazurile geamurilor sau de necesarul de papetărie”, spune Emilia Șercan.

„Este de notorietate că Voineag este pupilul lui Licu, băiatul bun al SRI-ului trimis de la PG la CCR. Voineag, endorsat el însuși de SRI big time, e de așteptat acum să joace exact rolul pe care l-a avut Licu”, a continuat jurnalista.

Propunerile Ministerului Justiției pentru conducerea DNA, DIICOT și Parchetul General

Ministerul Justiției a anunțat luni propunerile pentru șefia marilor parchete, într-un comunicat de presă.

• Cristina Chiriac – pentru funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
• Marius Voineag – pentru funcția de adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
• Ioan Viorel Cerbu – pentru funcţia de procuror-şef al DNA
• Cele două funcții de procuror-șef adjunct DNA
  • Marinela Mincă
  • Marius-Ionel Ștefan
• Codrin-Horaţiu Miron – pentru funcţia de procuror-şef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT)
• Cele două funcții de procuror-șef adjunct DIICOT:
  • Alex-Florin Florența
  • Gill-Julien Grigore-Iacobici

Politică
emilia sercan