Autor: Steliana Costea

mai 18, 2026 0 Comentariu
Scandalul la Eurovision 2026 continuă: Un deputat PAS cere demisia conducerii Teleradio-Moldova după punctajul controversat acordat României
de Steliana Costea
Deputatul PAS Dinu Plîngău cere demisia conducerii companiei publice „Teleradio-Moldova” (TRM), instituția responsabilă de desemnarea juriului național. Scandalul a izbucnit după finala Eurovision 2026, în urma punctajului extrem de mic acordat României de juriul de la Chișinău.

Parlamentarul a declarat că actuala conducere a TRM ar trebui să plece din funcții, iar în cazul în care acest lucru nu se va întâmpla voluntar, Parlamentul ar trebui să intervină pentru demiterea acesteia.

„Nu cred că vreo anchetă sau vreo justificare poate fi credibilă în această situaţie. TRM-ul nu este la primul scandal enorm. Doar demisii în conducerea instituţiei mai poate spăla un pic ruşinea. Dacă nu urmează demisii, poziţia mea este ca Parlamentul să pregătească hotărârea de destituire a conducerii instituţiei din funcţiile ocupate”, a scris Dinu Plîngău pe Facebook.

Controversa a izbucnit după ce juriul Republicii Moldova a acordat doar trei puncte reprezentantei României, Alexandra Căpitănescu, în finala competiției, în timp ce publicul moldovean a oferit maximum de puncte, 12.

Diferența majoră dintre votul juriului și cel al telespectatorilor a stârnit un val de critici de ambele părți ale Prutului și a ridicat semne de întrebare cu privire la modul în care au fost evaluate prestațiile concurenților.

Victoria Cușnir, una dintre membrele juriului, a explicat că evaluarea s-a făcut în timpul repetițiilor generale și nu pe baza prestației din finală. Aceasta a adăugat că reprezentația României din repetiții ar fi fost mai slabă decât cea din finală. Cușnir a susținut însă că a acordat o notă „foarte bună” României și că nu poate fi responsabilă pentru punctajele oferite de ceilalți membri.

Juriul Republicii Moldova a fost format din șapte membri, printre care și directorul general adjunct al „Teleradio-Moldova”, Andrei Zapșa. Componența acestuia a fost aprobată de conducerea TRM. Cei 7 sunt: Andrei Zapsa, Pavel Orlov, Stanislav Goncear, Cătălina Solomac, Corina Caireac, Ilona Stepan şi Victoria Cusnir.

Ministrul Culturii din Moldova cere lămuriri după cele 3 puncte acordate României

Reacții au venit și din partea ministrului Culturii din Republica Moldova, Cristian Jardan, care a cerut clarificări oficiale privind discrepanța dintre votul publicului și cel al juriului.

Ministrul i-a felicitat atât pe Satoshi, reprezentantul Republicii Moldova, cât și pe Alexandra Căpitănescu, reprezentanta României, însă și-a exprimat public nedumerirea față de rezultatul final al votului juriului moldovean.

Deși reprezentanta României, Alexandra Căpitănescu, a încheiat competiția pe locul al treilea, cu 296 de puncte, momentul acordării voturilor din partea juriilor naționale a lăsat un gust amar multor telespectatori români. Cea mai mare surpriză neplăcută a venit chiar din Republica Moldova, țară de la care publicul din România se aștepta la un sprijin consistent.

Actualitate
deputat pas, eurovision

mai 18, 2026 0 Comentariu
Hantavirus în România. Institutul Cantacuzino confirmă cazul din Arad. Tânărul de 25 de ani este infectat cu tulpina transmisă de rozătoare
de Steliana Costea
Institutul Cantacuzino a confirmat luni că bărbatul internat la Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad este infectat cu o tulpină de hantavirus asociată rozătoarelor, care nu se transmite de la om la om.

„Proba de la pacientul testat la Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad a fost identificată de către specialiștii Laboratorului infecții transmise prin vectori din Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”, joi 14 mai a.c., cu rezultat pozitiv, folosind testul Elisa, iar astăzi, 18 mai a.c., proba a fost testată folosind tehnica Western Blot. (…) Aceste tipuri de virusuri nu se transmit de la om la om ci numai prin contact cu rozătoarele”, au scris reprezentanții de la Institutul Cantacuzino pe Facebook.

Pentru prima oară, în România, în anul 2005 au fost înregistrate cazuri de infecție cu virusul Hantaan în zona Arad, ocazie cu care Institutul Cantacuzino a efectuat investigații serologice la grupuri profesionale cu risc.

„Au fost recoltate 115 probe serologice de la pădurari din județele: Argeș, Arad, Mureș, Harghita, Covasna și Bistrița-Năsăud. Nivelul de seroprevalență a fost de 6,08%, considerat de autori, similar celor întâlnite la persoane din această grupă de risc din țări vecine”, conform Institutului.

Pacientul, un tânăr de 25 de ani din orașul Sântana, județul Arad, se află în continuare internat, însă starea sa este bună și stabilă, potrivit reprezentanților unității medicale. Acesta rămâne sub observație până la finalizarea tuturor analizelor suplimentare efectuate la București, pentru stabilirea diagnosticului complet.

Bărbatul testat pozitiv la hantavirus a locuit singur, în condiții precare, înainte să fie internat la spital

Primarul orașului Sântana, Daniel Tomuța, a declarat că tânărul fusese externat din Spitalul de Psihiatrie Ștei pe 6 mai, cu două zile înainte de a ajunge la spitalul din Arad, prezentând simptome asemănătoare gripei. În acest interval, el a locuit singur într-o locuință a familiei, în condiții precare.

„Tânărul este din zona de nord a orașului, provine dintr-o familie mai nevoiașă. El a locuit singur de când a fost externat de la psihiatrie și apoi a ajuns din nou la spital din cauza unor simptome ca de gripă. Din câte cunoaștem, a locuit în condiții precare, astfel că ar fi putut intra în contact cu excremente de rozătoare, de la care să se fi îmbolnăvit. Familia sa nu a avut simptome, din ce știm. Cred că nu este motiv de panică pentru oameni, cel mai probabil este un caz de îmbolnăvire de la șoareci, nu este un virus cu transmitere de la om la om. Nu sunt măsuri speciale luate în orașul nostru”, a declarat edilul pentru Agerpres.

Acesta a mai precizat că pacientul are două surori în localitate, în timp ce mama acestuia se află la muncă în Germania.

Primele suspiciuni au apărut vineri, 15 mai

Primele suspiciuni privind infectarea cu hantavirus au apărut vineri, 15 mai, când surse din cadrul spitalului arădean au anunțat că pacientul, internat pe 8 mai cu febră, a fost testat pozitiv în urma unei analize PCR, fiind necesare investigații suplimentare pentru identificarea exactă a tulpinii. 

Autoritățile locale au transmis că nu au fost impuse măsuri speciale în oraș, întrucât forma de virus confirmată nu prezintă risc de transmitere interumană.

Cum se transmit hantavirusurile și care sunt simptomele

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) transmite că la început, simptomele hantavirusului pot semăna cu cele ale unei gripe. Apar febră, frisoane, dureri musculare (în special la nivelul coapselor, spatelui și șoldurilor), oboseală accentuată și dureri de cap. În unele cazuri pot fi prezente și greață, vărsături sau dureri abdominale.

După câteva zile, boala poate evolua spre forme mai severe, în care apar tusea seacă și dificultăți de respirație, cauzate de acumularea de lichid în plămâni. În cazurile grave, infecția poate duce la sindromul pulmonar asociat hantavirusului, o complicație care necesită îngrijire medicală de urgență și internare în terapie intensivă.

Hantavirusurile sunt transmise în principal prin contactul cu excrementele sau saliva rozătoarelor infectate. Reprezentanții OMS au subliniat că hantavirusul nu se transmite ușor de la om la om, spre deosebire de coronavirus sau gripă, și necesită de obicei contact apropiat și prelungit cu o sursă infectată.

Sănătate
arad, HANTAVIRUS

mai 18, 2026 0 Comentariu
Kovesi: Toată lumea vrea o justiție independentă până ajungi la cineva din anturajul lor
de Steliana Costea
Laura Codruța Kovesi relatează într-un interviu-eveniment realizat de G4Media.ro cum a construit de la zero o instituție europeană în cei șapte ani petrecuți la vârful Parchetului European. Kovesi declară că ”acum, spre final, în ultimii 3 ani, aș putea să spun că este o decizie politică clară de a nu crește capacitatea de investigare a Parchetului European”.

Ea acuză un fost comisar european că i-a cerut să nu mai publice date statistice pentru că ar încuraja euroscepticismul. Kovesi susține că i-a cerut la începutul anului fostului ministru PSD al justiției, Radu Marinescu, sumplimentarea numărului de procurori europeni cu încă zece, dar n-a primit un răspuns clar.

Cele mai relevante declarații din interviu

• Am venit atunci la Bruxelles (în 2019). Cu câteva zile înainte, la hotelul la care am stat am primit o scrisoare de amenințare. Cumva știm că ești aici, știm ce se întâmplă și în ziua interviului. În ziua interviului eram la hotel și de la recepție am fost anunțat  că am primit o scrisoare și vă dați seama că am fost puțin surprinsă că nu știa nimeni la ce hotel stau. Am luat-o ca un semn de intimidare, adică să primești o astfel de scrisoare în ziua interviului nu era ceva foarte obișnuit
• Când m-am așezat am văzut bugetul era între 8 și 10 milioane de euro și scria 32,5 angajați. M-am mai uitat o dată și am întrebat sunteți convinși că e ok? 32 virgulă, 32 puntct. Da, zice. Păi și cum? Ce-s ăștia 32,5 angajați. Deci ăsta e numărul de procurori pe care tu poți să-l ai la viitorul Parchet European. Și am zis ok, am o dilemă. Eu n-am văzut niciodată jumătate de procuror. Puteți să-mi explicați cum îi 32,5 ăsta?
• Și au zis: asta este ceea ce s-a decis, ce s-a estimat. Un funcționar al Comisiei Europene mi-a spus: doamna Kovesi, poate nu înțelegi, trebuie să  te descurci cu ce primești. Comisia nu greșește niciodată.
• Acum, spre final, în ultimii 3 ani, aș putea să spun că este o decizie politică clară de a nu crește capacitatea de investigare a Parchetului European.
• Și din păcate, am văzut asta și în România, dar văd asta și la nivelul altor state membre, dar și la nivel european. Toată lumea ar vrea o justiție independentă și credibilă, până ajungi la cineva din anturajul lor. Atunci nu mai e nevoie de justiție independentă. Atunci procurorii sunt abuzivi, procurorii nu-și fac treaba. Kovesi e prea ambițioasă. EPPO vrea prea multe.
• Am auzit de multe ori, chiar de la nivel foarte înalt al Comisiei Europene. Mi s-a spus: doamna Kovesi, dar nu mai publicați datele statistice, că urmează alegerile și cetățenii o să creadă că suntem corupți. Și am fost șocată că nu m-am așteptat la acest lucru.
• Venind cu aceste cifre, arătăm că banii europeni de fapt nu sunt protejați și că există o problemă, și nu doar în estul Europei sau în Vest, nu doar în Nord sau în Sud, ci peste tot. Și cumva asta a început să deranjeze, pentru că era cumva contrar a ceea ce se știa, era acest mit că țările din estul Europei sunt mai corupte decât în vest, nu este așa și publicând aceste date statistice, cumva s-a creat această idee, că noi încercăm să arătăm că sunt probleme. Și atunci, în primul moment am fost un pic șocată. Nu mă așteptam ca de la acest nivel să se pună problema în acest fel.
• Era domnul Hahn, comisar pentru buget. Sigur, acum și-a terminat mandatul, pentru că primul impuls i-am și spus în întâlnire. Sper că asta este o discuție izolată, pentru că, dacă asta se mai întâmplă, eu am să fac public acest lucru și la momentul respectiv percepția mea a fost că s-a înțeles, dar după aceea am auzit de mai multe ori că suntem prea ambițioși, că vrem prea mult. Păi nu vrem prea mult, asta e, asta e ceea ce trebuie să facem. Adică eu n-am fost numită în funcția asta să fac un parchet, să facem dosare din când în când.
• Nu, încă n-am ajuns la bugetul care ar fi trebuit să existe de la început. Cumva ai făcut ceva pe care tot peticești și tot adaugi. E ca atunci când construiești o casă, faci o încăpere și după aceea mai faci o altă încăpere, mai faci o cămară, mai faci un dormitor, cam așa este. Dar cumva am ajuns la un nivel la care putem să gestionăm volumul de activitate, dar acum sunt foarte îngrijorată dacă Ungaria va intra în EPPO, ceea ce ar fi formidabil și bugetul nostru rămâne același. Suntem chiar la limită.
• Am trimis o scrisoare anul trecut domnului Marinescu, mi-a dat un răspuns, nici da, nici ba. Am cerut  să agreăm încă un număr de 10 procurori și am primit un răspuns, să vedem dacă se schimbă competența cu revizuirea regulamentului, să vedem. Adică n-a zis nici, dar nici ba. Dar totuși mai avem nevoie de resurse, mai avem nevoie și de polițiști, mai avem nevoie de multe alte resurse ca să fim performanți. Nu, nu pentru altceva, dar, repet, nu este doar în România.
• Pentru mine nu există nu pot. Există nu vreau și nu știu. Nu există nu pot, pentru mine personal, Laura Koveși. Nu am așa ceva. Tot timpul a fost asta o provocare, dar nu să renunț niciodată. Nu. Deci fără muncă nu ține nimic. Eu am fost conștientă, am știut că e greu orice, orice început e greu. Când construiești instituție de la zero, e greu.
• Cred că am făcut o treabă bună, asta e tot ce pot să zic.

Politică
kovesi

mai 18, 2026 0 Comentariu
Ce a răspuns Maia Sandu când a fost întrebată despre posibilitatea de a ajunge președintele României
de Steliana Costea
Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, a fost întrebată despre perspectiva unei eventuale uniri cu România, sâmbătă, 16 mai, în cadrul Conferinței „Lennart Meri” din cadrul forumul anual de securitate de la Tallinn, Estonia.

Fostul președinte al Estoniei, Toomas Hendrik Ilves, a întrebat-o direct de ce nu face pasul unirii cu România, relatează publicația moldoveană Ziarul de Gardă (ZdG)

Maia Sandu a răspuns că, în prezent, sprijinul popular este mai ridicat pentru integrarea în Uniunea Europeană, direcția pe care Chișinăul o urmează prioritar.

„Vom face totul pentru a ne păstra oamenii în siguranță” 

Totuși, a admis că lucrurile s-ar putea schimba dacă cetățenii ar considera că procesul european avansează prea lent.

„Avem acum mai mult sprijin pentru integrarea în UE, lucru confirmat și la referendum. Continuăm pe acest drum și ne îndeplinim angajamentele, iar acest lucru a fost recunoscut în rapoartele UE. Dar vom face totul pentru a ne păstra oamenii în siguranță și pentru a menține țara în lumea liberă”, a declarat șefa statului.

Discuția a luat o turnură surprinzătoare când președintele Muntenegrului, Jakov Milatović, prezent în panel, a  afirmat că „poate Maia Sandu va deveni într-o zi președinta României”, adăugând că ar fi „un președinte grozav, indiferent de țară”.

„Mi-ar plăcea să mă ocup puțin de grădinărit după ce termin cu toate acestea”  

Replica Maiei Sandu a stârnit zâmbete în sală: „Mulțumesc mult! Mi-ar plăcea să mă ocup puțin de grădinărit după ce termin cu toate acestea”.

Moderatoarea panelului a completat: „Poți face grădinărit și în România.”

Obiectivul vizitei Maiei Sandu la Tallinn, efectuate la invitația președintelui eston Alar Karis, este consolidarea cooperării bilaterale, cu accent pe securitatea regională și procesul de aderare a Republicii Moldova la UE. Agenda a inclus întrevederi cu președintele Estoniei, cu premierul Kristen Michal, cu președintele Parlamentului, Lauri Hussar, și cu ministrul de Externe, Margus Tsahkna.

Conferința „Lennart Meri” din acest an a debutat cu două sesiuni dedicate Ucrainei și Republicii Moldova.

În deschiderea evenimentului, președintele Alar Karis a vorbit despre „curajul european”, afirmând că extinderea UE pentru a include Ucraina, Moldova, Muntenegru, Albania și alte state candidate ar fi „cel mai îndrăzneț și decisiv pas”.

În sesiunea dedicată Republicii Moldova, discuțiile au vizat modul în care Chișinăul a reușit să contracareze influențele rusești în ultimele scrutine, rolul jurnalismului de investigație și provocările de securitate care urmează. Activitatea ZdG a fost menționată ca exemplu de instrument eficient în informarea publicului despre coruperea alegătorilor, dezinformare și finanțări obscure.

Întrebările din public au vizat tacticile Moscovei în raport cu Moldova, starea jurnalismului de interes public și modalitățile de protejare a proceselor democratice. Sesiunea a fost organizată de rețeaua estoniană PractNet.

Politică
maia sandu

mai 18, 2026 0 Comentariu
George Simion, după consultările de la Cotroceni: „Am cerut mandat pentru formarea unei guvernări. Discutăm cu oricine”
de Steliana Costea
Liderul AUR George Simion a declarat luni, după consultările de la Cotroceni cu preşedintele Nicuşor Dan, pentru nominalizarea premierului, că partidul pe care îl conduce a cerut mandat pentru formarea unei guvernări.

Delegaţia AUR a fost formată din George Simion, Petrişor Peiu şi Dan Dungaciu.

”Astăzi am cerut mandat pentru formarea noii guvernări. Ne asumăm, aşadar, intrarea la guvernare şi scoaterea României din criză. Acestea sunt de fapt şi obiectivele pentru care am depus moţiunea de cenzură. Jumătate din România îşi pune speranţele în noi şi această jumătate din ţară trebuie reprezentată şi din punct de vedere politic şi trebuie să fie la masa deciziilor. Nu mai poate fi ignorată, cum a fost ignorată pe parcursul ultimului an”, a declarat George Simion la finalul consultărilor de la Cotroceni. 

El a precizat că a depus pe masa preşedintelui României planul AUR de scoatere a României din criză.

”Noi am pus pe masa lui Nicuşor Dan planul AUR pentru scoaterea României din criză şi suntem dispuşi să discutăm cu oricine este direct implicat despre soluţiile pentru scoaterea României acolo de unde a fost dusă. Noi nu suntem vinovaţi nici pentru criza economică, nici pentru criza politică. Nu noi am fost la guvernare, nu noi am anulat alegerile, însă, pe umerii noştri atârnă o responsabilitate grea. Este timpul să lăsăm la o parte divergenţele şi să fim parte a soluţiilor. Soluţii responsabile. Asta aşteaptă românii, nu continuarea pe termen nedeterminat a unei crize politice care costă din ce în ce mai mult”, a transmis liderul AUR.

El a adăugat că dacă AUR nu va găsi majoritate, atunci propune ”întoarcea la popor”. 

”Dacă în actuala arhitectură şi în actuala componenţă a Parlamentului nu vom găsi majoritatea necesară să ne întoarcem înapoi la popor. E mult mai de dorit o soluţie democratică şi întrebarea cetăţenilor decât o soluţie de laborator care nu face decât să adâncească criza. Sperăm ca românii să fie şi acum de partea noastră”, a mai declarat George Simion.

Politică
cotroceni, simion

mai 15, 2026 0 Comentariu
Statul român acceptă relația dintre un bărbat de 35 de ani și o fată de 14 ani, care i-a născut un copil
de Steliana Costea
Pe 11 mai 2026, o judecătorie din România a validat un acord prin care un bărbat condamnat pentru act sexual cu o minoră de 14 ani nu execută nicio zi de închisoare, scrie Reporter de Iași.

Dosarul ridică întrebări grave despre cum Parchetul a gestionat cazul, cum DGASPC a ratat intervenția și cum instanța a folosit „consimțământul” unei fete de 14 ani ca să justifice o pedeapsă simbolică.

Potrivit hotărârii judecătorești, relația a început în anul 2023, când bărbatul de 35 de ani și minora de 14 ani locuiau împreună în satul Trifești din județul Iași.

În luna decembrie 2023, la momentul în care persoana vătămată avea 14 ani și 9 luni, cei doi au întreținut relații sexuale la domiciliul comun. Minora a constatat în aprilie 2024 că se află în a 20-a săptămână de sarcină, iar pe 26 septembrie 2024, la vârsta de 15 ani, a dat naștere unui copil.

Sora victimei, audiată în calitate de martor, a declarat că știe despre relația de concubinaj dintre cei doi, precizând că această legătură există de aproximativ doi-trei ani. Având în vedere că minora avea 14 ani și 9 luni în decembrie 2023, declarația sub jurământ indică o conviețuire începută când fata avea 12 sau 13 ani.

Procurorii au început ancheta cu acuzația de viol asupra unui minor, cea mai gravă încadrare posibilă. Doar opt zile mai târziu, au transformat acuzația într-una mai blândă, respectiv act sexual cu un minor. Noua încadrare a permis semnarea unui acord de recunoaștere a vinovăției. Practic, procurorul și inculpatul au negociat pedeapsa direct, eliminând complet un proces judecătoresc clasic.

S-au înțeles la 2 ani de închisoare cu suspendare și 70 de zile de muncă neremunerată. Este minimul matematic absolut permis de lege după aplicarea tuturor reducerilor.

Motivele judecătorului sunt simple: fata a consimțit, inculpatul nu are antecedente penale, aduce bani în casă și vrea să se însoare cu ea.

Instanța i-a dat de ales inculpatului unde să presteze 70 de zile de muncă neremunerată: la Primăria Trifești sau la Școala Gimnazială din sat. Dosarul nu e definitivă.

Actualitate
act sexual, minora

mai 15, 2026 0 Comentariu
Fostul director Romsilva, obligat să restituie bonusul de pensionare de aproape 300.000 de lei
de Steliana Costea
Fostul director general al Romsilva, Teodor Țigan, a pierdut definitiv procesul prin care contesta decizia de concediere a sa, astfel că este obligat să restituie cei aproape 300.000 de lei reprezentând bonusul de pensionare.

„Respinge apelul declarat de către apelantul-reclamant-pârât-reconvenţional Ţigan Teodor împotriva Sentinţei civile nr. 1155/12.12.2025 pronunţate de Tribunalul Arad în dosarul nr. 1202/108/2025, în contradictoriu cu (…) Regia Naţională a Pădurilor-Romsilva.

Respinge cererea apelantului de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată efectuate în apel. Ia act de faptul că intimata şi-a rezervat dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată. Definitivă”, este soluţia pe scurt a hotărârii luate joi de Curtea de Apel Timişoara, publicată pe portalul instanţelor de judecată.

În decembrie, Tribunalul Arad a constatat „nulitatea actelor adiţionale la contractul de muncă nr. 7047/14.06.2024 şi nr. 3494/13.03.2023, încheiate între reclamant şi Regia Naţională a Pădurilor Romsilva S.A.” şi l-a obligat pe Teodor Ţigan să restituie RNP suma de 280.520 lei reprezentând bonusul de pensionare. 

La acea vreme, ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că instanța a respins acțiunea intentată de Teodor Țigan și a confirmat încetarea contractului său de muncă la Direcția Silvică Arad.

„Instanța a respins astăzi acțiunea formulată de către directorul direcției silvice Arad, dl. Țigan, a păstrat decizia de încetare a contractului acestuia de muncă”, a transmis Diana Buzoianu într-un mesaj publicat pe Facebook.

Totodată, judecătorii au decis că acesta trebuie să returneze suma de 280.520 de lei, reprezentând bonusul de pensionare primit la retragerea sa din 2023. 

„Decizia nu este definitivă. Felicitări avocaților de la nivelul Romsilva pentru acest rezultat preliminar”, a precizat ministrul Mediului.

DNA a fost sesizată anul trecut în cazul fostului director general al Romsilva, care s-a pensionat în 2023 și a primit un bonus de aproximativ 100.000 de euro, după care a fost reangajat la Direcția Silvică Arad, cumulând pensia cu salariul.

Potrivit „România Curată”, acesta nu ar fi avut dreptul să încaseze prima de pensionare decât la încetarea definitivă a contractului de muncă și ar fi trebuit să fie reangajat doar prin concurs.

Ulterior, Teodor Țigan a contestat în instanță concedierea sa din martie 2025.

Actualitate
bonus pensionare

mai 15, 2026 0 Comentariu
Majorări de salarii în 47 de companii de stat, aprobat de Guvern. Banii vor veni din propriul lor buget
de Steliana Costea
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a declarat joi că Guvernul a aprobat majorări salariale şi angajări pentru 47 de companii din subordinea unităţilor administrativ-teritoriale, fiind vorba de companii pe profit.

Majorările se vor face din propriul lor buget de venituri şi cheltuieli.

„Este vorba despre 47 de companii din subordinea unităţilor administrativ-teritoriale, în principal ar fi vorba despre apă canal, salubritate, transport, acestea sunt companiile pentru care memorandumul a aprobat o serie de măsuri. Este vorba de 47 de companii care sunt pe profit, nu discutăm despre companii care au pierderi. Numai companii care au o activitate foarte bună şi sunt pe profit. Pentru ele, guvernul a acceptat ca, din propriul lor buget de venituri şi cheltuieli, să fie inclus în propriul lor buget de venituri şi cheltuieli o majorare salarială, cu rata inflaţiei, pentru salariaţi”, a anunţat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu. 

Ea a precizat că, de asemenea, s-a mai acceptat ocuparea unor posturi vacante, pentru că unele dintre ele nu mai puteau funcţiona, având în vedere că plecaseră foarte mulţi angajaţi, sau crearea unor posturi noi, atunci când apăreau activităţi suplimentare. 

„De exemplu, dacă ai cumpărat autobuze, îţi trebuie şoferi. Că dacă nu angajezi şoferi, degeaba ai cumpărat autobuze. Deci, atunci când au apărut activităţi noi în interiorul companiilor respective, toate pe profit, repet, ei îşi vor putea angaja oameni pentru acele posturi. Dacă au mari probleme cu posturile vacante, se aprobă ocuparea unor posturi vacante şi guvernul a acceptat că aceste companii, din propriul lor buget de venituri şi cheltuieli, toate companii pe profit, să acorde 6,5% majorare, pentru salariat, rata inflaţiei”, a mai spus Dogioiu. 

Ea a mai spus că este vorba de 43 de operatori pentru care s-au acceptat majorările salariale, în valoare totală de 83,1 milioane de lei. 

„66,4 milioane de lei pentru posturile vacante la 33 de operatori şi 18,3 milioane de lei cheltuieli aferente pentru posturi total nou înfiinţate. Pentru 47 s-a decis în total. Unii n-au cerut şi majorări, unii au cerut doar posturi. Deci nu toată lumea a cerut şi majorări”, a menţionat Ioana Dogioiu. 

Actualitate
companii de stat

mai 14, 2026 0 Comentariu
„Rușine, Metallica, mergeți la pensie!” Robert Turcescu a stârnit un val de reacții online după criticile dure la adresa trupei
de Steliana Costea
Concertul susținut de Metallica la București a stârnit un val de reacții în mediul online, după ce Robert Turcescu a publicat un mesaj extrem de critic la adresa prestației trupei. Comentariile sale au fost urmate de sute de reacții, cele mai multe în apărarea formației americane.

Robert Turcescu: „Am plecat la jumate’. Mi-era și milă, dar mai ales silă”

Într-o postare publicată pe Facebook după concert, Robert Turcescu a afirmat că a părăsit evenimentul înainte de final, susținând că prestația trupei a fost sub așteptări.

„Rușine, Metallica, mergeți la pensie! Am plecat la jumate’. Mi-era și milă, dar mai ales silă”, a scris Turcescu. 

Acesta a criticat atât calitatea sunetului, cât și prestația instrumentală a membrilor trupei.

„În afară de scenografie, totul a fost un dezastru. Sunet prost și muzicieni care nu mai pot ține ritmul cum trebuie…”, a mai spus Turcescu.

Singurul membru al trupei apreciat de jurnalist a fost solistul James Hetfield. „Paradoxal, Hetfield părea singurul care mai era în formă pe scenă”, a comentat acesta.

Turcescu a precizat că a participat la concert pe bază de invitație și a susținut că, dacă ar fi cumpărat bilete, ar fi depus reclamație pentru calitatea spectacolului.

„Ca să fie clar: am ascultat Metallica, am crescut cu Metallica, am cântat piese Metallica. Dar în concerte ăștia sunt niște boccii ordinari, noroc cu studiourile și cu marketingul. Rușine, bă, mergeți la pensie”, a mai afirmat jurnalistul.

Jurnalistul Liviu Popescu a sărit în apărarea trupei

Mesajul lui Turcescu a provocat reacții puternice în online, iar printre cei care au răspuns s-a numărat și jurnalistul Liviu Popescu. „Am citit postarea mizerabilă a lui Turcescu. Despre concertul Metallica. Omul devenise brusc un critic muzical”, a scris Popescu.  

Acesta a susținut că publicul nu merge la concertele Metallica pentru perfecțiune tehnică, ci pentru încărcătura emoțională pe care muzica trupei o are pentru generații întregi de fani.

„Știm că Hetfield și băieții sunt la 60+ și la vârsta asta nu cânți blues sau soul, ci thrash metal. Da, nu mai ai vocea de la 25 de ani și nici degetele de atunci. Dar la concertele Metallica vii pentru altceva. Ceva ce niciodată sclavetele lui Georgescu nu va înțelege”, a continuat jurnalistul.

În mesajul său, Liviu Popescu a vorbit despre legătura sentimentală pe care mulți fani o au cu muzica formației. „Vii pentru că Metallica înseamnă firul vieții tale, înseamnă prima melodie a adolescentei, prima iubita, prima bere, prima mahmureala, prima emoție. Înseamnă o matrice în care am crescut noi generația asta mișto, nu aia georgista. Altfel ieșeam Tămâie ca Turcescu”, a scris acesta.

„Metallica este o viață de om”

Liviu Popescu a continuat cu o postare încărcată de nostalgie, evocând amintiri personale legate de muzica formației.

„În 1991 când ascultam la un radiocasetofon turcesc, într-un balcon dosit la liceu «Nothing Else Matters» și mi-am sărutat iubita de atunci, nu aș fi crezut vreodată că o să-i filmez la un concert în România”, a povestit acesta.

Jurnalistul a mai afirmat că imaginea trupei depășește ideea unei simple prestații live.

„Metallica este o viață de om și un cumul de generații. Este eternă, cântă de 45 de ani, va mai cânta zece ani minim și va mai domina lumea încă 100 de ani după”, a scris Popescu.

Ironii în mediul online

Subiectul a generat numeroase comentarii pe rețelele sociale. Unii internauți au fost de acord cu observațiile privind sunetul și dificultatea de a susține un concert metal la aceeași intensitate după zeci de ani de carieră

Alții au ironizat poziția lui Turcescu. „Dacă bine-mi aduc aminte, tot Turcescu critica și concertul de Anul Nou de la Viena, mai bine zis dirijorul. Ce să-i faci, omul ăsta se pricepe la toate”, a scris un utilizator.

Un alt comentariu a făcut referire la implicarea trupei în proiecte caritabile din România.

„Turceștii sunt ofticați că Metallica a donat pentru spitalul Oanei Gheorghiu”, a comentat un alt internaut.

Concertul trupei Metallica de pe Arena Națională a marcat a cincea revenire a formației în România și a reconfirmat interesul uriaș al publicului pentru evenimentele de acest tip.

Potrivit organizatorilor, biletele s-au epuizat în timp record încă de anul trecut, semn că cererea a depășit cu mult capacitatea disponibilă. Zecile de mii de spectatori prezenți pe stadion au transformat seara într-unul dintre cele mai mari evenimente muzicale găzduite vreodată în țară.

Monden
metallica, robert turcescu

mai 14, 2026 0 Comentariu
Șeful Autorității Vamale Române, Mihai Savin, numit în funcție în urmă cu circa patru luni, a fost reținut de procurori
de Steliana Costea
Șeful Autorității Vamale Române, Mihai Savin, a fost reținut de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, au confirmat surse oficiale pentru G4Media. Informația a fost publicată anterior de MEDIAFAX.

Mihai Savin a fost numit, în septembrie 2025, în funcția de vicepreședinte al Autorității Vamale Române, iar în ianuarie 2026 a devenit președintele instituției, prin decizii ale premierului Ilie Bolojan, la propunerea ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare.

Anterior, Mihai Savin a fost director adjunct al companiei Apa Nova, după care fostul primar general Gabriela Firea l-a numit director al Administraţiei Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti (ASSMB).

Savin a fost audiat ca martor în 2015 în dosarul DNA care viza conducerea Apa Nova. El nu a fost pus sub acuzare.

Mihai Savin este inginer, a absolvit Tehnologia Construcţiilor de Maşini, are un master în acelaşi domeniu, dar şi în economie.

Actualitate
Mihai Savin