Categorie: Uncategorized

aprilie 14, 2026 0 Comentariu
Călin Georgescu a ajuns la instanţa supremă, în dosarul de acţiuni împotriva ordinii constituţionale
de Steliana Costea
Fostul candidat la Preşedinţie Călin Georgescu a ajuns, marţi, în faţa judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în dosarul în care el, Horaţiu Potra şi alţi 20 de inculpaţi sunt acuzaţi de acţiuni împotriva ordinii constituţionale.

În 2 aprilie, Curtea de Apel Bucureşti a decis că procesul pe fond poate începe, însă hotărârea a fost atacată la instanţa supremă, care are termen de judecată marţi, 14 aprilie. Georgescu a ajuns la ICCJ în jurul orei 9:00, fiind aşteptat de zeci de susţinători cu steguri tricolore, care l-au aclamat şi au scandat: „Călin, te iubim!”. Georgescu s-a oprit pentru scurt timp pe treptele clădirii şi a salutat mulţimea, după care a intrat în sediul instituţiei.

Judecătorii instanţei supreme sunt aşteptaţi să decidă, marţi, definitiv, dacă dosarul în care cei 22 de inculpaţi pentru acţiuni împotriva ordinii constituţionale, între care Călin Georgescu, mercenarul Horaţiu Potra, fiul şi nepotul acestuia şi alţi 18 inculpaţi vor fi judecaţi pe fond. 

În 2 aprilie, Curtea de Apel Bucureşti a decis că procesul în cazul celor 22 de inculpaţi poate începe, însă hotărârea nu era definitivă şi a fost atacată la instanţa supremă, aşa încât hotărârea de marţi a judecătorilor ICCJ privind începerea procesului pe fond sau retrimiterea dosarului la Parchetul General este decisivă.

Călin Georgescu a ajuns la sediul ICCJ în jurul orei 9.00, fiind aşteptat de zeci de susţinători cu steaguri tricolore, care scandau: „Călin, te iubim!” şi „Călin Georgescu este preşedinte”. Fostul candidat la Preşedinţie a salutat mulţimea de pe treptele clădirii, după care a intrat în sediul instituţiei.

Decizia Curții de Apel

„Constată legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul din data de 15 septembrie 2025, întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală în dosarul nr. 6720/284/P/2024, şi dispune începerea judecăţii în cauza privindu-i pe inculpaţii Georgescu Călin, Potra Horaţiu, Potra Dorian, Potra Alexandru Cosmin, Dărăbanţ Matei, Lup Andrei-Florin, Lup Ioan, Szanto Daniel, Apahidean Marius, Borişca Cristian Sergiu, Timofti Constantin, Goloşoiu Mihail, Hauptman Manfred-Ioan, Lăpădatu Claudiu Marian, Aniţei Iulian, Comiza Adrian, Lechinţan Traian, Moldovan Dionisie, Panţa Dan-CristianLascu Bogdan-Florin şi Mureşan Ovidiu-Claudiu…”, se arăta în decizia din 2 aprilie a Curţii de Apel Bucureşti.

În acest dosar, Călin Georgescu a fost trimis în judecată pentru complicitate la tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale şi comunicarea de informaţii false, în formă continuată (două acte materiale), iar Horaţiu Potra pentru tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, dar şi nerespectarea regimului materiilor explozive. Fiul său Dorian Potra şi nepotul său Alexandru Potra au fost trimişi în judecată pentru tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale.

La termenul din 22 decembrie 2025, judecătorul de cameră preliminară a încuviinţat cererea lui Potra Horaţiu privind depunerea la dosar a unui memory stick Hama USB 3.0. 64 GB, care conţine două înregistrări video, precum şi cererea de emitere a unei adrese către Poliţia Locală Mediaş. Tot atunci, judecătorul de cameră preliminară a încuviinţat cererea lui Horaţiu Potra privind audierea unui martor-asistent la percheziţia din 26 februarie 2025 la adresa din Mediaş a acestuia şi a dispus citarea martorului pentru următorul termen stabilit în cauză, în vederea audierii. Judecătorul a respins alte solicitări ale lui Potra sau ale altor inculpaţi în cauză.

Tot în 2 aprilie 2026, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a respins definitiv contestaţia lui Horaţiu Potra la măsura arestării preventive, aşa că acesta rămâne arestat, însă le-a admis contestaţiile fiului şi nepotului său, care au fost plasaţi sub control judiciar, după ce fuseseră în arest la domiciliu.

Extrădare din Dubai și aducerea în țară a lui Horațiu Potra

Horaţiu Potra, prins în Dubai în luna septembrie 2025, a fost de acord să fie adus în ţară, motiv pentru care procedurile s-au derulat repede. În caz contrar, acestea ar fi putut dura mai mult, având în vedere că nu există acord de extrădare cu Emiratele Arabe. El a fost adus în ţară în 20 noiembrie 2025, împreună cu fiul şi nepotul său. 

Călin Georgescu a fost trimis în judecată într-un al doilea dosar, în care fostul candidat la alegerile prezidenţiale este acuzat de propagandă legionară şi de promovare, în public, a unor persoane vinovate de genocid şi de crime de război. În 3 aprilie, Georgescu a scăpat definitiv de controlul judiciar, la mai bine de un an de la instituirea acestei măsuri preventive, după ce Tribunalul Bucureşti i-a admis contestaţia şi a desfiinţat în parte hotărârea Judecătoriei Sectorului 1, care decisese să-i menţină măsura preventivă.

Potra a fost trimis în judecată alături de fostul candidat la Preşedinţie Călin Georgescu şi alţi 20 de inculpaţi acuzaţi că ar fi comis infracţiuni grave pentru destabilizarea României.

În rechizitoriu, procurorii au reţinut că, în contextul hotărârii CCR din 6 decembrie 2024, prin care au fost anulate alegerile prezidenţiale din România, în dimineaţa de 7 decembrie 2024, Călin Georgescu s-a întâlnit, la un complex de echitaţie din Ciolpani, judeţul Ilfov, ”în condiţii de clandestinitate”, cu mercenarul Horaţiu Potra. Potrivit anchetatorilor, că acesta acţiona în zone de conflict internaţional şi desfăşura acţiuni de recrutare şi instruire paramilitară şi l-a susţinut pe Georgescu şi în timpul campaniei electorale, dar şi anterior, în scopul pregătirii acesteia.

Procurorii au informat că, la întâlnirea de la Ciolpani, Georgescu şi Potra au discutat un plan conform căruia mercenarul şi persoane din anturajul său, cu pregătire militară, urmau să desfăşoare ”acţiuni violente cu caracter subversiv”, pentru a deturna manifestaţiile paşnice de la vremea respectivă.

„Strategia urmărea, prin contagiune emoţională şi comportamentală dublată de manipularea emoţiilor colective, în contextul unui moment de maximă tensiune socială, schimbarea ordinii constituţionale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat”, precizau anchetatorii.

Rolul lui Georgescu în anchetă, potrivit procurorilor

Aceştia menţionau că prin acţiunile sale, între care contactarea liderului unei organizaţii radical-naţionaliste şi transmiterea unui îndemn ”alarmist şi potenţial manipulator” susţinătorilor săi vizând continuarea votului, Georgescu a întreţinut şi întărit ”rezoluţia infracţională” a lui Potra. 

Procurorii mai arătau că Horaţiu Potra a coagulat un grup paramilitar de 21 persoane, condus de către el, stabilind să se deplaseze cu şapte maşini spre Bucureşti, unde să declanşeze proteste faţă de autorităţile statului, ce urmau să fie deturnate în ”acţiuni violente apte să desăvârşească politica revizionistă” a lui Călin Georgescu, ”în sensul împiedicării exercitării puterii legitime în stat şi al asigurării reconfigurării ordinii constituţionale, prin detaşarea de principiile sale fundamentale şi de regulile statului de drept”, punând în pericol siguranţa naţională.

În noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, poliţiştii au făcut filtre în zona localităţilor Baloteşti-Săftica, din judeţul Ilfov, şi Măneşti şi Corneşti, din judeţul Dâmboviţa, precum şi în Capitală, oprind şi controlând maşinile, în interiorul cărora s-au găsit cuţite tip briceag, pumnale, cuţite cu lama lungă, bastoane telescopice, spray-uri cu piper, box-uri, topoare şi cozi de topoare, pistoale şi materiale pirotehnice din categoria celor mai periculoase, cu potential de a produce explozii puternice care ar fi putut provoca pagube imense, răni grave şi deces.

Concluzia procurorilor care i-au trimis în judecată pe cei 22 de inculpaţi este că urmarea imediată a acţiunilor acestora a constat în punerea în pericol a securităţii naţionale, prin crearea unei stări de pericol pentru ordinea constituţională, precum şi pentru valorile sociale care protejează exercitarea puterii de stat în condiţiile legii.

În 26-27 februarie 2025, au fost făcute 47 de percheziţii la adrese din judeţele Sibiu, Mureş, Ilfov, Timiş şi Cluj, la apropiaţi ai fostului candidat la alegerile prezidenţiale Călin Georgescu. Percheziţiile au vizat locuinţele a 27 de persoane şi patru sedii de firmă, una dintre persoane fiind mercenarul Horaţiu Potra. 

În casa acestuia, într-un seif încastrat sub podea, anchetatorii au descoperit pachete cu teancuri de dolari, politicianul din Mediaş spunând că legea nu îl obligă să îşi ţină banii la bancă. Tot la Potra au fost găsite numeroase arme, el declarând la acea vreme că îşi ”asumă” nerespectarea regimului armenilor şi muniţiei”, dar refuzând să facă alte comentarii cu privire la armele deţinute ilegal.

Actualitate
calin georgescu

aprilie 13, 2026 0 Comentariu
PS Vincențiu și noaptea în care Cerul Învierii a fost ascuns de norul de hidrogen sulfurat
de Eugen Cișmașu
Într-un oraș în care aerul a ajuns să aibă mai multă personalitate decât administrația, apare, rar, dar apăsat, câte o voce care nu miroase a compromis. De data asta, vocea vine dinspre Biserică. Și, culmea ironiei, spune lucrurilor pe nume mai clar decât toată orchestra de ”jurnaliști” de casă a autorităților.

Potrivit declarațiilor PS Vincențiu, Episcopul Sloboziei și Călărașilor, prezentate nu oricând, ci chiar la finalul predicii din Noaptea de Înviere, situația din oraș nu mai e o simplă neplăcere olfactivă, ci o realitate toxică asumată. ”Mai-Marii orașului au decis, cu bună știință, să ne otrăvească”, i-a anunțat PS Vincențiu pe cei peste 1500 de ialomițeni și călărășeni veniți să ia Lumină de la Catedrala Episcopală. N-a fost metaforă. A fost verdict.

Orașul în care mirosul a devenit politică publică

În Slobozia, lucrurile au evoluat spectaculos: nu mai vorbim despre administrație, ci despre un experiment chimic în aer liber. În timp ce cetățenii inspiră cu resemnare, instituțiile expiră explicații.

Pe scurt, avem o simfonie administrativă în care fiecare instituție cântă după ureche, iar rezultatul este o operă olfactivă în tonalitatea ”hidrogen sulfurat major”.

Iar în tot acest decor, autoritățile locale, de la Consiliul Județean, prin Primărie și până la Prefectură, joacă rolul clasic. ”Nu știm, nu e de la noi, dar facem și dregem” spun ”Mai-Marii Orașului”, într-o capitală de județe care nu mai iese din zodia mirosurilor pestilențiale. O poziție atât de bine exersată încât ar putea fi trecută în fișa postului.

Vincențiu, Episcopul care a spart tăcerea

Într-un peisaj în care tăcerea instituțională a devenit normă, intervenția lui PS Vincențiu pare aproape… revoluționară. Nu pentru că ar spune ceva spectaculos, ci pentru că spune ceea ce toată lumea simte și toți din administrație se codesc să recunoască și să remedieze: în Slobozia pute în continuu.

Să recunoaștem: nu e treaba unui episcop să facă audit de mediu. Dar când aerul devine imposibil de respirat, iar responsabilitatea se evaporă mai repede decât substanțele volatile, cineva trebuie să spună că Împărații administrației locale sunt goi. Sau, în cazul nostru, că orașul e intoxicat. Și o face fără echivoc, fără ”poate”, fără ”vom analiza”, fără ”înființăm o comisie”. Direct. Ca o sentință morală într-un oraș în care moralitatea a fost externalizată.

Administrația, între negare și parfum ieftin

Dacă ar exista niște premii pentru cea mai creativă evitare a responsabilității, administrația județeană și locală ar avea deja rafturile pline.

De la explicații tehnice până la pase elegante între instituții, totul pare construit ca un joc de ping-pong în care mingea este, desigur, vina, iar cetățenii sunt simpli spectatori cu nasul în batistă.

În tot acest timp, problema nu dispare. Se plimbă. Din cartier în cartier. Ca o campanie electorală olfactivă, doar că fără promisiuni. Însă cu efecte.

O lecție neașteptată

Ironia supremă? Lecția de responsabilitate publică vine dintr-o zonă de unde administrația nu se aștepta: Biserica.

Într-un moment în care liderii politici calculează costuri de imagine, PS Vincențiu livrează un adevăr simplu și incomod. Fără consultanți. Fără spin. Fără frică. Iar asta, într-un oraș obișnuit cu jumătăți de adevăr, e aproape scandalos.

Până când ”Mai-Marii orașului” vor decide să nu ne mai ”protejeze” cu emanații tolerate, rămâne măcar această consolare amară: cineva a spus lucrurilor pe nume.

Și nu oricine. Ci exact cel care, în mod normal, ar fi trebuit să vorbească despre Cer. Doar că, la Slobozia, problema e că nu mai ajungi la Cer fără să treci printr-un nor toxic de hidrogen sulfurat.

Actualitate
episcopia sloboziei si calarasilor, hidrogen sulfurat, poluare, ps vincentiu, slobozia

aprilie 9, 2026 0 Comentariu
Poluatorul CLEAN CYCLO cere Prefecturii și Consiliului Județean să-i care deșeurile toxice din Slobozia pe cheltuială publică!
de Eugen Cișmașu
Când nu mai poți controla ce ai produs, ceri ajutor. Când nu mai poți respecta legea, ceri derogare. Iar când nu mai poți gestiona propriile deșeuri, ceri statului să intervină. Într-un document oficial, SC Clean Cyclo SRL cere ca autoritățile să preia măsurile de mediu pe care firma nu le-a dus la capăt, invocând termene imposibile și lipsă de capacitate. O solicitare care ridică întrebarea esențială: cine răspunde, de fapt, pentru poluare?

O cerere care spune mai mult decât pare

Un document transmis la finalul lunii martie către mai multe instituții-cheie din Ialomița conturează o situație rar întâlnită în relația dintre operatorii privați și autorități. SC Clean Cyclo SRL solicită oficial ca măsurile impuse de Garda Națională de Mediu, pe care nu le-a realizat în termen, să fie duse la îndeplinire de Comitetul Județean pentru Situații de Urgență.

Adresată Prefecturii Ialomița, Consiliului Județean, Gărzii de Mediu și Direcției de Sănătate Publică, solicitarea vine pe fondul unor controale succesive și al unor termene depășite.

Termene ”imposibile” și capacitate insuficientă

Argumentul central al companiei este simplu: nu poate. Nu poate transporta, nu poate procesa și nu poate neutraliza cantitățile de deșeuri în ritmul impus de autorități. Dar a putut polua, firește…

Firma invocă limitările operatorilor autorizați care ar trebui să preia aceste deșeuri și susține că termenele stabilite de Garda de Mediu nu țin cont de realitatea din teren. În traducere: infrastructura existentă nu face față volumelor.

În acest context, Clean Cyclo afirmă că a cerut în mod repetat prelungirea termenelor, fără a primi însă răspuns favorabil.

În document, societatea susține că a început demersurile pentru a se conforma obligațiilor impuse. Cu toate acestea, recunoaște că nu poate finaliza măsurile în intervalele stabilite prin cele trei note de constatare emise în luna martie.

Această poziționare plasează compania într-o zonă ambiguă: între intenția declarată de conformare și incapacitatea efectivă de execuție.

Pasarea responsabilității către stat

Partea cea mai sensibilă a documentului este însă solicitarea explicită ca măsurile rămase neîndeplinite să fie realizate de CJSU Ialomița. Cu alte cuvinte, o companie privată cere intervenția unei structuri de urgență a statului pentru a rezolva o problemă generată în propria activitate.

Este un precedent periculos, care ridică întrebări legitime despre limitele responsabilității private și rolul instituțiilor publice. Practic, documentul ridică o problemă de fond: dacă un operator economic nu poate respecta obligațiile de mediu, cine intervine?

Statul, prin mecanismele de urgență? Sau operatorul este obligat să-și reducă activitatea până la conformare?

În lipsa unui răspuns clar, riscul este ca responsabilitatea să fie diluată, iar costurile, inclusiv cele de mediu, să fie transferate din zona privată în cea publică.

De ce CJSU nu are, în realitate, voie să intervină

Dincolo de formulările dramatice din document, solicitarea Clean Cyclo lovește direct în limitele legale ale Comitetului Județean pentru Situații de Urgență.

CJSU nu este un operator tehnic și nici un prestator de servicii pentru agenți economici. Rolul său, stabilit prin legislația privind managementul situațiilor de urgență, este strict legat de intervenția în cazuri excepționale: calamități naturale, accidente majore, dezastre sau situații care pun în pericol imediat viața populației ori siguranța mediului.

Cu alte cuvinte, CJSU poate interveni pentru a limita efectele unui dezastru, nu pentru a executa obligațiile curente ale unei firme aflate în neconformitate.

Mai mult, legislația de mediu stabilește clar principiul ”poluatorul plătește”. Operatorul economic este responsabil direct pentru gestionarea, transportul și neutralizarea deșeurilor rezultate din propria activitate. Transferul acestei obligații către stat, în afara unor situații de urgență declarate oficial, nu este prevăzut de lege.

Pentru ca CJSU să intervină legitim, ar trebui să existe o stare de urgență sau un risc iminent și major, recunoscut oficial, care să depășească capacitatea tuturor actorilor implicați. Or, documentul transmis de companie nu indică o astfel de situație, ci mai degrabă o incapacitate operațională de a respecta termenele impuse.

În acest context, acceptarea unei astfel de solicitări ar crea un precedent periculos: orice operator aflat în dificultate ar putea invoca limitări tehnice pentru a transfera responsabilitatea către autorități.

Când ”nu se poate” devine strategie de salvare

În spatele limbajului administrativ și al invocării unor ”termene nerealiste” se conturează, de fapt, o realitate simplă: o companie care nu mai face față propriilor obligații încearcă să mute problema în curtea statului.

Dar legea nu funcționează pe principiul ”nu se poate”. Funcționează pe răspundere.

Dacă mâine fiecare operator care nu își poate gestiona deșeurile ar cere intervenția CJSU, atunci sistemul de protecție a mediului ar deveni un serviciu public gratuit pentru poluatori. Iar responsabilitatea s-ar dilua până la dispariție.

Întrebarea nu este dacă statul poate interveni. Întrebarea este dacă are voie să acopere eșecul unui operator privat.

Pentru că, în momentul în care autoritățile încep să curețe în locul celor care produc, nu mai vorbim despre controlul poluării, ci despre instituționalizarea ei.

Investigații
cerere, clean cyclo, consiliul judetean ialomita, deseuri toxice, institutia prefectului, poluator

aprilie 9, 2026 0 Comentariu
Cartelul celor 10 bănci: românii au plătit ilegal rate mai mari în pandemie. Cum îşi pot recupera banii
de Steliana Costea
Românii au plătit rate mai mari în pandemie, pentru că 10 bănci s-ar fi înţeles între ele să crească ROBOR-ul. Asta arată raportul preliminar al Consiliului Concurenţei, potrivit surselor Observator. Instituțiile financiare resping acuzațiile și spun că se vor apăra pe toate căile legale. Abia după finalizarea anchetei, care poate dura ani, clienţii îşi pot recupera banii, dar numai după un proces civil.

“Băncile au cam “sărit calul”. Condiţiile de lichiditate, probabil că au împins băncile să iasă dintr-o anumită limită, să sară calul, cum am spus, cu ROBOR-ul”, a declarat Mugur Isărescu. Declaraţia guvernatorului BNR din  2022 a venit după ce indicele Robor a explodat în câteva luni. Mai exact, de la 1,4% în august 2021, a trecut de 3% in ianuarie 2022  pentru ca in octombrie 2022 sa depăşească 8%.

Băncile spun că vor contesta raportul Consiliului Concurenţei

“O creştere atât de mare, într-adevăr, ridică un semn de întrebare”, a declarat Camelia Grădinaru, avocat specializat în drept bancar. Concret, pentru un credit de 70.000 de euro, un român plătea în 2021 o rată de 1.100 de lei. Un an mai târziu rata s a triplat.  Investigaţia Consiliului Concurenţei a început în noiembrie 2022, chiar după ce Robor la trei luni atinsese nivelul istoric de 8,21%. Surse Observator spun că din concluziile preliminare ale raportului reise faptul că băncile s-ar fi înţeles între ele în acea perioadă pentru a stabili nivelul indicelui Robor, însă nu există argumente solide în acest sens. Prin urmare deja unele instituţii bancare au anunţat că vor contesta acest raport.

În fiecare zi, zece bănci participă la calculul Robor. Ele transmit cotaţii, iar BNR face o medie care este, de fapt, indicele ce influenţează ratele pentru creditele în lei, luate înainte de 2019. Ancheta Consiliului Concurenţei a pornit de la suspiciunea că băncile s-ar fi înţeles să crească rata dobânzii manipulând, astfel, piaţa. “În momentul în care există o decizie definitivă a Consiliului Concurenţei le dă dreptul consumatorilor să demareze în instanţă o acţiune cu privire la repararea prejudiciului suferit”, a declarat Camelia Grădinaru, avocat specializat în drept bancar.

“Din perspectiva Băncii Naţionale nu există elemente care să susţină o asemenea interpretare, dar sigur este treaba Consiliului Concurenţei să depisteze eventuale activităţi neconcurenţiale”, a declarat Dan Suciu, purtătoru de cuvânt al BNR. Deocamdată băncile vizate de anchetă au la dispoziţie 30 de zile să-şi formuleze apărarea sau să-şi recunoască vina pentru a beneficia de reducerea sancţiunii, care poate ajunge până la 10% din cifra de afaceri. Instituţiile financiare resping acuzaţiile. “Vom argumenta prin toate mijloacele legale puse la dispoziţie de legislaţia naţională”, anunţă BCR. “Banca va întreprinde toate demersurile necesare pentru clarificarea situaţiei”, transmite şi CEC Bank. Şi celelalte bănci spun că vor contesta raportul Consiliului Concurenţei.

Actualitate
banci, pandemie

aprilie 9, 2026 0 Comentariu
Încă 600 de funcționari publici vor fi angajați la ANOFM, în plin efort de tăiere a cheltuielilor de personal. Explicațiile Ministrului PSD al Muncii
de Steliana Costea
Guvernul vrea să aprobe joi suplimentarea numărului total de posturi ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) prin înființarea a 600 de posturi, finanțate cu peste 183 milioane de euro din Fondul Social European (FSE), ca parte a angajamentelor asumate de România în cadrul negocierilor cu Comisia Europeană, potrivit unui memorandum inițiat de Ministerul Muncii. „Este un proiect european care finanțează 85% din costurile cu angajarea celor 600 de oameni”, a declarat pentru HotNews ministrul PSD al Muncii, Florin Manole.

Întrebat cum comentează apariția această inițiativă în contextul reformei aprobate de Guvern privind reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal din administrația publică, ministrul Muncii a spus că proiectul este mai vechi și are aprobare de la Bruxelles.

„Este un proiect european inițiat înainte de mandatul meu și de venirea lui Ilie Bolojan în Guvern, care înseamnă reforma Serviciului Public de Ocupare și mai multe activități, în afara de angajarea a 600 de oameni și cred ca trebuie sa luam acești bani europeni nerambursabili pentru care avem aprobarea Comisiei Europene”, a declarat pentru HotNews Florin Manole.

Finanțarea acestui proiect în valoare de peste 183,1 milioane de euro a fost aprobată de Comisia Europeană în data de 11 decembrie 2024, se arată în memorandum.

„Este un proiect european care finanțează 85% din costurile cu angajarea celor 600 de oameni. Proiectul mai presupune și pregătirea profesională a noilor angajați și niște obiective, ce vor face acești oameni. Și anume: vor identifica 280 de mii de persoane greu angajabile sau care n-au avut niciodată un loc de muncă și vor angaja peste 76 de mii din acești 280 de mii. Proiectul mai presupune și tot felul de achiziții necesare ANOFM, pentru că oamenii ăștia vor merge în teren, pentru a identifica acești oameni și pentru a face formare profesională pentru ei sau îndrumări”, a precizat ministrul Muncii.

Potrivit acestuia, proiectul mai presupune și tot felul de achiziții necesare ANOFM, pentru atingerea obiectivelor asumate față de Comisia Europeană.

„Pe de o parte primim 85% din bani de la UE și în același timp îndeplinirea indicatorilor, adică peste 70.000 de oameni angajați înseamnă un super impact pozitiv în societate și social și economic”, a mai spus ministrul.

ANOFM are în prezent 2130 de posturi

În comparație cu celelalte servicii publice de ocupare din Uniunea Europeană, ANOFM are un număr redus de personal dacă ne raportăm la populația deservită, fiind pe ultimul loc din Uniunea Europeană, raportat la numărul de locuitori, respectiv populaţia activă, se arată în memorandum.

În decursul timpului, numărul total de posturi aprobate pentru ANOFM și unitățile din subordine s-a redus cu 58%, de la 3.781 în anul 2006 la 2130, în prezent, deși numărul serviciilor, respectiv al măsurilor active oferite de Serviciul Public de Ocupare a crescut semnificativ în toată această perioadă.

„În perspectivă, acest deficit se va amplifica, având în vedere că până în anul 2030 se estimează pensionarea a 211 angajați, la care se adaugă cele 258 de posturi vacante existente, rezultând un deficit structural de cel puțin 469 de posturi. În aceste condiții, consolidarea resursei umane devine o necesitate obiectivă pentru asigurarea funcționării eficiente a instituției și pentru implementarea reformei asumate”, se precizează in document.

Buget și obiective de îndeplinit până în 2029

Proiectul este finanțat prin Programul Educație și Ocupare 2021-2027, în cadrul Priorității 1 Modernizarea instituțiilor pieței muncii, în baza Contractului de finanțare nr. 7870 din 23 iulie 2025.

Bugetul total al proiectului este de 183.145.700 euro, iar durata de implementare este de 60 de luni, cu termen final de realizare la 31 decembrie 2029.

Obiectivul general al proiectului constă în modernizarea Serviciului Public de Ocupare din România prin adaptarea acestuia la provocările actuale ale pieței muncii, prin furnizarea de servicii personalizate pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă și pentru angajatori, precum și prin creșterea vizibilității și eficienței acestor servicii, în baza unei transformări structurale și funcționale fundamentate pe analize strategice, date obiective și rezultate măsurabile, în deplină concordanță cu angajamentele asumate prin Programul de Guvernare 2025–2028.

Metoda de finanțare utilizată în cadrul proiectului este finanțarea nelegată de costuri, mecanism prin care sprijinul financiar european este acordat exclusiv în funcție de rezultatele obținute și de îndeplinirea obiectivelor asumate, fără raportare la cheltuielile efective
realizate.

Țintele asumate ținte asumate de ANOFM în acest proiect vizează atragerea a 21.750 de angajatori noi, înregistrarea a 275.000 de persoane inactive și formarea profesională a 1.840 de angajați, care vor fi atinse prin implicarea celor 600 de funcționari publici ce vor fi angajați pe posturile nou înfiinţate în structura organizatorică a ANOFM, demers susținut prin finanțare din fonduri europene.

Cei 600 de funcționari pot fi angajați și prin transfer

Posturile nou înființate urmează a fi ocupate eșalonat:

• 300 de posturi, în primul semestru al anului 2026;
• 300 de posturi în al doilea semestru al anului 2026.

„În contextul reformei administrației publice și al necesității utilizării eficiente a resurselor umane la nivel național, ocuparea unei părți din aceste 600 de posturi poate fi realizată și prin transferul funcționarilor publici din alte instituții, în condițiile legii.

Această abordare permite valorificarea experienței profesionale existente, facilitând redistribuirea resurselor către domenii prioritare, reducând presiunea asupra recrutării și contribuind la echilibrarea capacității instituționale la nivelul administrației publice”, se menționează în document.

Finanțarea cheltuielilor de personal din Fondul Social European are un impact financiar pozitiv asupra bugetului general consolidat, generând venituri suplimentare de 30.521.700 lei, calculat ca diferență dintre veniturile încasate din plata contribuțiilor și impozitelor aferente salariilor estimate la suma de 166.950.000 lei și cheltuieli în sumă estimată de 136.428.300 lei, potrivit memorandumului Ministerului Muncii.

Politică
angajari, anofm

aprilie 9, 2026 0 Comentariu
Rețea a spionajului rusesc care fura date despre infrastructura militară, destructurată de FBI și SRI. Avertisment al autorităților pentru populație
de Steliana Costea
FBI, împreună cu mai multe instituții din 15 state, printre care Serviciul Român de Informații, a destructurat un atac informatic prelungit asupra infrastructurii sensibile din mai multe state occidentale, au anunțat miercuri președintele Nicușor Dan și Departamentul de Justiție al SUA.

SRI: Entități din România, afectate de atacuri cibernetice

SRI anunță printr-un comunicat de presă că a participat la operațiunea „Masquerade” prin intermediul Centrului Național Cyberint.

Prin intermediul rețelei de atac, actorul cibernetic a colectat parole, tokenuri de autentificare și date sensibile, inclusiv e-mailuri și istoricul căutărilor pe internet, informații care în mod normal sunt protejate.

„În acest mod, GRU a compromis o gamă largă de entități de la nivel global, inclusiv din România, vizând în special infrastructuri critice și informații din domeniile militar și guvernamental”, a explicat SRI.

„Rusia continuă războiul hibrid”

Potrivit președintelui, actori cibernetici asociați GRU, serviciul de informații al armatei ruse, colectau informații militare, guvernamentale și legate de infrastructurile critice.

„Rusia continuă, deci, războiul hibrid împotriva țărilor occidentale și numai cine este de rea-credință nu vede asta. România trebuie să-și îmbunătățească securitatea cibernetică și să colaboreze în continuare cu partenerii occidentali”, a scris Nicușor Dan pe Facebook.

Cum acționa gruparea

Potrivit unor comunicate emise de Departamentul de Justiție din SUA și de către FBI, a fost destructurată o rețea GRU care folosea routere compromise în operațiuni în întreaga lume pentru a intercepta și fura informații sensibile din domeniul militar, guvernamental și al infrastructurii critice.

În operațiunea de destructurare a rețelei a fost implicată Agenția Națională de Securitate a SUA (NSA), care a colaborat cu parteneri internaționali din Canada, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Italia, Letonia, Lituania, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Slovacia și Ucraina.

„Cel puțin din anul 2024, actorii cibernetici ai Centrului 85 Principal de Servicii Speciale al GRU (85 GTsSS) — cunoscuți și sub numele de APT28, Fancy Bear și Forest Blizzard — au colectat date de autentificare și au exploatat routere vulnerabile la nivel mondial, inclusiv compromiterea routerelor TP-Link folosind vulnerabilitatea CVE-2023-50224”, se menționează în comunicat.

Mai precis, agenții GRU au modificat setările pentru a prelua controlul și a utiliza respectivele servere.

Departamentul de Justiție mai precizează că GRU a colectat parole, token-uri de autentificare și informații sensibile, inclusiv e-mailuri și date de navigare web care, în mod normal, sunt protejate prin criptare.

„GRU a compromis fără discriminare un număr mare de victime din SUA și din întreaga lume, filtrând ulterior utilizatorii afectați și vizând în special informațiile legate de armată, guvern și infrastructură critică”, menționează Departamentul pentru Justiție a SUA.

Sfaturi pentru populație

În comunicatul de presă emis de Departamentul de Justiție sunt enumarate mai multe sfaturi tehnice pentru o protecție suplimentară în fața atacurilor cibernetice:

• Utilizatorii de routere SOHO sunt încurajați să înlocuiască dispozitivele care nu mai beneficiază de asistență (end-of-support), să actualizeze firmware-ul la cele mai recente versiuni, să schimbe numele de utilizator și parolele implicite și să dezactiveze interfețele de administrare de la distanță dinspre Internet. Toți utilizatorii ar trebui să analizeze cu atenție avertismentele de certificat din browserele web și clienții de e-mail.
• Organizațiile care permit munca la distanță ar trebui să revizuiască politicile relevante privind modul în care angajații accesează datele sensibile, cum ar fi utilizarea VPN-urilor și configurațiile securizate ale aplicațiilor.
• În plus, organizațiile pot lua în considerare stimularea angajaților pentru a-și actualiza dispozitivele personale învechite utilizate pentru accesul de la distanță.

Politică
fbi, spionaj, sri

aprilie 9, 2026 0 Comentariu
Pacienții vor să reclame neplata primei zile de concediu medical la CEDO
de Steliana Costea
Pacienții cu afecțiuni cronice grave afectați de neplata primei zile de concediu medical, măsură intrată în vigoare la 1 februarie, spun că intenționează să inițieze demersuri la CEDO „pentru apărarea drepturilor lor fundamentale”. Într-o scrisoare deschisă, ei le cer președintelui și premierului, dar și Curții Constituționale, „să intervină pentru corectarea de urgență a acestei situații”.

ONG-urile care apără drepturile pacienților cu afecțiuni grave vorbesc, în scrisoare, despre „efecte profund nedrepte și discriminatorii” ale acestei măsuri, precum descurajarea pacienților să își mai ia concediu medical atunci când sunt bolnavi, lucru care „pune în pericol sănătatea publică”.

Măsura „creează presiune asupra angajaților de a merge la muncă în stare de boală, crescând riscurile de agravare a afecțiunilor și de răspândire a bolilor, și încalcă dreptul fundamental la sănătate și la protecție socială”, mai spun reprezentanții pacienților.

„Sănătatea nu poate fi tratată ca un privilegiu și nu poate fi condiționată de considerente financiare”, se arată în scrisoarea deschisă.

„Afectează direct viața și demnitatea pacienților”

Reprezentanții pacienților amintesc, de asemenea, că, în urma sesizării Avocatului Poporului privind neconstituționalitatea acestei prevederi, „Curtea Constituțională a fost chemată să analizeze impactul și legalitatea acestei măsuri. Cu toate acestea, au trecut peste 60 de zile fără un răspuns, timp în care consecințele negative asupra calității vieții pacienților continuă să se amplifice.”

„Lipsa unei decizii rapide din partea Curții Constituționale contribuie la perpetuarea unei situații care afectează direct viața și demnitatea pacienților din România”, arată aceștia.

Ei solicită Curții Constituționale urgenteze pronunțarea asupra acestei sesizări, iar președintelui României și Guvernului „să intervină pentru corectarea de urgență a acestei situații”.

„Așteptăm un răspuns public, prompt și responsabil din partea instituțiilor statului.”

În lipsa unor „măsuri imediate și a unei decizii clare”, reprezentanții pacienților spun că își rezervă dreptul de a iniția demersuri la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), „pentru apărarea drepturilor fundamentale ale pacienților afectați de această ordonanță”, se mai spune în scrisoare.

Scrisoarea deschisă a fost semnată de 8 ONG-uri: Alianța Pacienților Cronici, Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune, Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, Asociația Bolnavilor de Cancer si Hepatită Giurgiu, Asociația Pacienților cu Afecțiuni Hepatice, Asociația Împreună Împotriva Obezității, Asociația Pacienților cu Afecțiuni Cardiovasculare – Pro Cardio și Asociația Română de Oncologie “Sfânta Ana”.

„Mi se pare că se dorește ca lucrurile să rămână așa”

La începutul lunii februarie, când a intrat în vigoare măsura ca prima zi de concediu medical să nu mai fie plătită, în urma scandalului public și a presiunii ONG-urilor pentru drepturile pacienților, Ministerul Sănătății a venit cu propunerea ca 5 categorii de bolnavi să fie scutite și să li se plătească prima zi a concediului medical.

Cele 5 categorii propuse pentru a fi exceptate erau:

• pacienții internați în spital – spitalizare continuă și spitalizare de zi;
• persoanele aflate în concediu de maternitate;
• persoanele aflate în concediu de risc maternal;
• persoanele aflate în concediu medical pentru îngrijirea copilului bolnav;
• pacienții incluși în programele naționale de sănătate (boli cronice).

Excepțiile au fost propuse într-un proiect de Ordonanță de Urgență publicat în transparență decizională de Ministerul Sănătății pe 6 februarie, dar măsura nu este aprobată, două luni mai târziu, scria HotNews la începutul acestei săptămâni.

Potrivit unui document obținut și consultat de HotNews, proiectul s-a blocat la Consiliul Economic și Social, în lipsa avizelor a trei membri ai Guvernului: vicepremierul Marian Neacșu, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, și ministrul Justiției, Radu Marinescu.

„Mi se pare că se dorește ca lucrurile să rămână așa, ca această zi să rămână neplătită. Senzația mea este că asta s-a dorit”, a afirmat, într-un dialog cu HotNews, Radu Gănescu, președintele unuia dintre cele mai mari ONG-uri de pacienți din România și reprezentantul acestora în Consiliul Economic și Social.

Decizia ca prima zi a concediului medical să nu mai fie plătită pentru angajații din România a fost adoptată în ultima ședință de Guvern de anul trecut, pe 30 decembrie, prin Ordonanță de Urgență.

În primele zile ale lunii februarie, după ce măsura a intrat în vigoare, HotNews scria că ea îi lovește cel mai puternic pe pacienții cu afecțiuni cronice grave, care au nevoie de internări periodice, mulți dintre ei de spitalizare lunară.

Sănătate
plata, zi concediu

aprilie 9, 2026 0 Comentariu
Vreme rea. Avertizare ANM de ploaie, lapoviță și ninsoare. În unele zone se va depune un strat de zăpadă de 3-6 centimetri
de Steliana Costea
Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis, joi, o informare meteorologică, valabilă pentru perioada 09 aprilie, de la ora 10.00, până în 11 aprilie, ora 10.

Pe parcursul zilei de joi (9 aprilie), temporar vor fi intensificări ale vântului în centrul, estul și sud-vestul țării, cu viteze în general de 45…55 km/h, iar la munte, local vor fi rafale de peste 50…70 km/h.

Îndeosebi în centrul, estul și sudul țării temporar vor fi precipitații sub formă de ploaie, lapoviță și ninsoare.

În estul și sud-estul Transilvaniei se va depune strat de zăpadă de 3…6 cm. La munte va ninge și mai ales la altitudini mari în Carpații Meridionali și Orientali se va depune strat de zăpadă (în medie de 5…10 cm).

Vremea va fi deosebit de rece pentru această perioadă, iar pe parcursul nopților local în jumătatea de nord a teritoriului și izolat în rest vor fi minime negative și se va produce brumă.

Lapoviță în București

Prognoză Meteorologică în București, pentru Intervalul 09.04.2026 (ora 10:00) și 10.04.2026 (ora 09:00) arată că regimul termic va fi în continuare caracterizat de valori mai mici decât cele specifice perioadei.

Cerul va avea înnorări și după orele amiezii, temporar va ploua, iar în cursul nopții vor fi posibile precipitații și sub formă de lapoviță. Vântul va sufla slab și moderat. Temperatura maximă va fi de 11…13 grade, iar cea minimă de 1…3 grade.

Prognoză meteorologică pentru București, intervalul 10.04.2026 Ora 09:00 – 11.04.2026 Ora 10:00

Vremea va fi deosebit de rece pentru această perioadă, astfel că temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 11 grade, iar cea minimă va fi de 1…4 grade. Cerul va avea înnorări și temporar va ploua slab, iar vântul va sufla slab până la moderat.

În intervalul 09 aprilie, ora 10 – 11 aprilie, ora 10, pentru municipiul București va fi în vigoare o informare meteorologică pentru vreme deosebit de rece.

Actualitate
paste, vreme rea

aprilie 8, 2026 0 Comentariu
Meserii bine plătite cu școală puțină. Profesioniști cu numai 10 clase pot câștiga mai mult decât corporatiștii
de Steliana Costea
Piața muncii din România anului 2026 traversează o transformare structurală profundă, în care ierarhiile salariale tradiționale au fost răsturnate de o realitate economică tot mai vizibilă: lipsa acută de specialiști în meserii practice. Într-un context dominat de migrația forței de muncă spre vestul Europei și de orientarea tinerilor către studii teoretice, s-a creat un dezechilibru major între cerere și ofertă.

Astfel, profesii considerate până nu demult „de execuție”, precum sudor, operator de utilaje sau instalator, au ajuns să ofere venituri care rivalizează sau chiar depășesc salariile din sectorul corporatist de nivel mediu. Angajatorii, confruntați cu dificultăți în recrutare, sunt tot mai dispuși să ofere pachete salariale atractive, bonusuri și chiar formare profesională plătită.

Dincolo de percepțiile clasice, există astăzi numeroase meserii care necesită doar câteva luni de pregătire, dar care pot asigura stabilitate financiară rapidă, potrivit informațiilor publicate de platformele de recrutare, de patronate și statisticile INS analizate de „Adevărul”. În sectorul construcțiilor și al industriei, sudorii specializați (în procedee precum WIG/TIG – argon) pot câștiga între 7.000 și 14.000 lei net, mai ales dacă lucrează pe șantiere mari sau în străinătate. Operatorii de utilaje grele, precum excavatoriștii sau macaragiii, beneficiază de salarii cuprinse între 6.000 și 11.000 lei, în special datorită cererii generate de proiectele de infrastructură și dezvoltările imobiliare. La fel de căutați sunt electricienii și instalatorii, indispensabili pentru orice construcție modernă sau rețea tehnologică, cu venituri ce pot depăși 8.000–10.000 lei, mai ales în regim independent.

Transportul rutier rămâne un alt domeniu extrem de profitabil. Șoferii profesioniști de camion, în special cei care lucrează pe rute internaționale („pe comunitate”), pot ajunge la venituri de 3.000–4.000 de euro lunar, în ciuda programului solicitant și a perioadelor lungi petrecute departe de casă. În paralel, sectorul serviciilor cunoaște o dezvoltare accelerată, iar meserii precum barber sau stilist de unghii demonstrează că veniturile consistente nu depind neapărat de studii universitare. Cu o bază solidă de clienți și abilități bine dezvoltate, câștigurile pot depăși 8.000–10.000 lei lunar, mai ales în orașele mari.

Totuși, accesul la aceste oportunități nu este complet lipsit de condiții. În majoritatea cazurilor, pragul minim educațional este reprezentat de absolvirea a cel puțin 10 clase. Această cerință nu este doar birocratică, ci reflectă nevoia reală de competențe de bază – înțelegerea documentațiilor tehnice, respectarea normelor de siguranță și operarea unor echipamente moderne, adesea digitalizate. Pentru meserii precum sudor autorizat, electrician sau instalator de gaze, certificările profesionale (de tip ISCIR sau ANRE) sunt esențiale și implică examene riguroase, avize medicale și pregătire practică intensă.

Durata cursurilor de calificare variază, în general, între 2 și 6 luni, iar costurile pot fi cuprinse între 1.500 și 6.000 lei, în funcție de domeniu și complexitate. Deși investiția inițială poate părea semnificativă, recuperarea acesteia este rapidă, având în vedere nivelul salariilor. În plus, experiența acumulată și reputația profesională pot duce, în timp, la venituri mult mai mari, mai ales pentru cei care aleg să lucreze pe cont propriu.

În concluzie, anul 2026 confirmă o schimbare importantă de paradigmă: succesul financiar nu mai este condiționat exclusiv de o diplomă universitară. Meseriile practice, odinioară subestimate, au devenit piloni esențiali ai economiei și oferă oportunități reale pentru cei dispuși să învețe și să muncească. Cu un minim de educație, determinare și adaptabilitate, aceste profesii pot transforma rapid un curs de câteva luni într-o carieră stabilă și profitabilă.

Principalele meserii care aduc venituri ridicate fără studii superioare:

1. Sudor (Specializarea Argon / WIG-TIG)

Aceasta este, probabil, cea mai bine plătită meserie tehnică din România în prezent. Lipsa sudorilor omologați a dus la salarii care depășesc adesea sectorul IT pentru seniori.

Nivel de școlarizare: Minim 10 clase (pentru a putea susține examenul de autorizare ISCIR).

Salariu: Între 7.000 și 14.000 lei net (în funcție de complexitatea lucrărilor și de șantier).

Cursuri necesare: Curs de calificare “Sudor” urmat de o specializare pe un anumit procedeu (Argon, Electric, Laser).

Durata cursului: Aproximativ 3 – 5 luni (include teorie și multă practică).

Cost curs: Între 2.500 și 4.500 lei, în funcție de școală și materialele consumabile incluse.

2. Operator Utilaje Grele (Excavatorist / Macaragiu)

Șantierele de autostrăzi și marile proiecte rezidențiale au creat o cerere uriașă pentru cei care pot manevra utilaje de sute de mii de euro.

Nivel de școlarizare: Minim 10 clase (obligatoriu pentru dosarul de examinare ISCIR).

Salariu: 6.000 – 11.000 lei net. De regulă, se plătește la oră, iar orele suplimentare sunt foarte bine remunerate.

Cursuri necesare: Curs de “Mașinist utilaje cale și terasamente” sau “Macaragiu” (necesită avize medicale și psihologice stricte).

Durata cursului: Aproximativ 2 – 3 luni.

Cost curs: Între 1.500 și 3.000 lei. Autorizarea ISCIR (carnetul de macara) poate presupune taxe suplimentare de examinare.

3. Electrician (Industrial sau de Joasă Tensiune)

Electricienii sunt vitali pentru orice clădire nouă sau fabrică automatizată. Fără semnătura unui electrician autorizat ANRE, nicio clădire nu poate fi pusă în funcțiune.

Nivel de școlarizare: Minim 10 clase (pentru calificare) sau 12 clase (pentru a deveni electrician autorizat ANRE de grad superior).

Salariu: 5.500 – 9.000 lei net. Cei care lucrează în regim PFA pot câștiga mult mai mult.

Cursuri necesare: Curs de calificare “Electrician constructor” sau “Electrician întreținere și reparații”.

Durata cursului: Aproximativ 4 – 5 luni.

Cost curs: Între 1.800 și 2.800 lei.

4. Șofer Profesionist (Categorii C, E – Transport Marfă)

Transportul rutier rămâne coloana vertebrală a comerțului în 2026. Deși munca presupune perioade lungi departe de casă, recompensa financiară este pe măsură.

Nivel de școlarizare: Minim 8 sau 10 clase (trebuie să poți trece testele psihologice și examenul teoretic riguros).

Salariu: 6.500 – 8.500 lei pe rute interne; 2.800 – 4.000 euro pentru cei care lucrează “pe comunitate” (Europa).

Cursuri necesare: Școala de șoferi pentru categoriile C și E, plus obținerea Atestatului profesional (CPC – Certificat de Pregătire Profesională Continuă).

Durata procesului: Aproximativ 4 – 6 luni (școala de șoferi + perioada pentru programarea la examenele DRPCIV și ARR).

Cost total: Între 5.000 și 8.000 lei (școală + analize + taxe atestate).

5. Barber / Stilist Unghii (Sectorul Beauty)

Aici nu vorbim de un simplu salariu, ci adesea de un sistem de comision din încasări sau de închiriere de scaun în salon.

Nivel de școlarizare: Minim 8 sau 10 clase (depinde de școala de beauty, dar 10 clase sunt preferate pentru recunoașterea diplomei în UE).

Salariu: 5.000 – 10.000 lei net (veniturile cresc odată cu baza de clienți și viteza de lucru).

Cursuri necesare: Curs acreditat de “Frizer-Coafor” sau “Stilist protezist unghii”.

Durata cursului: Între 2 și 4 luni.

Cost curs: Între 3.000 și 6.000 lei (cursurile de top includ și kit-uri de produse sau ustensile).

6. Instalator (Sanitare / Gaze / Termice)

Fie că este vorba de o avarie la bloc sau de montarea unei pompe de căldură într-o vilă nouă, instalatorii sunt printre cei mai căutați meșteșugari.

Nivel de școlarizare: Minim 10 clase (pentru a putea obține autorizarea de la distribuitorii de gaze).

Salariu: 5.000 – 8.500 lei net ca angajat; peste 12.000 lei dacă lucrezi pe cont propriu.

Cursuri necesare: Curs de calificare “Instalator instalații tehnico-sanitare și de gaze”.

Durata cursului: Aproximativ 3 – 4 luni.

Cost curs: Între 1.500 și 2.500 lei.

Actualitate
Meserii bine plătite

aprilie 8, 2026 0 Comentariu
Un neurochirurg din Constanța s-a pretins profesor la Stanford și a taxat cu peste 4.000 de euro un produs de 187 lei
de Steliana Costea
Un medic neurochirurg din Constanța a fost trimis în judecată pentru înșelăciune, fiind acuzat că ar fi indus în eroare un pacient pentru a obține sume importante de bani, potrivit unui comunicat al Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași.

Ancheta îl vizează pe Ștefan Mindea și se referă la fapte din noiembrie 2022, când acesta ar fi prezentat în mod eronat o intervenție chirurgicală denumită „ULTRA”, pentru a convinge un pacient să accepte tratamentul într-o clinică privată din Constanța.

Procurorii susțin că, pentru a-și crește credibilitatea, medicul ar fi invocat titluri academice pe care nu le deținea, inclusiv cel de profesor universitar la Universitatea Stanford și coordonator al unui departament de neurochirurgie din cadrul aceleiași instituții.

În realitate, procedura efectuată nu ar fi corespuns descrierii inițiale, potrivit anchetatorilor.

De asemenea, medicul este acuzat că ar fi vândut pacientului o membrană biologică prezentată drept „indispensabilă” pentru tratament, la un preț de 21.316 lei (n. r. circa 4200 de euro), deși valoarea de piață ar fi fost de aproximativ 187 de lei. Produsul, denumit Lyoplant, ar fi fost prezentat ca fiind disponibil exclusiv prin intermediul său.

Procurorii mai afirmă că pacientului i-au fost oferite informații eronate și despre o procedură de infiltrații, despre care medicul ar fi susținut că este realizată sub ghidaj tomografic în timp real și că are o rată de succes de 85-87%. În realitate, susțin anchetatorii, infiltrațiile nu au fost efectuate sub scanare în timp real, iar șansele de succes ar fi fost de aproximativ 30%.

„Procedura efectuată în concret având o rată de răspuns de 30%, aspecte care au determinat-o pe persoana vătămată să acceseze serviciile medicale ale inculpatului, cu consecința producerii unei pagube în cuantum de 5.250 de lei, reprezentând costul infiltrațiilor sub ghidaj CT, respectiv 21.316 lei, reprezentând prețul de achiziție al produsului Lyoplant”, se arată în comunicatul transmis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași.

Autoritățile precizează că medicul beneficiază de prezumția de nevinovăție până la o decizie definitivă a instanței.

Medicul respinge acuzațiile

Ștefan Mindea neagă acuzațiile și susține că pacientul a fost informat corect înainte de a accepta tratamentul, potrivit Observatornews.ro.

„Nu există nicio condamnare. Nu există nicio concluzie definitivă. Există doar acuzații din partea unui pacient”, a declarat medicul.

Acesta afirmă că pacientul a semnat consimțământul informat și că decizia de a urma tratamentul i-a aparținut în totalitate.

„În medicină, nu există constrângere. Există alegere informată. După aceea, ca în orice act medical, evoluția poate fi diferită. Dar trebuie spus foarte clar: un rezultat diferit nu înseamnă înșelăciune, un rezultat diferit nu înseamnă malpraxis. Un pacient nemulțumit nu poate rescrie realitatea medicală”, a mai spus acesta.

Medicul a precizat că pacientul s-a prezentat la Constanța din proprie inițiativă, în căutarea unor tratamente neurochirurgicale avansate.

„Acest pacient a venit din Iași la Constanța, așa cum vin mulți alți pacienți – inclusiv din afara țării – pentru tratamente neurochirurgicale avansate pe care le ofer. A venit pentru că a ales să facă acest lucru. Pacient informat. Consimțământ semnat. Decizie asumată”, a explicat Mindea.

În același timp, medicul a subliniat că activitatea sa profesională nu poate fi redusă la un singur caz și a atras atenția asupra riscului generalizărilor.

„Activitatea mea nu se definește printr-un caz izolat. Este profund incorect ca o situație individuală să fie transformată într-o campanie publică fără context complet”, a declarat acesta, adăugând că este încrezător că situația va fi clarificată în instanță.

„Medicina nu se judecă în presă precum dorește un pacient, ci prin fapte, știință și în instanță”, a conchis medicul.

Actualitate
neurochirurg