barikada.ro

Categorie: Sănătate

  • Alarmant! Consumul de pește a scăzut de la debutul pandemie. Omega

    Perioada de izolare și debutul sezonului rece pot duce în foarte multe cazuri la scăderea rezistenței la boli, din cauza stresului provocat de pandemie, a lipsei de mișcare, aer curat și expunere suficientă la soare, dar nutrienții din carnea de pește ajută la îmbunătățirea răspunsului imun al organismului.

    Îngrijorător este că de la debutul pandemiei de coronavirus, consumul general de pește la nivelul pieței a scăzut cu 20%.

    Omega 3 și imunitatea

    Dr. Mihaela Bilic, specialist în nutriție, atestă faptul că peștele conține numeroase vitamine, minerale și nutrienți, inclusiv acizii Omega-3, care întăresc imunitatea organismului.

     „Auzim des că peștele este benefic pentru sănătate, dar cred că este important să înțelegem și de ce. Acizii grași esențiali Omega 3, care se găsesc din abundență în carnea de pește, contribuie major la reglarea reacției pe care sistemul imunitar o are la o agresiune și care se concretizează printr-un proces inflamator, care trebuie blocat imediat după neutralizarea pericolului. Studiile recente au demonstrat că acizii grași esențiali Omega 3 reduc inflamația acută care însoțește răspunsul imun și stimulează segmentele imunitare necesare apărării organismului.”

    Potrivit medicului primar diabet și boli de nutriție, Mihaela Bilic, doza zilnică recomandată de Omega 3 este 2-2,5 grame, iar cele mai bune surse sunt produsele de origine animală: peștele în general și peștele gras de apă rece în special, icrele de pește sau gălbenușul de ou.

    „În plus, carnea de pește conține un alt element esențial pentru un sistem imunitar puternic, vitamina D, care este un imunomodulator care crește rezistența organismului la boli. Vitamina D este prezentă în mod natural în grăsimea animală, în alimente precum peștele, ficatul, laptele și brânzeturile. În sezonul rece se recomandă creșterea ponderii acestei substanțe în alimentație, pentru că ne bucurăm mult mai puțin de soare și deci organismul produce mai puțină vitamina D. În ultimii 20 de ani s-a demonstrat asocierea între carența de vitamina D și riscul crescut de a dezvolta diferite boli virale sau infecțioase, risc ce poate fi eliminat printr-o alimentație echilibrată, din care peștele să nu lipsească”, a punctat medicul nutriționist. 

    Printre peștii și fructele de mare care conțin cea mai mare cantitate de acizi Omega-3 și Omega-6, și care cresc astfel imunitatea organismului, se numără diferite specii sălbatice. În categoria așa-numiților pești economici, o cantitate mare de acizi grași se află în macrou, merluciu, șprot și hering. În categoria produselor de calitate superioară, conduc somonul sălbatic, codul file și creveții. 

  • De ce nu slăbim? Ce spun nutriționiștii și psihologii

    Comportamentul alimentar incorect duce la acumularea kilogramelor în plus și are un impact negativ asupra sănătății pe termen lung.

    Prevalența supragreutății în România la persoanele cu vârsta peste 18 ani a fost de peste 57% atât în rândul femeilor, cât și al bărbaților, iar în ceea ce privește obezitatea, a fost înregistrată o prevalență între 20% și 30% la adulții de ambele sexe, conform unui studiu realizat de Organizația Mondială a Sănătății, citat de Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate.

    Cele mai frecvente greșeli de alimentație

    Din punctul de vedere al specialiștilor, obezitatea este cel mai adesea rezultatul mai multor factori de risc printre care dieta nesănătoasă, cu un aport scăzut de fructe și legume, dar bogată în alimente de tipul fast food. Potrivit Dr. Anamaria Iulian (doctor și psiholog, expert în nutriție comportamentală și în tratamentul obezității infantile, și parte a echipei LifeBox), printre cele mai frecvente greșeli de alimentație care au drept consecință creșterea semnificativă în greutate se numără: absența micului dejun, a celor trei mese principale ale zilei și încercarea de a le recupera seara, mâncatul “pe fugă”, dependența de dulce sau preferința pentru alimente bogate în calorii de tip fast-food în detrimentul alimentelor nutritive.

    Ce spune nutriționistul

    Stilul de viață sedentar, lipsit de mișcare sau sport, este, de asemenea, considerat un factor de risc major pentru creșterea în greutate. Peste 90% dintre respondenții unui studiu recent au un stil de viață sedentar, mai ales din cauza job-urilor de birou, procent potențat de perioada de lock-down, când tot mai multă lume lucrează de acasă. Mai mult, un procent de 82% de femei și 69% dintre bărbați sunt mai puțin activi – nu fac sport niciodată sau fac sport de 1-2 ori pe săptămână.

    Ce recomandă psihologul

    Un alt factor de risc în ceea ce privește obezitatea este stilul de viață al familiei, care poate influența negativ și comportamentul alimentar al copiilor. Conform Dr. Anamaria Iulian, dacă unul dintre părinți este obez, atunci copilul are 40% șanse să devină un adult cu probleme de greutate. În cazul în care ambii părinți sunt obezi, atunci procentul se dublează, ajungând la 80%. 

    „Obezitatea este din nefericire un fenomen care afectează tot mai multe persoane indiferent de vârstă, chiar și copii care de la vârste mici învață din familie un comportament alimentar nesănătos și un stil de viață sedentar. Abordarea obezității doar din perspectiva numărului de kilocalorii zilnice nu este suficientă. De aceea, în lupta împotriva kilogramelor în plus trebuie să ne concentrăm pe dobândirea unui stil de viață sănătos, pe corectarea comportamentului alimentar, adoptarea unei atitudini pro-mișcare și cultivarea emoțiilor pozitive”, a declarat Anamaria Iulian, doctor și psiholog, expert în nutriție comportamentală și în tratamentul obezității infantile, psiholog clinician și psihoterapeut.

  • Inhalațiile de aburi sunt eficiente împotriva coronavirusului? Adevărul despre leacurile băbești

    Recent Corina Chiriac a făcut o dezvăluire inedită pe rețelele de socializare. Artista susține sus și tare că a găsit leacul ANTI-COVID. Corina Chiriac spune că face baie de abur cu ceai de mentă și aspirină, își pune un prosop pe cap și face inhalații aproximativ 60 de minute.

    Specialiștii trag un semnal de alarmă asupra efectelor nocive ale acestor leacuri băbești.

    Citește și: Corina Chiriac a găsit leacul anti-covid: „La peste 56 de grade, virusul Corona moare” – FOTO

    În emisiunea „La Măruță” medicul Mihail Pautov a vorbit despre inhalațiile de abur și eficiența lor în lupta cu COVID 19:

    “Se pare că aceasta tehnică este des folosită în mai multe țări din lume. Cercetătorii au descoperit următorul lucru: dacă iau două loturi de oameni răciți, indiferent că e gripă sau o răceală simplă și un lot face tratamentul obișnuit și altul face aceste inhalații. Primul lot care nu face inhalații se vindecă în șapte zile, iar celălalt se vindecă tot într-o săptămână. De ce? Pentru că aceste inhalații nu te ajută absolut la nimic în a trata boala. Boala este dată de patogen, iar patogenul acela nu moare la acei aburi. Doamna Corina Chiriac face o observație medicală (…) 

    Virusul acela nu moare la 56 de grade Celsius. Dacă inhalăm aburul la 56 de grade Celsius o să ne ardem noi mucoasele. Asta se întâmplă! (…) Ce mai este în neregulă în aceea recomandare este faptul că doamna Chiriac ne spune că face asta timp de 50, 60 de minute. Complet greșit! Este periculos. Deci pentru căile tale respiratorii, pentru corpul tău, pentru plămânii tăi care trebuie să elimine toată apa aia, este periculos să faci abur mai mult de cinci minute. Aburul nu va preveni în niciun caz nicio răceală, nicio gripă și niciun covid. Acel abur doar dacă ne place nouă ca senzație ne poate liniști și ne poate ameliora pentru o perioadă scurtă simptomele”, a declarat medicul Mihail Pautov.

  • Cum ne dăm seama că avem astenie de toamnă (depresia afectivă sezonieră): simptome și remedii

    Astenia este o stare de oboseală și de slăbiciune a organismului, pe care o resimțim atât primăvara, cât și toamna, când se petrec numeroase schimbări în natură. Trecerea de la un anotimp la altul produce disconfort chiar şi persoanelor sănătoase atunci când trecerea se face brusc, fără o perioadă de acomodare. Astfel, organismul uman începe să resimtă anumite simptome: stări de somnolenţă, oboseală, stres, organism slăbit.

    De ce apare astenia de toamnă și cum o tratăm?

    Astenia de toamnă este un sindrom de tranziție care apare odată cu schimbarea anotimpului și ca răspuns al organismului la schimbările medio-ambientale care alterează bioritmul și ciclul veghe-somn. Principalul responsabil al acestei alterări este melatonina, un hormon care reglează somnul și temperatura corporală.

    Astenia de toamnă (depresia afectivă sezonieră) este întâlnită la toate categoriile de vârstă, de la copii până la vârstnici, iar pentru evitarea şi diminuarea stărilor specifice acesteia, de mare ajutor este o alimentaţie bogată în vitamine şi proteine, precum şi un număr suficient de ore de somn. Medicul vă poate recomanda efectuarea unor analize de sânge pentru a se elimina posibilitatea unei activități reduse a glandei tiroide, hipotiroidism.

    Cauze

    Astenia nu înseamnă anemie, adică o scădere a hemoglobinei din sânge. Astenia este o coroborare de factori și stări. Ea poate avea diverse cauze și se poate prezenta sub diferite aspecte, afectând în mod preponderent sfera psihică, fizică, intelectuală sau sexuală.

    Astenia sezonieră apare mai des în cazul femeilor și poate fi cauzată atât de imposibilitatea organismului de a se adapta noilor condiții de mediu, cât și a unor modificări hormonale sau unei alimentații defectuoase, lipsită de vitamine și minerale.

    Reducerea intensității luminii provoacă diferite schimbări în organism:

    • producția de serotonină (hormonul fericirii) scade
    • vitamina D se fixează mai greu (deficitul acestei vitamine este una dintre cauzele lipsei de energie, a slăbiciunii musculare sau anxietății)
    • este stimulată producția de melatonină (hormonul somnului)
    • tonusul general al organismului scade
    • apar modificări la nivelul dispoziției
    • organismul se pregătește de „hibernare“

    Simptome

    • fluctuații ale temperaturii corporale
    • palpitații
    • stres
    • cefalee
    • vertij
    • răceli, viroze
    • oboseală
    • lipsa de interes față de anumite activități cotidiene
    • tristețe și apatie 
    • anxietate
    • insomnii sau somnolență
    • scăderea libidoului
    • probleme de concentrare 
    • iritare și proastă dispoziție 
    • dereglări alimentare (creștere în greutate, preferință pentru dulciuri și fast food)

    Sub această simptomatologie se pot ascunde și alte cauze și de aceea este bine să fim vigilenți. În cazul formelor severe, decompensarea nevrozelor şi a depresiilor, duce la numeroase tentative suicidare, ce ating un vârf în această perioadă. Toate aceastea din cauza efortului adaptativ al organismului la variațiile de temperatură, ritm nictemeral, umiditate ce survin pe fondul carenţelor de vitamine și oligoelemente având drept consecinţă scăderea imunităţii şi creșterea susceptibilităţii emoţionale.

    Recomandări terapeutice

    Deși această afecțiune trece de la sine în câteva săptămâni, când organismul se obișnuiește cu noul anotimp, există câteva posibilități de a grăbi acest proces de adaptare și de a preveni simptomele care ne pot afecta activitatea zilnică.

    Toamna, organismul are nevoie de alimente bogate în vitamine (B, C, coenzima Q10) şi minerale (Mg, Fe, Zn). Printre cele mai energizante alimente sunt: cerealele integrale, pătrunjelul, algele marine, piersicile, dovleceii, smochinele, ficatul şi carnea roşie. Pe lângă aportul de vitamine, minerale şi somn odihnitor (începând cu orele 22.00 – 22.30) mişcarea, plimbările în aer liber sunt binevenite, faţă de izolare care predispune şi accentuează depresia.

    Alte remedii:

    • Expunerea zilnică la soare, pe cât posibil
    • Efectuarea de exerciții fizice ( înot, jogging, fitness, mersul cu bicicleta)
    • Odihnă suficientă și relaxare
    • Alimentație sănătoasă, diversificată (a se crește consumul de fructe și legume)
    • Dietă bogată în triptofan (lactate, ouă, nuci, pește)
    • Activități plăcute în aer liber alături de cei dragi
    • O scurtă vacanță
    • Reflexoterapia
    • Băi de plante
    • Renunțarea la alcool, tutun, cafea
    • Fototerapia
    • Terapia cognitiv-comportamentală

    De luat aminte: orice afecțiune care își prelungește simptomele necesită consult la medic.

  • Totul despre rujeola: simptome, tratament, prevenție

    Rujeola este o boală infecţioasă acută extrem de contagioasă, provocată de virusul rujeolic, caracterizată prin febră, tuse, simptome catarale (secreții abundente) respiratorii şi digestive, enantem patognomonic (semnul Koplick) şi erupţie maculo-papuloasă.

    Rujeola poate fi prevenită prin vaccinare.  Până în prezent, rujeola continuă să rămână o infecţie răspândită pe toate continentele şi este o problemă de importanță majoră a sănătăţii publice.

    La fel ca mai toate bolile copiilor are origine virală. Contagiozitatea este mai mare la persoanele neimune, receptivitatea fiind generală într-o populaţie nevaccinată. Virusul rujeolic are un scurt timp de supraviețuire (mai puțin de 2 ore), în aer sau pe suprafețe, precum și o sensibilitate deosebită la solvenți organici (soluții de curățare), căldură și raze ultraviolete. Rezistă foarte bine la frig (-70oC).

    Sursa de infecţie este reprezentată de omul bolnav. Boala începe cu 1-2 zile înaintea debutului şi se menţine încă 5-6 zile după apariţia erupţiei, fiind maximă preeruptiv. Transmiterea se realizează aerogen, prin secreţiile nazofaringiene. Imunitatea după boală este durabilă.

    Receptivitatea este generală. Pot fi afectate toate grupele de vârstă, dar majoritatea persoanelor se îmbolnăvesc în copilărie. Sugarii născuţi din mame imune posedă imunitate specifică până la vârsta de 5 — 6 luni. Indicele receptivităţii este de 95 — 100%.

    Prognostic

    Rujeola are un prognostic rezervat la copilul sub 2 ani (prin frecvenţa complicaţiilor respiratorii şi neurologice) şi un prognostic bun la copilul şcolar. La gravide în primul trimestru de sarcină, rujeola determină malformaţii ale fătului (50% în prima lună de sarcină).

    Letalitatea variază în funcţie de starea organismului, condiţiile de viaţă, asistenţă medicală. Letalitatea rujeolei spitalizate (complicate) este de 0,5-1,5%.

    Cum se manifestă

    Perioada de incubație durează între 7-18 zile. Debutul bolii este brusc și virulent, cu febră ce poate depăși 39-40oC, la care se adaugă și indispoziția, inapetența, cefalee, iar în scurt timp apar și semnele unei infecții respiratorii obișnuite.

    Rujeola începe după 24-48 ore de la apariția febrei și se caracterizează  prin:

    – Înroșirea intensă a mucoasei bucale, însoțite de mici pete punctiforme sângerânde, care îngreunează alimentarea. Această congestie poate afecta întreg tractul digestiv, cauzând vome, diaree. În unele cazuri este afectată și mucoasa organelor genitale, provocând usturimi la urinare;

    – Limba încărcată cu depozite albicioase și cu mărgele roșii;

    – Inflamarea ganglionilor cervicali;

    – Semnul Koplik, considerat tipic pentru rujeolă, caracterizat prin mici pete albicioase având în centru un gri-albăstrui, care apar pe mucoasa obrajilor, în dreptul molarilor;

    – Persistența febrei înalte, cu risc de convulsii.

    Rujeola în a treia fază a bolii, tabloul clinic e complicat de:

    – Accentuarea febrei (39-40oC) și a semnelor generale chiar înaintea de declanșarea erupțiilor cutanate, după care temperatura scade ușor, ajungând în 2-3 zile la valori normale.

    – Apariția erupțiilor cutanate, care se manifestă prin pete de diferite dimensiuni, de la cele punctiforme, până la unele cu dimensiuni de 3-5cm, de culoare roz, roșu, neregulate, ușor reliefate, catifelate la palpare, care dispar la apăsare și au tendință să se unească între ele. Petele apar de obicei în timpul nopții, după urechi, apoi pe față și după pe gât, urmând ca în 2-3 zile să se întindă pe tot corpul. În momentul în care erupția cuprinde membrele, petele de pe față încep să dispară, după care se retrag în ordinea în care au apărut.

    – Erupția se menține 3-5 zile și poate fi însoțită de o ușoară mâncărime, după dispariție, pielea poate căpăta o tentă maronie, care dispare treptat.

    Rujeola la sugari

    Rujeola la copiii până la 6 luni prezintă frecvent aspecte atipice, ca în rujeola mitigată. Născuţii din mame neimune fac forme tipice de rujeolă. Frecvent evoluează cu complicaţii bacteriene severe şi cu o letalitate crescută.

    Rujeola la gravide

    La femeile gravide rujeola evoluează cu manifestări clinice tipice. În primul trimestru de sarcină prezintă risc de avort spontan, naştere prematură sau embriopatii congenitale.

    Complicații

    Complicaţiile sunt cauzate de virusul rujeolic sau de suprainfecţia bacteriană. Se întâlnesc mai frecvent la copiii sub 2 ani, la rahitici, distrofici sau la cei cu focare infecţioase latente preexistente.

    1. Complicații respiratorii: laringita acută virală precoce şi laringita tardivă,pneumopatia interstiţială, bronşiolita capilară, pneumonia

    2. Complicații oculare: conjunctivita, iridociclita, ulcere corneene, nevrite retrobulbare, panoftalmie.

    3. Complicații otice: otita congestivă virală.

    4. Complicații digestive: stomatita rujeolică se poate complica la sugar cu suprainfecţie micotică sau bacteriană, rezultând angină, noma (gangrena obrazului) sau parotidită septică.

    5. Complicații cardiace: miocardită.

    6. Complicații cutanate: piodermite, impetigo, abcese, flegmoane.

    7. Complicații nervoase: meningita, meningoencefalita, panencefalita sclerozantă subacută (PESS), scleroza în plăci (scleroza multiplă).

    Diagnostic

    1. Diagnosticul clinic pozitiv în perioada preeruptivă este orientat de existenţa celor 3 cataruri (ocular, nazal şi traheobronşic), survenite în cursul unui sindrom febril. Certitudinea diagnosticului apare în momentul apariţiei semnului Koplik.

    În perioada eruptivă, îmbinarea enantemului cu exantemul, caracterul şi modul de expansiune sunt concludente.

    2. Diagnosticul virusologic – izolarea virusului din secreţiile nazo-faringiene, sânge sau urină în perioada de debut şi în cea de stare, cultivare de ţesut.

    3. Diagnosticul serologic se realizează prin cercetarea, în dinamică, a anticorpilor din sânge, prin testul de inhibare a hemaglutinării (titrul fiind între 1/512-1/4096), prin reacţia de fixare a complementului sau prin testul de neutralizare.

    4. Diagnosticul diferenţial:

     – în perioada preeruptivă (până la apariţia semnului Koplik) se face cu virozele respiratorii acute (gripa, adenoviroze, guturai etc.);

    – în perioada eruptivă cu: scarlatina, rubeola, rozeola infantum, megaleritemul infecţios, exantemul miliariform, cu formele eruptive adenoviroze, enteroviroze şi mononucleoza infecţioasă; cu tifosul exantematic, leptospiroza, lues, boala serului, trichineloza, meningococcemia şi cu erupţiile medicamentoase.    

    Tratament

    În lipsa unui tratament specific (etiologic), bolnavii cu forme uşoare şi medii de rujeolă se tratează cu repaus, regim igieno-dietetic şi medicaţie simptomatică (antipiretice, antialgice şi calmante ale tusei).

    În formele grave de boală se combat:

    – fenomenele de colaps cardiovascular prin tonice cardiovasculare injectabile, umplerea patului vascular, preparate cortizonice;

     – deshidratarea prin administrarea de ser glucozat, bicarbonat şi ser fiziologic;

     –  fenomenele de hiperexcitabilitate nervoasă prin diazepam, luminal, vărsăturile prin emetiral (supozitoare) sau clordelazină 1-2 mg/kgc/zi i.m. sau i.v.;

     –  fenomenele hemoragice prin hemostatice, vitamina K, C, calciu

    Tratamentul igieno dietetic: repaus la pat 8-10 zile cu igiena riguroasă a tegumentelor şi mucoaselor prin spălare cu ceai de muşeţel, soluţii de romazulan etc.

    Regimul alimentar în perioada febrilă este lacto-hidrocarbonat cu asigurării hidratării (enteral sau parenteral).

    Profilaxia

    Implică izolarea bolnavului la domiciliu şi spitalizarea în caz de forme severe sau complicate.

    Imunoprofilaxia se aplică în primele 48 ore de la contactul infectant (0,3 ml/kgc).

    Profilaxia generală se realizează prin vaccinare, începând de la vârsta de 9 luni (în România, cu vaccin viu atenuat), respectându-se cu stricteţe regulile recomandate dat fiind inactivarea rapidă a vaccinului la lumină şi temperatură.

    Există o imunitate transmisă transplacentar pentru copiii născuţi din mame imune care durează până în jurul vârstei de 6 luni

    Măsuri antiepidemice în focar

    În focarul de rujeolă se poate administra vaccin antirujeolic în primele 5 zile de contact la copii peste 6 luni.

    – Izolarea bolnavului la domiciliu sau în spital

     – Instalarea carantinei în colectivități

    – Limitarea accesului vizitatorilor în spitale

    – Evitarea contactului persoanelor receptive cu sursele de infecție

    – Supravegherea contacţilor

    Imunizarea antirujeolică

    Imunizarea antirujeolică constituie elementul de bază în profilaxia acestei maladii. Vaccinul utilizat este ROR (rubeola, oreion, rujeola) la vârsta de 9 luni și o revaccinare la 5 ani. Pentru eliminarea rujeolei se impune realizarea unui nivel major de imunitate colectivă, prin vaccinarea la cel puţin 95% din receptivi. Astfel se poate întrerupe transmiterea naturală a virusului rujeolic.

  • Plante – medicament care te scapă de răceală și gripă

    Utilizarea plantelor în tratarea bolilor de sezon este o alternativă sănătoasă la medicamentele clasice care pot da greţuri, dureri de stomac şi alte efecte adverse. Iar potrivit cercetărilor în domeniu, există plante care au puteri miraculoase când vine vorba de vindecare.

    Usturoiul

    Este primul pe lista specialiştilor. Consumul de usturoi în perioada de convalescenţă ajută deoarece creşte numărul de globule albe din sânge, cunoscut fiind faptul că rolul acestora este de a lupta împotriva infecţiilor. Usturoiul este un adevărat miracol, mai ales atunci când este pisat împreună cu cuişoare şi amestecat cu miere, pentru că în felul acesta este mai bine absorbit în orgnism. Usturoiul (Allium sativum) are acțiune antibacteriana, antivirala și antifungica și combate tusea.

    Echinaceea

    Iată un alt remediu extrem de popular împotriva bolilor de sezon, recunoscut datorită capacităţii de a fortifica sistemul imunitar. Echinaceea are capacitatea de a combate durerea şi inflamaţia în organism.

    Salcia albă

    Salcia albă (Salix Alba) prin conținutul de salicilină, înlătură durerile și ajută la scăderea febrei.

    Lemnul dulce

    Lemnul dulce (Glicyrrhiza glabra) ameliorează durerile de gât și calmează tusea.

    Ghimbirul

    Ghimbirul (Zingiber officinale) are efect antiinflamator, antimicrobian și expectorant, contribuind la ameliorarea tusei și la scăderea febrei.

  • Ce sunt atacurile de panică și cum le gestionăm eficient

    Inima bate foarte repede. Sau se aude foarte tare. Apare o senzație bruscă de căldură, însoțită de transpirație. Amorțeală, furnicături, amețeală, durere sau tensiune în piept, lipsă de aer, sentimentul de irealitate. Și acestora se adaugă o frică intensă, de o moarte iminentă,  de leșin, de a nu înnebuni. Lipsa controlului asupra propriului corp, a gândurilor și a emoțiilor crește și mai mult intensitatea acestor trăiri catastrofice. Așa arată pentru mulți oameni, cu diferite variații, atacurile de panică.

    Cei care le-au experimentat știu că aceste trăiri sunt atât de intense și atât de reale, încât, cel puțin după primul atac, nu credeau să își mai revină sau să mai funcționeze firesc, ca până atunci, în viața de zi cu zi. 

    Însă o caracteristică importantă a lor este aceea că vor lăsa tot timpul ceva în urmă: frica anticipatorie a unui nou episod și alte atacuri la distanțe variabile în timp. Și astfel se creează un cerc vicios al cărui caracter haotic și aparent de necontrolat adâncește și mai mult nesiguranța, neputința și lipsa de speranță că atacurile pot fi combătute și eliminate. Dar există nenumărate căi pentru a redobândi controlul și libertatea propriei existențe. Iar un prim pas ar fi înțelegerea acestor manifestări și însușirea unor tehnici de restabilire a propriei funcționalități.   

    „Simptomele fizice sunt puternice și alarmante, așa că nu e de mirare că oamenii cred că sunt pe moarte sau că trăiesc ceva grav: leșin, o <cădere nervoasă> sau că își pierd controlul în diverse feluri. Este foarte important să observăm că aceste gânduri despre un dezastru sunt de asemenea simptome ale unui atac de panică. Nu sunt niște semnale clare și precise de pericol. Sunt simptome ale anxietății. Sunt pur și simplu gândurile pe care le ai de obicei când îți e teamă. (…) Teama este reală. Problema este că tu trăiești această frică reală când nu există un pericol real”, precizează psihologul clinician clinician David Carbonell.

    Negarea și evitarea nu ajută vindecarea

    Efortul de a ascunde anxietatea și de a lupta contra ei reprezintă de obicei cel mai mare obstacol în calea recuperării. Ascunderea acestor frici și încercarea de a „îndura” aproape întotdeauna agravează anxietatea.

    Tulburarea de panică, anxietatea, atacurile de panică afectează milioane de oameni din toată lumea și survin, cel mai adesea, între 18 și 35 de ani, după o perioadă de schimbări majore din zone importante ale vieții, schimbări de serviciu, locuință, familie, îngrijorări pentru siguranța materială sau cele legate de sănătate și pot fi un răspuns al psihicului la perioade îndelungi de dificultăți și incertitudini.

  • COVID 19: Ce mâncăm pentru a ține virusul la distanță?

    Sezonul rece se apropie și organismul nostru are nevoie de imunitate crescută mai mult ca niciodată, mai ales în perioada de răceli, viroze și Covid 19.

    Totuși, ce să mâncăm pentru a fi sănătoși? La această întrebare a răspuns medicul nutriționist Mihaela Bilic.

    Alimentele care întăresc sistemul imunitar

    Salata Tabbouleh, salata de pătrunjel de proveniență libaneză, este recomandată pentru întărirea sistemului imunitar.

    Tabbouleh conține pătrunjel, bulgur fin (sau cușcuș), roșii, ceapă verde, ulei de măsline, suc de lămâie. Pătrunjelul este bogat în proteine, vitamina C, betacaroten, uleiuri esențiale active, flavonoide, fier, calciu, fosfor, mangan, sulf, inositol și vitamina K.

    Un pahar de vin roșu, ideal pentru imunitate

    Vinul este foarte bogat în compusi antioxidanți benefici pentru sănătate și conține o mare cantitate de minerale (potasiu, calciu, magneziu) și vitamine hidrosolubile (B1, B2, B5 si B6), iar într-o mai mică măsură, acid folic, vitamina B12 și vitamina C. De asemenea, este bogat în resveratrol, cu dovedite proprietăți antioxidante. Consumul moderat ajută la prevenirea bolilor de inimă și îmbunătățește sistemul imunitar, produce energie și o mai bună funcționare a memoriei.

    Persoanele care consumă 1-2 pahare pe zi cu vin roșu manifestă cu 44% mai puține răceli decât cei care nu consumă vin.

    Resveratrolul este un antioxidant foarte benefic pentru sănătatea tenului, având un efect real anti-îmbătrânire, contribuie la creșterea colesterolului bun (HDL) și are proprietăți antiinflamatorii. De asemenea, resveratrolul este dovedit a fi un protector eficient împotriva bolii Alzheimer și demenței.

    Cacao și ciocolată neagră

    Ciocolata negară îmbunătățește dispoziția și ameliorează depresia. În plus, stimulează producția de serotonină, acționând ca un sedativ natural care te ajută să te relaxezi.
    Bogată în atioxidanți, ciocolata neagră împiedică substanțele toxice să se acumuleze în organism. Reduce riscul de boli cardiovasculare și previne diabetul (diabeticii find o categorie de risc în cazul COVID 19) datorită polifenoliilor care reglează sensibilitatea la insulină.

    Mărul Redlove, superalimentul care are de aproape 25 de ori mai mulți antioxidanți decât un măr obișnuit. Mărul este cultivat în exclusivitate în România. Este un măr care prin această cantitate mare de antioxidanți are și efect antiinflamator, și efect de sporire a imunității, potrivit nutriționistului Mihaela Bilic.

    În rândul alimentelor care ne fac bine dr. Mihaela Bilic include și toate alimentele fermentate: murăturile, borșul, iaurtul, brânza.

  • De ce este benefic să gătești împreună cu copilul tău. Sfaturi de la specialiști

    Importanța implicării copiilor în pregătirea mesei încă de la vârste mici este crucială, potrivit specialiștilor.

    Un studiu realizat de NestléResearch arată că acei copii implicați în pregătirea mesei au consumat mai multe legume verzi (+ 76%) decât copiii care nu au fost implicați. În medie, copiii care au contribuit la gătit au consumat 200 grame de legume în concordanță cu cantitățile zilnice recomandate. Pe de altă parte, copiii care nu au fost implicați în procesul de preparare au consumat doar 145 de grame de legume.

    În România, 1 din 4 copii este suprapoderal sau obez și doar 40% dintre români consumă zilnic legume și fructe, obicei care trebuie cultivat în familie de la vârste fragede, mesele în familie fiind foarte importante pentru a încuraja obiceiuri sănătoase.

    Copiii care gătesc împreună cu părinții lor consumă mai multe vegetale

    Studiile arată faptul că implicarea copiilor în pregătirea mesei este benefică din toate punctele de vedere: copiii nu doar că ajung să guste ceea ce au gătit, dar și mănâncă de cele mai multe ori preparate care conțin legume și fructe pe care în mod obișnuit nu vor să le mănânce. Totodată, se obișnuiesc să vorbească despre sănătate, despre mâncare și despre ingrediente sănătoase.

    Specialiștii recomandă să aducem copiii în bucătărie și să-i implicăm în pregatirea mesei, pentru că acest lucru are un număr mare de beneficii, de la deprinderea unor abilități de bază, înțelegerea unor concepte de matematică și până la întărirea stimei de sine și construirea unor obiceiuri sănătoase.

    Diana Lupu, psiholog, povestește care sunt aceste beneficiile pentru copii: “Implicarea copiilor în pregătirea mesei este o adevărată aventură pentru cei mici, dar și pentru părinți. De cele mai multe ori adulții devin reticenți atunci când vine vorba de această activitate extrem de benefică în dezvoltarea abilităților copiilor, deoarece se gândesc în primul rând la dezordinea cu care se poate încheia această activitate. Lăsând la o parte acest aspect, implicarea copiilor într-o astfel de activitatate vine cu o mulțime de beneficii: întărește relația și comunicarea dintre părinte și copil, flexibilizează reticențele părinților, contribuie la dezvoltarea abilităților motorii de coordonare între ochi și mâini, abilități cognitive (rezolvarea unor probleme, găsirea de soluții, așteptare, urmărirea unor indicații) și dezvoltarea limbajului“.

    Gătitul îi ajută pe cei mici să învețe să numere, să măsoare cantități, să își folosească mâinile, să folosească instrumente, îi învață să-și cultive simțurile și papilele gustative, este un lucru știut faptul că cei mici sunt foarte reticienți și pretențioși când vine vorba să guste ceva nou. În bucătărie, sub atenta supraveghere a unui adult, ei pot să exploreze și să încerce lucruri, cum ar fi să folosească un mixer, cuptorul și cuțitele.

    Rețetele pe care le realizăm împreună cu cei mici trebuie să fie potrivite pentru categoria lor de vârstă, trebuie să le oferim copiilor o alternativă sănătoasă, este indicat să gătim rețete de sezon, în care să folosim ingrediente locale, accesibile. Ideal este să avem o carte de bucate sau o rețetă care descrie fiecare pas și să le dăm posibilitatea copiilor să miroasă și să guste ingredientele pentru a se împrieteni cu ele. Nu în ultimul rând, implicați-vă copiii în procesul de curățare după ce ați pregătit masa!”, spune Chef Ștefan Popescu, membru al Asociației Naționale a Bucătarilor și Cofetarilor din Turism.

    S-a demonstrat că simpla vizionare a unei emisiuni de gătit îi determină pe copii să facă alegeri mai sănătoase.

  • Psiholog: Metode de a face față recăderii psihice

    Atunci când constatăm că un lucru nu merge cum ne dorim în viața noastră – sănătatea, relațiile, timpul liber, finanțele etc., începem, mai mult sau mai puțin ghidat, un proces de vindecare/transformare. Pentru buna finalizare a acestui process, este important să știm, să înțelegem și să acceptăm că recăderea este un aspect firesc, care face parte din procesul de vindecare sau transformare.

    „Recăderea poate fi de durată mai lungă (reluarea obiceiului pentru câteva săptămâni, luni sau chiar ani de zile), sau de scurtă durată (o zi, un weekend). Riscurile de a nu lua în calcul posibilitatea recăderii sunt: instalarea unor blocaje mentale, emoționale și/sau atitudinale, întârzierea vindecării/schimbării, amânarea acesteia sau chiar renunțarea la procesul necesar atingerii obiectivului propus.

    Printre semnele recăderii, putem identifica: recăderea psiho-emoțională – apariția gândurilor, a stărilor sufletești și emoțiilor care fac  persoana vulnerabilă la a repeta vechiul comportament sau vechea cale, de a recrea vechiul context, vechile relații etc, aspecte care au dus la problematică; teama că nu poate duce procesul schimbării până la capăt, apariția unei stări de neîncredere în schimbare sau în propriile forțe, pierderea temporară a răbdării necesare parcurgerii fiecărui pas, delăsarea în a face constant pași către obiectivul propus sau recăderea atitudinală – comportamentul propriu-zis”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

    Metode de a face față recăderii psihice și a micșora din ce în ce mai mult riscul apariției acesteia:

    1. Acceptă că te afli într-o fază de recădere și decide de a continua procesul de recuperare în ciuda acesteia;
    2. Menține legătura, pe toată durata procesului de vindecare/transformare, cu specialistul care te îndrumă;
    3. Menține legătura cu o persoană apropiată pentru a vorbi cu ea atunci când simți nevoia de a repeta ceea ce este nepotrivit;
    4. Fă-ți o listă cu ocupații plăcute, relaxante (un sport, un hobby etc.) care să-ți țină mintea ocupată și să-ți distragă atenția de la tentație și aplică-le.
    5. Rămâi cu atenția doar la ziua parcursă, evitând astfel presiunea mentală a duratei procesului.