Autor: Steliana Costea

mai 14, 2026 0 Comentariu
Alexandru Rafila confirmă că a fost implicat într-un accident rutier în Capitală
de Steliana Costea
Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila, a confirmat miercuri seară, pentru HotNews, că a fost implicat într-un accident de circulație, în Capitală. El a precizat că a fost vorba despre o ușoară tamponare, iar celălalt șofer a mers la spital pentru evaluare.

„Da, este adevărat, a fost un accident de circulație, o tamponare, la plecarea de la sol, cu o viteză mică, de 10-15 km/h”, a declarat Alexandru Rafila, contactat de HotNews.

Fostul oficial guvernamental a confirmat și informația că o altă persoană – șoferul celeilalte mașini – a fost dus la o unitate medicală.

„S-a dus pentru o evaluare la spital, el aparent nu avea nimic, pentru că a durat… până a ajuns la spital destul de mult. Important e să fie bine. E bine, în primul rând, pentru el (că a mers la spital, n.r.). Este vorba despre șoferul mașinii din față, nu avea pasager, era o mașină… un taxi tip Uber. Da, a fost dus la spital, pentru o evaluare, pentru că, așa aparent, nu mi-am dat seama că ar avea probleme. Nu vreau să fac niciun fel de comentariu, important e că e bine”, a mai spus, pentru HotNews, fostul ministru.

Alexandru Rafila a precizat că el nu a pățit nimic și a insistat că „impactul a fost foarte mic, aproape după plecarea de la sol, la o distanță de 10 metri”.

TVR Info și G4Media au scris, anterior în cursul serii de miercuri, că fostul ministru a fost implicat într-un accident rutier, la intersecția dintre Bd. Aerogării şi Bd. Ficusului din București.

Potrivit informațiilor TVR Info, în accident au fost implicate patru autovehicule, iar din primele verificări a rezultat șoferul în cauză era chiar fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila.

Anunțul Poliției Rutiere

„În data de 13 mai a.c., în jurul orei 18:16, Brigada Rutieră a fost sesizată prin intermediul SNAU 112 cu privire la faptul că la intersecția dintre Bd. Aerogării şi Bd. Ficusului a avut loc un accident rutier în care au fost implicate patru autovehicule.

Din primele cercetări, un bărbat în vârstă de 65 de ani a condus un autovehicul pe Bd. Aerogării dinspre DN1 către str. Nicolae Caramfil, iar când a ajuns în intersecția cu Bd. Ficusului a lovit în spate alt autovehicul condus de un bărbat în vârstă de 76 de ani, care se deplasa în aceeași direcție, iar din impact acesta din urmă a fost proiectat în alte două autovehicule.

În urma accidentului rutier o persoană a fost transportată la spital pentru acordarea de îngrijiri medicale”, a transmis, într-un comunicat, Poliția Rutieră.

Conducătorii mașinilor implicate au fost testați cu aparatul Alcooltest, rezultatele indicate fiind 0.

Poliția Rutieră nu a menționat numele persoanelor implicate în accident.

Actualitate
accident, rafila

mai 14, 2026 0 Comentariu
„România nu rezistă 72 de ore unei invazii rusești”, crede Traian Băsescu
de Steliana Costea
Fostul președinte Traian Băsescu a afirmat, la TVR Info, că România nu are capacitatea militară de a rezista unei invazii pe scară largă timp de 72 de ore, perioadă care este necesară pentru desfășurarea unei forțe rapide de reacție a NATO.

Întrebat dacă armata română poate rezista unei agresiuni rusești suficient timp încât forțele NATO să intervină pe front, Traian Băsescu a răspuns: „Nu rezistăm 72 de ore, nu avem echipamentele necesare. Atrag atenția public: CSAT dă un aviz pe bugetul Guvernului, privind finanțarea armatei și structurilor de securitate. La un moment dat nu am vrut să semnez avizul din cauza alocărilor insuficiente, iar CCR a spus: și ce dacă, merge și fără avizul CSAT. Atunci CCR a luat din capacitatea și responsabilitatea securității naționale de la președinte și a dat-o premierului care azi e, mâine nu e”.

Turcia, un partener esențial la Marea Neagră

Fostul președinte a atras atenția că diplomația românească trebuie să se ocupe de consolidarea trilateralei Polonia-România-Turcia, astfel încât să fie securizată Marea Neagră.

„Turcia are capacitatea militară, navală cu care să țină echilibrul în Marea Neagră, deci trebuie atrasă într-un fel sau altul în proiectele de securizare a Mării Negre. Și România a făcut achiziții de rachete amplasate pe coastă, sol-navă. Nu suntem descoperiți complet”, a spus Băsescu.

El a spus că a fot o greșeală majoră făcută de România în perioada Dragnea, când guvernul a determinat compania americană Exxon să se retragă din proiectul exploatării gazelor din Marea Neagră.

„Ar fi fost cu totul altceva dacă la extracția de gaze aveam implicat Exxon și nu ne-am fi pus problema să apărăm zona de exploatare, pentru că extracția se face nu în apele teritoriale, ci în zona economică unde ne întâlnim cu rușii”, a comentat Traian Băsescu.

„Nu se poate fără Europa”

În ce privește războiul din Ucraina, Băsescu a estimat că europenii ar avea șanse mai mari de succes să negocieze un final al conflictului.

„Europa va relua discuțiile cu Rusia, mai devreme sau mai târziu și probabil se va găsi și un modus vivendi, de a ne suporta unii pe alții. Domnul Trump a înregistrat un eșec. Dacă el nu a putut să stea la Washington și negocierile de pace să le ducă europenii, de exemplu… Nu se poate fără Europa”, a spus fostul șef al statului.

Întrebat care ar fi rolul României în această eventualitate, Băsescu a spus scurt: „N-are rol.”

Totodată, el a estimat că țările europene din NATO ar avea nevoie de 5-7 ani pentru a se înarma suficient încât să asigure „fără dubii” securitatea continentului.

„Toți spun că Europa nu se poate apăra. Păi noi europenii suntem 450 de milioane, iar rușii 140 de milioane. Mai punem că avem tehnologie mult mai avansată decât a rușilor, nu avem o problemă să apărăm Europa de ruși, dacă ne propunem acest lucru”, a spus Băsescu adăugând că UE trebuie să plaseze pe orbita terestră sateliții de care are nevoie pentru a obține informații și să investească în echipamente de ultimă generație.

„În fața unei drone, un tanc românesc sau un Abrams face tot atâtea parale”

Cu toate acestea, Europa va rămâne vulnerabilă din perspectiva arsenalului nuclear, motiv pentru care va depinde în continuare de protecția SUA.

Referindu-se la cazul particular al fondurilor SAFE accesate din România, Traian Băsescu a apreciat că guvernul de la București ar fi putut da dovadă de „o gândire mai elastică”.

„Vrem tancuri Abrams sau Leopard, dar și România a făcut tancuri. Poate cumpăra tehnologia pe care nu o are, dar poate face tancuri la București sau Mizil. În fața unei drone, un tanc românesc sau Abrams face tot atâtea parale”, a comentat fostul președinte.

Acesta a spus că parteneriatul României cu SUA trebuie continuat chiar și cu prețul unor concesii făcute de autoritățile de la București, însă acest lucru trebuie făcut în paralel cu intensificarea colaborării militare cu parteneri europeni.

„România este în Europa și noi facem tot ce este omenește și politic posibil să menținem un parteneriat corect cu SUA, dar noi suntem aici, în Europa (…) Nu înțeleg de ce respingem noi ideea francezilor în România. De ce nu reușim să aprecime prezența franceză în România? De ce doar americanii sunt buni? În istoria noastră am fost ajutați de francezi, n-avem de ce să fugim de ei”, a conchis Traian Băsescu.

Politică
basescu

mai 14, 2026 0 Comentariu
Bolizi de sute de mii de euro folosiți de fiul procurorului Gigi Valentin Ștefan, anchetat într-un dosar de trafic de influență
de Steliana Costea
Fiul procurorului Gigi Valentin Ștefan, cercetat pentru trafic de influență, etalează un stil de viață opulent, fiind observat conducând mai multe autoturisme de lux, printre care BMW M5 și McLaren GT. Informațiile apar în contextul unei anchete aflate în desfășurare la Constanța, în care tatăl acestuia este vizat într-un dosar de trafic de influență.

Potrivit unor surse, fiul procurorului Gigi Valentin Ștefan ar folosi mai multe autoturisme de lux, evaluate la sute de mii de euro, înmatriculate pe societăți comerciale aflate în sfera de influență a familiei sau a partenerilor de afaceri. David Ștefan (25 de ani) ar utiliza în prezent un BMW M5, înmatriculat pe o societate în care fosta soție a magistratului deține calitatea de asociat.

În trecut, acesta ar fi circulat cu un McLaren GT, vehicul al cărui proprietar era MESTA MARMURA SI TRAVERTIN SRL, administrată de Bilal Gur. Acesta este nepotul lui Ramazan Gur, un influent om de afaceri turc, despre care sursele judiciare afirmă că este un apropiat al procurorului Gigi Valentin Ștefan. De asemenea, în unele informații vehiculate în spațiul public este menționat și un Lamborghini înmatriculat pe o societate comercială.

Informațiile apar la o zi după ce procurorii din cadrul Parchetului General au descins la sediul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța și la locuințele a doi magistrați din oraș, într-un dosar care vizează suspiciuni de trafic de influență.

Mașina de lux pe care o folosește David Ștefan Foto: amator

Vizați de anchetă sunt Gigi Valentin Ștefan (tatăl lui David Ștefan) și Teodor Niță. Cei doi sunt suspectați de trafic de influență, ancheta fiind instrumentată de procurori special desemnați pentru investigarea faptelor presupus comise de magistrați. Descinderile au avut loc atât în birourile acestora, cât și la locuințele lor. 

Numele celor doi magistrați au mai fost menționate anterior în spațiul public, inclusiv în legătură cu dosarul fostului șef al CNAS, Lucian Duță, condamnat definitiv în 2022 la șase ani de închisoare pentru luare de mită, într-un dosar privind implementarea cardului național de sănătate.

În motivarea instanței au existat referiri critice la modul de instrumentare a unor anchete, însă acestea fac parte din considerentele unei hotărâri judecătorești și nu reprezintă constatări definitive de natură penală.

Teodor Niță este cunoscut în magistratură, având o carieră care include funcții de judecător, avocat și procuror, iar în 2020 a candidat pentru funcția de procuror-șef al DIICOT.

Gigi Valentin Ștefan a deținut de-a lungul timpului mai multe funcții de conducere în structuri de parchet din Constanța, fiind considerat una dintre figurile importante ale sistemului judiciar local.

Numele său a fost menționat și în legătură cu o proprietate de mari dimensiuni construită pe malul lacului Siutghiol, care figurează pe numele soției sale. Terenul ar proveni din retrocedări care au făcut obiectul unor controverse și pentru care fostul primar Radu Mazăre a fost condamnat definitiv.

În același context a fost invocat și numele omului de afaceri Ramazan Gur, fost președinte al Oamenilor de Afaceri Turci din Constanța și partener de afaceri al Monicăi Ștefan, fosta soție a procurorului.

Acesta ar fi obținut, în trecut, mai multe avize de construcție pentru firmele sale, în baza unor decizii ale administrației locale conduse de Radu Mazăre, într-un context descris la acel moment drept controversat în spațiul public, fiind invocate relații cu persoane influente din mediul politic și juridic.

Actualitate
fiul procurorului Gigi Valentin Ștefan

mai 13, 2026 0 Comentariu
Dragoş Argeşeanu, acuzat de agresiune de tot mai multe femei. Le spunea că se culcă doar cu “îngeri întrupaţi”
de Steliana Costea
Două femei au depus deja plângere la poliţie împotriva lui Ovidiu Dragoș Argeșanu, aşa numitul „maestru spiritual” acuzat că-şi agresa sexual pacientele care veneau la terapie. Numărul victimelor se presupune că e mult mai mare. Una dintre ele a povestit pentru Observator coşmarul prin care a trecut în cabinet. Mai mult, psiholog de profesie, încearcă să ajute acum şi alte tinere care au căzut în capcana individului.

Psihoterapeuta Carmen Grigoraş Niţescu a mers la o şedinţă de consiliere la maestrul spiritual. Pentru că era interesată de tehnica japoneză Reiki a ajuns în cabinetului lui Dragos Ovidiu Argeşanu. La a doua şedinţă lucrurile au degenerat.

“S-a comportat diferit. Mi-a spus să închid ochii. Să mă verifice. Nu am înţeles ce înseamnă verificarea asta. M-am conformat pentru că eram până la urmă într-un cabinet.”, spune Carmen Grigoraş Niţescu, psiholog. 

“El s-a lipit efectiv, şi-a lipit corpul lui de spatele meu. De fapt, întreg corpul lui era lipit de al meu. Îmi trecea prin minte în acel moment ,,dacă aşa trebuie să fie această iniţiere. Era şi cu mâinile pe capul meu, îmi punea mâna şi pe sâni.”, a mai spus Carmen Grigoraş. 

Pshioterapeuta spune că Argeşanu i-a făcut avansuri sexuale. Îşi numea pacientele “îngeri întruchipati”.

“Şi a spus aşa, drept: “Eu am voie să mă culc doar cu îngeri întrupaţi!”. Şi eu am întrebat ,,Cum adică aveţi voie?” . ,,Eu am voie pentru că îngerii întrupaţi nu au karmă.“, a mărturisit Carmen Grigoraş. 

După ce și-a postat pe Facebook experiența traumatizantă, Carmen Grigoraș Nițescu a primit mai multe mesaje de la alte femei. 35 de victime i-au povestit despre abuzuri sexuale și chiar viol. Una dintre ele era însărcinată.

“Mi-a spus: După ce am fost acolo, am plecat vomitând. Şi la câteva zile, ea a şi pierdut sarcina. Ce sper eu, în primul rând, ca toate femeile care au avut experienţe de genul acesta să îi dea ruşinea înapoi.”, a mai spus Carmen Grigoraş. 

12 femei îl acuză pe aşa zisul guru de manipulare. Alte 7 femei au vorbit public într-o investigaţie Snoop.

“A spus că sunt o depresivă şi că am o problemă cu chestia asta. Că sunt plină de draci. Că eu mă culc numai cu demoni mari. Că sunt o persoană porno. Mi-a spus că trebuie să mă ridic, să-mi măsoare şarpele Kundalini. M-a cambrat.“, a mărturisit o victimă. 

“S-a apropiat cu corpul lui de corpul meu. A început să coboare mâna peste sâni, abdomen. Nu ştiu când şi cum, dar m-am trezit cu…”, a mai adăugat victima. 

Ovidiu Dragoș Argeșanu nu vrea să comenteze acuzaţiile.

Ovidiu Dragoș Argeșanu: O să fac, dar să treacă valul!

Reporter: E un val?

Ovidiu Dragoș Argeșanu: E un val! Fugiţi! Am zis că nu!

Poliţiştii Capitalei fac apel la femei să depună plângeri. Până acum doar două tinere au depus sesizări oficiale.

Actualitate
agresiuni sexuale

mai 13, 2026 0 Comentariu
Republica Moldova a făcut unele progrese în prevenirea corupției, dar ritmul rămâne insuficient
de Steliana Costea
Raportul European (GRECO) din 27 martie 2026 arată că R. Moldova a făcut unele progrese în prevenirea corupției, dar ritmul rămâne insuficient. Din 25 de recomandări formulate anterior, doar 7 au fost implementate complet, 12 parțial, iar 6 nu au fost implementate deloc, potrivit Oficiului Avocatului Poporului (OAP), citat de Ziarul de Gardă.

Raportul reflectă inclusiv constatările și evaluările formulate de Oficiul Avocatului Poporului (OAP), care acționează ca un actor-cheie în raportarea alternativă către GRECO.

„Prin urmare, raportul vizează și activitatea OAP în domeniul protecției avertizorilor de integritate și al asigurării accesului la informațiile de interes public – două domenii în care instituția nu doar exercită atribuțiile prin mandatului său,  ci și documentează disfuncționalități sistemice și lacune de implementare. În acest sens, rolul OAP depășește dimensiunea formală, consolidând mecanismul de monitorizare GRECO”, potrivit Oficiului Avocatului Poporului.

În acest context, instituția comunică constatările OAP ca parte a acestui demers de raportare alternativă și prezintă situația de ansamblu privind conformitatea R. Moldova cu standardele europene anticorupție, evidențiind atât progresele, cât și lacunele sistemice.

Politică
coruptie, moldova

mai 13, 2026 0 Comentariu
Criza politică din România, studiu de caz: „Pentru a înțelege încotro merge lumea, e mai bine să privim la București, nu la Beijing”
de Steliana Costea
Tensiunile politice de la București atrag tot mai mult atenția analiștilor internaționali. Un studiu publicat în mai 2026 de GANES Strategic Solutions, intitulat „The Iceberg Thesis – Sovereign Risk after Bolojan” („Teza Aisbergului – Riscul suveran după Bolojan”), susține că situația politică românească reflectă o problemă mult mai amplă: dificultatea democrațiilor europene de a menține simultan stabilitatea politică, disciplina fiscală și coeziunea socială

„Uneori, de fapt, pentru a înțelege cu adevărat încotro merge lumea, este mai bine să privim nu la Beijing, ci la București”, scrie, într-un articol publicat de Nuovo Giornale Nazionale, jurnalistul italian Marco Palombi, specializat in analize economice si politice, care comentează studiul prezentat de GANES Strategic Solutions.

Raportul arată că prăbușirea guvernului condus de Ilie Bolojan nu reprezintă finalul unei crize, ci momentul în care aceasta devine vizibilă în toată amploarea ei.

Autorii studiului subliniază că miza nu mai este doar formarea unei majorități parlamentare, ci capacitatea întregului sistem politic de a genera un executiv coerent și credibil pentru perioada 2027–2028.

Documentul analizează contradicția care a marcat România în ultimii ani: un cadru politic pro-occidental aparent solid, care a coexistat cu o acumulare constantă de nemulțumiri sociale, percepții de corupție, stagnare economică și neîncredere în elite.

Ascensiunea AUR

Aceste tensiuni, ignorate mult timp, au alimentat ascensiunea AUR, partid care, potrivit raportului, a devenit principalul canal de exprimare a protestului social, în parte datorită izolării sale politice.

În același timp, partidele tradiționale își modifică poziționările. PNL și o parte din USR se deplasează spre un centru-dreapta mai rigid, axat pe anticorupție și ordine instituțională. PSD, după ani de guvernare în care a plătit costuri politice fără beneficii electorale, adoptă un discurs mai protecționist și parțial suveranist, încercând să recupereze electoratul pierdut, arată raportul.

Același studiu avertizează însă că România intră în această etapă cu o marjă de manevră extrem de redusă: deficitul bugetar a ajuns la aproximativ 8% din PIB în 2025, iar necesarul de finanțare pentru anul următor este estimat la 13,5% din PIB. Mai mult, datoria publică, aflată la 54% din PIB la finalul lui 2024, ar putea depăși pragul de 60% în 2026. În acest context, reducerea emisiunilor de eurobonduri este interpretată nu doar ca o decizie tehnică, ci și ca un semnal că piețele încep să perceapă un risc mai ridicat.

Instabilitatea parlamentară, doar partea vizibilă a problemei

Conceptul central al raportului, „teza aisbergului”, sugerează că instabilitatea parlamentară este doar partea vizibilă a problemei, arată jurnalistul italian. Sub ceea ce se vede la suprafață se află transformarea profundă a sistemului politic, cu riscul unei evoluții similare celei din Bulgaria: guverne scurte, instituții slăbite, dificultăți în absorbția fondurilor europene și creșterea treptată a costurilor de finanțare.

Autorii studiului subliniază că vulnerabilitatea cea mai mare nu este o  eventuală retrogradare, ci deteriorarea capacității administrative de a gestiona eficient fondurile europene, care reprezintă peste 15 miliarde de euro în arhitectura financiară a României pentru 2026. Într-o astfel de situație, riscul politic se transformă rapid în risc fiscal și instituțional.

Raportul conturează patru scenarii pentru perioada următoare. Doar unul dintre ele – formarea unei coaliții pro-occidentale stabile – ar permite menținerea ratingului de țară și reducerea presiunilor asupra piețelor. Celelalte scenarii includ degradări ale ratingului, creșterea spread-urilor și diminuarea încrederii investitorilor.

Rolul lui Nicușor Dan

În centrul acestor evoluții se află rolul președintelui Nicușor Dan, considerat de autorii studiului figura cheie în capacitatea României de a reconstrui un cadru politic coerent. Concluzia raportului este că România are nevoie nu doar de un guvern funcțional, ci de o nouă narațiune politică, capabilă să armonizeze austeritatea, stabilitatea democratică, orientarea occidentală și acceptarea socială.

Analiza depășește însă cazul României, ridicând întrebări despre reziliența democrațiilor europene într-o perioadă marcată de presiuni economice, polarizare politică și erodarea încrederii în instituții. Raportul sugerează că depolitizarea prelungită a deciziilor economice, transferate către structuri tehnocratice sau europene, a dus la crearea unui un vid care se întoarce acum în sistem sub forma populismului și a contestării elitelor.

În acest context, România devine un studiu de caz pentru o tendință mai largă, care ar putea afecta și alte state europene în anii următori.

Politică
criza politica

mai 12, 2026 0 Comentariu
Udrea sare în apărarea lui Nicușor Dan după atacul lui Kovesi : „O mediocră. Băsescu te-a numit pentru că erai femeie, tânără, voleibalistă…”
de Steliana Costea
Elena Udrea a reacționat dur după declarațiile critice făcute de Codruţa Kovesi despre Nicușor Dan, relansând acuzații vechi privind activitatea acesteia în fruntea justiției și modul în care a fost promovată în funcții-cheie și calificând-o drept „mediocră”.

Elena Udrea, fost ministru al Turismului în mandatul președintelui Traian Băsescu, a reacționat public după afirmațiile deloc măgulitoare făcute de Laura Codruța Kövesi la adresa lui Nicușor Dan, intervenind în apărarea acestuia și lansând, în același timp, un nou atac direct împotriva fostei șefe a DNA.

Într-o postare publicată luni, 11 mai, pe Facebook, Elena Udrea a atacat-o frontal pe Codruța Kovesi și a readus în discuție acuzațiile privind presupuse abuzuri comise în perioada în care aceasta conducea Direcția Națională Anticorupție.

„Am ajuns să fiu de partea lui Nicușor Dan! Față de tupeul lui Kovesi de a ironiza performanțele olimpice ale acestuia și de a-l trimite să se odihnească, pentru ca și-a permis să afirme că, în vremea ei, DNA a făcut abuzuri, lucru deja dovedit prin zeci de decizii ale instanțelor de judecată din România, alte țări europene și CEDO și, prin Rapoarte cuprinzând aceste abuzuri, aprobate de instituții oficiale”, a scris Elena Udrea.

Ea a continuat printr-un atac la adresa carierei profesionale a Laurei Codruța Kovesi, făcând referire la modul în care aceasta a fost numită în funcții-cheie în sistemul judiciar.

„Ca să zic așa, faptul că ai fost olimpic internațional la matematică, faptul că ai fost votat de 6.168.642 de români, este mai important și infinit mai bine decât să fii mediocră profesional și să ajungi în funcție de Procuror General al României, sau Procuror șef la DNA, doar pentru că Traian Băsescu te-a numit pe criterii nu de competența, ci de discriminare pozitivă: femeie, tânără și, colac peste pupăză, pentru că fusesei voleibalistă (baschetbalistă), deci a presupus că ai spirit de echipă și poți fi un bun șef pentru procurori!!! Iar că este așa, nu mă poate contrazice nimeni!”, a adăugat Udrea.

Noul atac verbal extrem de dur al Elenei Udrea se înscrie într-o relație conflictuală care durează de mai bine de un deceniu și care își are originile în perioada mandatelor lui Traian Băsescu la Palatul Cotroceni.

În anii în care Traian Băsescu conducea statul, ambele au ocupat poziții influente, deși în zone diferite de putere. Elena Udrea era considerată unul dintre cei mai apropiați colaboratori politici ai președintelui Băsescu, în timp ce Laura Codruța Kovesi devenise una dintre figurile centrale ale sistemului judiciar, ocupând funcții de conducere în Ministerul Public și ulterior la DNA.

Pentru o perioadă, traseele lor politice și instituționale au evoluat în paralel, fiind asociate aceluiași centru de putere, însă relația dintre ele s-a deteriorat puternic în momentul în care DNA, instituție condusă de Kovesi, a început să investigheze persoane din cercul apropiat al fostului președinte Traian Băsecu.

Punctul de ruptură l-a reprezentat celebrul dosar „Gala Bute”, în care Elena Udrea a fost condamnată și încarcerată. Din acel moment, fostul ministru al Turismului a devenit unul dintre cei mai vocali critici ai fostei șefe DNA, acuzând-o în repetate rânduri de abuzuri și  de faptul că a folosit justiția ca instrument politic.

Chiar și după ce drumurile lor s-au separat  – Laura Codruța Kövesi ajungând la conducerea Parchetul European, iar Elena Udrea executând o pedeapsă cu închisoarea în dosarul „Gala Bute” – schimburile de replici indirecte și criticile publice nu au încetat.

Chiar şi după gratii, Elena Udrea a continuat să publice frecvent mesaje critice la adresa fostei șefe DNA, folosind aparițiile publice sau declarațiile acesteia pentru a-și susține propria interpretare asupra evenimentelor din perioada în care DNA instrumenta dosare de mare corupție.

Politică
kovesi, udrea

mai 12, 2026 0 Comentariu
Liberalul Virgil Popescu îl atacă pe Simion și anunță dezvăluiri despre „jaful de la Gorj”
de Steliana Costea
Europarlamentarul PNL Virgil Popescu i-a transmis luni un mesaj dur liderului AUR, George Simion, după gestul făcut de acesta la Târgu Jiu, când a mimat cătușele în fața camerelor de filmat, ca răspuns la o întrebare legată de statul de drept.

Liberalul susține că gestul lui Simion reprezintă „un autoportret politic” și îl acuză de extremism, retorică pro-rusă și atacuri la adresa valorilor democratice.

Virgil Popescu a afirmat că gestul mâinilor legate „i se potrivește perfect” lui George Simion.

„Simioane, gestul mâinilor legate ți se potrivește perfect. L-ai făcut la Târgu Jiu, în fața camerelor, ca răspuns la o întrebare despre statul de drept. Un om care, întrebat despre democrație, mimează cătuşe pentru adversarii politici nu face campanie. Îşi face autoportretul”, a scris europarlamentarul PNL pe Facebook.

Acesta a explicat că declarațiile sale anterioare despre necesitatea unui „cordon sanitar democratic” împotriva extremiștilor reprezintă un principiu aplicat în democrațiile europene consolidate.

„Eu am vorbit despre un cordon sanitar democratic. Despre un principiu pe care toate democraţiile europene serioase l-au învăţat pe pielea lor: extremiştii pro-ruşi ca tine, care girează violenţa şi ameninţă familiile oamenilor, nu au ce căuta la guvernarea unei ţări NATO şi UE. Punct. Asta nu e o opinie personală, e ABC-ul apărării democraţiei”, a punctat liberalul.

Acuzații privind mesaje pro-ruse și atacuri politice

Virgil Popescu l-a acuzat pe liderul AUR că a repetat, în trecut, narative favorabile Kremlinului.

Fostul ministru al Energiei a amintit perioada anului 2022, când, spune el, România a traversat fără probleme majore criza aprovizionării cu gaze naturale, în timp ce George Simion ar fi susținut mesaje critice la adresa sancțiunilor impuse Rusiei.

„În 2022, când Putin, pe care îl slujești fără ezitare, a tăiat gazul Europei, eu eram ministrul Energiei şi am ţinut România în picioare — fără raționalizarea consumului, fără întreruperi în alimentare, cu o iarnă trecută în siguranță. Atunci tu ce făceai? Repetai narațiunile Kremlinului despre „sancțiunile care ne distrug pe noi, nu pe Rusia”, a afirmat acesta.

Anunță dezvăluiri despre „jaful de la Gorj”

Virgil Popescu a mai declarat că democrația dispune de suficiente mecanisme pentru a răspunde unor astfel de manifestări politice și a reiterat ideea izolării formațiunilor extremiste.

„Simioane, democrația nu se sperie de gesturi cu cătușe. Democrația, pe care, de altfel, tu nu o înţelegi, are instrumente — alegeri, instituţii, dezbatere publică, cordon sanitar împotriva extremiştilor pro-ruşi ca tine — şi le va folosi. Pe toate. Mâine vă voi face dezvăluiri despre jaful de la Gorj”, a transmis europarlamentarul.

Politică
scandal, simion

mai 12, 2026 0 Comentariu
Știi câte puncte de penalizare ai pe permisul auto? Cum se poate verifica online istoricul sancțiunilor
de Steliana Costea
Șoferii pot verifica situația permisului de conducere și punctele de penalizare online şi pot solicita istoricul sancțiunilor rutiere, cu toate datele relevante despre statutul lor în trafic.

Verificarea situației permisului de conducere și a punctelor de penalizare acumulate în trafic poate fi realizată, în prezent, fără drumuri la ghișeu, prin intermediul platformelor digitale ale Ministerului Afacerilor Interne. Sistemul online permite șoferilor să își consulte rapid istoricul sancțiunilor rutiere și starea dreptului de a conduce, folosind metode de autentificare securizate.

Accesul la informațiile privind permisul de conducere și punctele de penalizare se face prin platforma oficială hub.mai.gov.ro, parte a serviciilor digitale dezvoltate de Ministerul Afacerilor Interne pentru simplificarea interacțiunii dintre cetățeni și instituțiile statului.

Autentificarea

Pentru a utiliza serviciul, utilizatorul trebuie să acceseze platforma și să selecteze opțiunea de autentificare.

Este important de precizat că serviciile sunt disponibile exclusiv persoanelor care dețin un cont validat în sistem, ceea ce presupune confirmarea identității.

Autentificarea poate fi realizată prin mai multe metode. Sunt acceptate cartea electronică de identitate (CEI), aplicația ROeID, contul Ghiseul.ro sau un cont creat direct pe platforma HUB MAI.

În cazul în care utilizatorul își creează un cont direct, validarea identității se face fizic, la un ghișeu al Poliției Române.

Dintre toate opțiunile, utilizarea contului Ghiseul.ro este considerată cea mai rapidă și accesibilă variantă pentru majoritatea șoferilor.

Solicitarea istoricului de sancțiuni

După autentificare, utilizatorul are acces la secțiunea „Șoferi și vehicule”, unde poate selecta opțiunea „Solicită istoricul sancțiunilor rutiere”. Sistemul completează automat datele de identificare ale solicitantului, ceea ce reduce timpul necesar introducerii informațiilor.

În continuare, este necesară selectarea motivului pentru care se solicită documentul. Acesta poate fi „personal”, „altele” sau alte opțiuni puse la dispoziție de platformă. După alegerea motivului, cererea este transmisă prin apăsarea butonului „TRIMITE”.

După trimiterea solicitării, platforma afișează statusul cererii, iar procesarea durează, de regulă, între unu și două minute. În acest interval, utilizatorul este sfătuit să reîmprospăteze pagina pentru actualizarea informațiilor.

Ulterior, sistemul generează automat un document în format PDF, care conține datele de identificare ale șoferului, situația dreptului de a conduce, numărul punctelor de penalizare active și istoricul sancțiunilor rutiere aplicate.

Documentul poate fi descărcat direct pe dispozitiv, păstrat pentru consultări ulterioare sau transmis, la nevoie, altor instituții ori persoane, în funcție de scopul pentru care este solicitat. Această procedură face parte din procesul mai larg de digitalizare a serviciilor publice, care urmărește reducerea timpului de așteptare și simplificarea accesului la date administrative.

Social
PUNCTE PENALIYARE

mai 12, 2026 0 Comentariu
Ziarul de Gardă: Cum a devenit Găgăuzia teren de testare pentru imixtiunea Rusiei și corupția electorală din R. Moldova
de Steliana Costea
Deși Republica Moldova funcționează, în general, ca o democrație electorală, cu alegeri multipartide, competitive și monitorizate, acest proces a fost vulnerabilizat constant de imixtiuni externe și de mecanisme de corupere politică și electorală, arată o analiză realizată de Ziarul de Gardă.

Găgăuzia este o regiune cu statut juridic special din R. Moldova care a fost luată sub control în 2023. O analiză realizată de Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT) arată că schema de corupere electorală utilizată în Găgăuzia s-a încercat a fi extinsă la scară națională, fiind aplicat și în alegerile prezidențiale, din 2024, și la cele parlamentare, din 2025.

Chiar dacă autoritățile centrale au reușit să limiteze parțial efectele coruperii electorale la nivel național, nu au depășit consecințele alegerilor pentru guvernatorul Găgăuziei din 2023. Din această cauză, Găgăuzia se află într-o criză instituțională profundă, relațiile dintre Chișinău și Comrat sunt blocate, iar tensiunile riscă să se transforme într-o criză politică și etno-politică. Potrivit analizei, revenirea la normalitate presupune realegerea guvernatorului și a Adunării Populare în condiții libere și corecte.

În perioada sovietică, populația găgăuză a fost puternic rusificată, limba rusă devenind dominantă în educație, administrație și comunicare publică. În același timp, limba găgăuză a rămas slab protejată instituțional, iar limba română a fost privită cu reticență.

„Această realitate a facilitat atât vulnerabilitatea la dezinformarea propagată de mass-media din Federația Rusă, cât și o ruptură informațională profundă față de discursul public național, mediat predominant prin limba majorității”, se arată în analiza ADEPT.

Federația Rusă a exploatat constant aceste rupturi prin mai multe instrumente: imixtiune mediatică, politică și financiară în alegeri, șantaj comercial și energetic, embargouri, ajutor umanitar selectiv pentru fidelizarea elitelor regionale și, mai recent, „coruperea directă a alegătorilor prin transferuri bancare directe de către o bancă de stat din Rusia pe conturile cetățenilor moldoveni, cu utilizarea ilegală a datelor personale”.

Un moment important este adoptarea Legii din 1994 privind statutul special al Găgăuziei, prezentată ca un compromis care a reintegrat regiunea în spațiul constituțional moldovenesc.

„Două luni mai târziu, Guvernul Republicii Moldova a organizat, cu suportul autorităților locale din localitățile populate de găgăuzi, alegerea Adunării Populare a Găgăuziei și a guvernatorului regiunii. Primul și cel de al doilea ciclu electoral privind alegerea forului reprezentativ și a guvernatorului UTAG s-au desfășurat fără conflicte, cu implicarea partidelor politice naționale în competițiile electorale, care au reușit să promoveze candidați în organele eligibile regionale”, scriu autorii despre primele alegeri.

Tensiunile însă au apărut după alegerile parlamentare din 2001, când Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) a obținut sprijin masiv în Găgăuzia pe baza unui acord cu Adunarea Populară a Găgăuziei (APG).

„Datorită suportului APG, PCRM a obținut 80.6% din voturile alegătorilor din circumscripția electorală UTAG, însă nu a putut să-și onoreze un șir dintre promisiunile menționate. În consecință, de atunci, în mod continuu, liderii politici regionali acuză autoritățile centrale de intenția de a limita împuternicirile UTAG, obținute în urma unui compromis politic, odată cu adoptarea Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei”, scrie în analiza ADEPT.

Drept răspuns, PCRM a declanșat o campanie împotriva guvernatorului Croitor, acuzându-l de abuzuri și legături cu regiunea transnistreană. APG a inițiat un referendum de demitere, dar Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei a constatat mai multe ilegalități: lipsa procedurilor corecte, lipsa unei decizii judecătorești, vot insuficient în APG, participare foarte scăzută și context politic tensionat. Croitor a propus un referendum autentic privind încrederea în instituțiile regionale, dar inițiativa a fost respinsă. Ulterior, acesta a demisionat și nu a fost admis la alegerile anticipate, deși demisionase tocmai pentru a provoca aceste alegeri.

Totodată, alegerile anticipate pentru guvernator au fost, potrivit observatorilor, problematice. Unii candidați incomozi au fost presați sau eliminați, iar prezența la vot nu a atins pragul legal de 50%. Cu toate acestea, scrutinul a fost validat.

PCRM a făcut schimbări în constituție, schimbând titlul unui articol din „statutul special de autonomie” în „Unitatea teritorială autonomă Găgăuzia” (UTAG). Deși PCRM a considerat că și-a îndeplinit astfel promisiunile făcute în 2001, liderii regionali au fost nemulțumiți de prevederea: „Controlul asupra respectării legislaţiei Republicii Moldova în unitatea teritorială autonomă Găgăuzia se exercită de Guvern, în condiţiile legii”.

Prima formațiune importantă a fost „Gagauz-Halcî”, înregistrată oficial de Consiliul de Miniștri al RSS Moldovenești în octombrie 1989. Inițial, aceasta a fost o platformă de discuții, apoi a devenit o organizație umbrelă pentru grupuri precum „Birlik” (Unitate) și „Vatan” (Patria).

În 1990, când a fost adoptată declarația de libertate și independență a poporului găgăuz față de R. Moldova, autoritățile RSS Moldovenești au dizolvat mișcarea, considerând-o contrară Constituției și integrității teritoriale. Adept precizează că și constituția URSS menționa că „teritoriul unei republici unionale nu poate fi modificat fără consimțământul acesteia”.

După dizolvare, rolul principal în promovarea intereselor găgăuze a revenit deputaților găgăuzi și liderilor regionali, iar soluția finală a fost includerea statutului special în Constituția Moldovei din 1994.

La primele alegeri regionale existau două partide regionale: Partidul Popular al Găgăuzilor și Partidul Popular „Vatan”. Însă modificările legislative din 1998 au impus cerințe mult mai dure pentru înregistrarea partidelor, iar prin urmare, competiția politică regională a ajuns să fie dominată de partide naționale și candidați independenți.

„1/3 din cele 43 de partide existente în Republica Moldova nu au putut face față procedurii de reînregistrare, inclusiv cele două partide din UTAG. Amendamentele legislative prin care s-a impus existența branșelor teritoriale în jumătate din raioane au făcut imposibilă înregistrarea partidelor regionale de principiu”, scrie ADEPT.

După ce Mihail Formuzal, primarul municipiului Ceadâr-Lunga, a câștigat funcția de guvernator în 2006 , a fost înregistrată o ascensiune a politicienilor independenți regionali.

„Programul electoral al noului guvernator a însumat, practic, toate pretențiile elitei regionale față de guvernarea PCRM, acuzată că a atentat la împuternicirile legale ale UTAG, cerând punerea în practică a drepturilor limitate și insistând pe îndeplinirea promisiunilor PCRM”, se arată în analiza ADEPT.

Renunțarea liderilor regionali la cooperarea cu partidele naționale a făcut ineficientă competiția politică din UTAG. Pentru a-și lărgi numărul de susținători liderii regionali au recurs la utilizarea organizațiilor obștești în calitate de substituenți a partidelor. Guvernatorul, Mihail Formuzal a reușit să transforme organizația obștească „Mișcarea Găgăuzia Unită” (MGU), înregistrată, la 3 februarie 2004, pe când deținea funcția de primar al orașului Ceadâr Lunga în cel mai „influent partid regional”.

Iar principalul contracandidat al lui Mihail Formuzal, la alegerile pentru funcția de guvernator din 2006 și din 2010, primarul municipiului Comrat, Nicolai Dudoglo, a procedat la fel, înregistrând în 2010 organizația obștească „Mișcarea Noua Găgăuzie” (MNG), devenind liderul acesteia.

„Începând cu 2010, mișcările obștești – Găgăuzia Unită și Găgăuzia Nouă au activat ca principalele forțe politice rivale din Găgăuzia, deși ambele aveau statut de organizații neguvernamentale”, precizează ADEPT.

În 2014, ambele mișcări au decis la un moment dat să restabilească cooperarea cu partidele naționale. Liderul MGU, Mihail Formuzal, a stabilit un parteneriat cu liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), Vlad Filat, care a deținut funcția de prim-ministru în perioada 2009- 2010. De cealaltă parte, MNG a stabilit un parteneriat cu Partidul Democrat din Moldova (PDM) – componentă, la fel ca și PLDM, a coaliției de guvernare Alianței pentru Integrare Europeană (AIE). Cooperarea MNG cu PDM a evoluat până la absorbirea primei de către PDM. În consecință, la alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei, din 9 – 23 septembrie 2012, PDM s-a ales cu o majoritate, deși nici un deputat nu fusese ales din partea PDM.

În anul 2005, Duma de Stat a Rusiei a adoptat o declarație împotriva R. Moldova, după ce Chișinăul a cerut retragerea trupelor ruse din regiunea transnistreană și a calificat prezența militară rusă drept ocupație ilegală.

Potrivit ADEPT, prima acțiune de imixtiune a Rusiei a fost implicarea în alegerile parlamentare 6 martie 2005, „cu scopul influențării rezultatelor finale ale scrutinului prin intermediul finanțării ilegale a oponenților PCRM, țintind destabilizarea situației social-politice din țară”.

În alegerile pentru APG din 2008, imixtiunea s-a manifestat prin încercarea de a semna un acord între Găgăuzia și Moscova chiar înainte de scrutin și prin folosirea ajutorului umanitar rusesc ca instrument politic.

„Documentul urma să fie semnat la 6 martie 2008 de către primarul Moscovei, Yuri Lujkov, şi guvernatorul Găgăuziei, Mihail Formuzal, dar autoritățile Republicii Moldova s-au opus acelei întâlniri, calificând-o drept inoportună în ajunul alegerilor”, subliniază ADEPT.

La alegerile pentru guvernator din 2010, Rusia a susținut simultan candidați regionali rivali, dar nu candidatul PCRM.

„Astfel, administraţia prezidențială s-a angajat în susținerea lui Mihail Formuzal, anunțând conferirea, chiar în ajunul primului tur de scrutin, a Diplomei de Onoare a Preşedintelui Federaţiei Ruse, pentru aportul deosebit în dezvoltarea şi consolidarea cooperării culturale dintre Federația Rusă şi Moldova. Pentru cel de al doilea tur de scrutin a fost planificată înmânarea Diplomei, cu exact două zile înaintea votării, în ajunul «zilei tăcerii» (…) În calitate de primar al municipiului Comrat – capitala Găgăuziei, Nicolae Dudoglo s-a bucurat de suportul primăriei Moscovei, care s-a materializat în semnarea unui acord de parteneriat și cooperare cu Administraţia raionului Sokolniki al districtului administrativ de Est din oraşul Moscova”, scrie ADEPT.

Totuși, ajutorul umanitar rusesc primit de administrația Formuzal, a avut efecte contrare. O comisie a APG a acuzat distribuirea frauduloasă a câtorva mii de tone de motorină și cereale, estimând prejudicii de aproximativ 2 milioane de lei, guvernatorul fiind acuzat de „fraudarea alegerilor prin intermediul imixtiunii străine”. S-a încercat inițierea procedurii de impeachment împotriva guvernatorului, dar aceasta a eșuat din lipsa majorității calificate.

Politică
rusia