Autor: Steliana Costea

martie 11, 2026 0 Comentariu
Preotul care declara că l-ar bate pe filologul Adrian Papahagi a recidivat. Inspectorii Episcopiei Hușilor, veniţi în control, ținuți la poartă și înjuriați
de Steliana Costea
Preotul paroh Samuel Misaroș, care declara că l-ar bate pe filologul Adrian Papahagi, a fost implicat într-un conflict cu reprezentanții Episcopiei Hușilor, pe care i-a huiduit şi înjurat și cărora le-a refuzat accesul în biserică.

Preotul Samuel Misaroș, paroh în localitatea Rânzești, comuna Fălciu, este cunoscut în comunitate pentru comportamentul său dificil și lipsa de cooperare cu colegii preoți și cu autoritățile bisericești.

Sătenii au semnalat de mai mult timp că preotul refuză să respecte programul slujbelor cerut de familiile îndoliate, deviază de la predici, critică episcopi și patriarh și face comentarii politice, încălcând regulile Bisericii. De altfel, în decembrie 2025, acesta a fost fost implicat într-un incident, după ce a stârnit controverse cu declaraţia că „l-ar bate” pe filologul Adrian Papahagi.

După acest episod, sătenii se plâng în continuare de atitudinea preotului Samuel Misaroș, reclamând inclussiv faptul că sunt nevoiți să meargă cu sacoşele cu mâncarea de la pomeni aproape 13 kilometri, până în localitatea Cârja, pentru ca aceasta să fie sfințită. Motivul, susțin ei, este comportamentul imprevizibil al parohului Misaroş, care adesea refuza să participe la parastase sau să respecte programul stabilit de familiile îndoliate.

Reprezentanţii Episcopiei, huiduiţi, înjuraţi şi ţinuţi la poarta bisericii

În urma acestor plângeri, conducerea Episcopiei Hușilor a decis să trimită o inspecție la parohia din Rânzești. La mijlocul lunii februarie, la fața locului au fost trimiși protopopul de Huși, Ștefan Iulian-Dumitru, și inspectorul eparhial Dragoș-Ionel Trofin, pentru a verifica situația și pentru a stabili dacă preotul respectă normele și regulile Bisericii.

Ajunși la parohie, cei doi reprezentanți ai Episcopiei s-au confruntat cu refuzul preotului de a le permite accesul în biserică.

Ştiriest citează surse care au declarat că preotul Samuel Misaroș i-ar fi ținut la poartă pe protopopul Ștefan Iulian-Dumitru și pe inspectorul eparhial Dragoș-Ionel Trofin, adresându-le injurii grave, printre care „homosexuali”, „violatori” și „abuzatori”, alături de alte expresii greu de reprodus.

Primarul localității, Neculai Moraru, care ar fi fost solicitat să medieze conflictul, se afla la momentul respectiv la București, la Ministerul Dezvoltării.

„Știu despre acest incident și îmi pare rău. Mi-au spus oamenii că cei doi inspectori s-au purtat cum trebuie, cu respect, dar părintele Samuel iar a greșit. I-a ținut la poartă, a strigat la ei. Nu se face așa ceva. Păcat de el, că este un preot tânăr, cu copii mici și soție, dar are, totuși, asemenea ieșiri”, a spus primarul.

În acest context, oficialii Episcopiei s-au văzut nevoiţi să anunţe incidentul la 112 şi să solicite ajutorul poliţiei pentru a putea intra în biserică.

„Preotul Misaroș a avut un comportament și un limbaj care nu fac cinste unei fețe bisericești. Nu ne dorim altceva decât ca acesta să își ceară scuze și să înțeleagă că astfel de episoade nu trebuie să se mai repete”, a declarat ulterior inspectorul eparhial Dragoș Trofin.

Război în tribunal

Ca urmare a incidentului, a fost deschis un dosar la Tribunalul Vaslui, înregistrat pe 4 martie 2026, în care protopopul Ștefan Iulian-Dumitru și inspectorul eparhial Dragoș-Ionel Trofin l-au acționat pe preot în judecată pentru „cereri privind apărarea drepturilor nepatrimoniale”.

În paralel, Episcopia Hușilor desfășoară o anchetă disciplinară pentru a stabili eventualele sancțiuni aplicabile conform canoanelor bisericești.

La rândul său, preotul Misaroș a deschis, de asemenea, un proces la Judecătoria Iași, contestând o sancțiune primită de la Poliția Municipiului Huși în urma incidentului din decembrie 2025. Dosarul are ca obiect plângere contravențională împotriva unei sancțiuni aplicate conform OUG 195/2022, preotul acuzând polițiștii de abuz în intervenția efectuată după acel incident.

Actualitate
preot, scandal

martie 11, 2026 0 Comentariu
Cum se pregătește baza militară de la Mihail Kogălniceanu să găzduiască escadrile NATO și avioane americane în contextul crizei din Orientul Mijlociu
de Steliana Costea
Baza Aeriană 57 de la Mihail Kogălniceanu e în plin proces de modernizare. Noua pistă de 3,5 kilometri, cea mai lungă pentru aeronave militare din țară, va permite operarea unei escadrile complete de F-16, iar infrastructura va susține până la 10.000 de militari și familiile lor.

„Baza 57 are o locație strategică, fiind la limita flancului estic al NATO și a graniței de est a României. Aceste facilități vin să contribuie la suportul pe care România îl asigură pentru dislocarea trupelor străine și operarea capabilităților naționale”, a declarat comandantul bazei, cdor. Gabriel Goagă.

La baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu se construiește o pistă de decolare-aterizare cu o lungime impresionantă de 3,5 kilometri și lățime de 45 de metri, destinată să opereze întreaga gamă de aeronave NATO, inclusiv avioanele de vânătoare F-16. Lucrările au început în 2024, iar finalizarea este estimată pentru 2027.

Pista, cea mai mare de acest fel din România, este proiectată să ofere o capacitate operațională maximă, inclusiv pentru misiuni de antrenament, transport strategic și dislocarea rapidă a trupelor.

„În acest moment se toarnă căile de rulare, se toarnă asfaltul la pistă. Se lucrează intens, astfel încât să putem să ajungem cu lucrările la termenul de finalizare din 2027”, a declarat pentru TVR slt. Mihaela Haimana, ofițer specialist în cadrul biroului de infrastructură.

FOTO: captură video TVR

Pista este doar prima etapă a unui proiect ambițios, care va transforma baza într-un hub militar complet, capabil să susțină întreaga escadrilă de 58 de F-16 și operațiuni NATO în flancul estic.

Facilități logistice și sociale

Investiția de aproximativ 2,5 miliarde de euro include construirea pistei, a turnului de control, a hangarelor și a zonelor de parcare pentru aeronave, precum și clădirile administrative ale escadrilelor. În etapele următoare vor fi construite locuințe pentru militari, școli, grădinițe și un spital.

Baza va ocupa o suprafață totală de aproximativ 2.800 de hectare, cu un perimetru de 30 de kilometri, și va putea găzdui permanent până la 10.000 de militari și familiile acestora. Infrastructura include hangare pentru mentenanță, depozite de muniție, sisteme avansate de radionavigație și facilități urbane complete.

Strategia pe termen lung

Pe termen lung, până în 2040, Baza Aeriană 57 de la Mihail Kogălniceanu este proiectată să devină cea mai mare bază NATO din Europa, depășind-o pe cea de la  Ramstein din Germania.

Ea va susține operațiuni complexe, va găzdui întreaga flotă de F-16 și va oferi facilități complete pentru personalul militar și familiile acestora, consolidând rolul României în securitatea flancului estic NATO.

Reamintim că, începând cu ora 12, are loc o ședință de urgență a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), convocată de președintele Nicușor Dan, pentru a discuta cererea SUA de a trimite noi capabilități militare, inclusiv avioane F-16, pe teritoriul României, în contextul războiului din Orientul Mijlociu.

În cadrul reuniunii vor fi analizate atât riscurile de securitate regională, cât și posibilele implicații economice ale conflictului asupra pieței petroliere.

Actualitate
baza militară de la Mihail Kogălniceanu

martie 11, 2026 0 Comentariu
Cine sunt pensionarii care ar putea primi ajutoare de 1.000 de lei
de Steliana Costea
Ministerul Finanțelor a publicat proiectul bugetului pe anul acesta. Pensiile rămân înghețate, dar cei cu venituri mici vor primi ajutoare de la stat. Sunt bani în plus pentru Apărare, Educație și Energie.

Guvernul va da anul acesta bani în plus la ministerele Educației, Apărării, Internelor, Agriculturii, Energiei sau Fondurilor Europene. Dar sunt și ministere pe minus. Aici este vorba despre portofoliile de la Muncă, Transporturi, Sănătate, Dezvoltare și cel al Afacerilor Externe.

Ajutoare pentru pensionari

S-au prins în buget 1,7 miliarde de lei pentru ajutoare în două tranșe acordate pensionarilor. Din informațiile pe care le avem, vor primi o mie de lei, cei cu venituri sub 1.500 de lei și 800 de lei în două tranșe, cei cu venituri între 1.501-2.000 de lei.

Pentru cei care au venituri între 2 mii și 3 mii de lei se va cauta o soluție de acordare a ajutoarelor. Este vorba de 600 de lei, în tranșe de câte 300 de lei. Aici, cel mai probabil, PSD va încerca să vină cu un amendament în Parlament, iar finanțarea să vină din economiile făcute se ministerele social-democrate.

Nu știm deocamdată în ce luni vor ajunge banii la pensionari. Se vorbea despre lunile aprilie si decembrie, dar este și o variantă ca banii să fie primiți în a doua jumătate a anului.

În contextul crizei prețului la carburanți, statul va continua și anul acesta să ofere fermierilor în jur de 2,7 lei pentru fiecare litru de combustibil utilizat la lucrările agricole.

Bugetul va fi adoptat joi

Creșterea salariului minim de la 1 iulie, ar putea să fie prinsă abia în rectificarea bugetară. Este vorba de o creștere de aproximativ 100 de lei, pentru care există acord de ceva timp între partide.

Bugetul urmează să fie adoptat, joi, în ședința de Guvern. Apoi va ajunge săptămâne viitoare în Parlament, unde nu e sigur dacă va avea suportul PSD. Asta pentru că social-democrații vor face o consultare internă duminică pentru a decide dacă-l vor vota sau nu.

Social
ajutor de la stat

martie 11, 2026 0 Comentariu
Băsescu: Trump a constatat că ar putea avea nevoie de România. Ar trebui să afle că accesul pe Kogălniceanu costă
de Steliana Costea
Fostul președinte Traian Băsescu afirmă că șeful statului, Nicușor Dan, și România „trebuie să acționeze rapid, fără tergiversări, amânări și ezitări” în contextul războiului din Orientul Mijlociu.

Băsescu susține că Statele Unite, „băgate singure în capcana petrolului”, ar avea acum nevoie de baza militară de la Kogălniceanu, după ce în 2025 și-au retras demonstrativ majoritatea militarilor.

„Trump își caută aliați. A constatat că ar putea avea nevoie de România după ce în 2025 și-a retras demonstrativ, spre bucuria prietenului său Vladimir Putin, cea mai mare parte a militarilor de la Kogălniceanu, iar la München, prin trompeta Vance, a umilit pur și simplu România”, a scris Băsescu miercuri dimineața pe Facebook.

Fostul președinte amintește de Acordul de Acces semnat la București la 6 decembrie 2005, intrat în vigoare la 21 iunie 2006, care permite Armatei SUA accesul la Kogălniceanu. „Nu pentru că Trump are nevoie, ci pentru că aliatul nostru, America, are nevoie”, subliniază Băsescu, adăugând că „afaceristul Trump va trebui să afle că accesul pe Kogălniceanu pentru operațiuni în Orientul Mijlociu costă”.

CSAT, convocat de urgență de președintele Nicușor Dan, se reunește miercuri de la ora 9:30 la Palatul Cotroceni. Pe ordinea de zi se află situația din Orientul Mijlociu și implicațiile pentru România, evaluarea impactului asupra pieței petroliere și analiza dislocării temporare pe teritoriul României a unor capabilități militare, potrivit Administrației Prezidențiale.

Politică
romania, trump

martie 10, 2026 0 Comentariu
Péter Magyar, liderul opoziției din Ungaria, mesaj dur către Viktor Orbán: ”Rușilor, plecați acasă!” / ”Agenții GRU ruși sunt staționați la Budapesta sub acoperire diplomatică pentru a influența alegerile”
de Steliana Costea
O mulțime imensă l-a întâmpinat pe Péter Magyar sâmbătă seara la Pécs, umplând complet Piața Széchenyi și zona înconjurătoare. Poliția a estimat că mulțimea număra zeci de mii de persoane, relatează presa maghiară. A fost momentul în care Péter Magyar, liderul opiziției maghiare a lansat un atac dur asupra guvernului și a lui Viktor Orbán în special.

„Ni s-a acordat o ultimă șansă de a sărbători cea de-a 70-a aniversare a revoluției din 1956 ca țară liberă și suverană”, a declarat Péter Magyar, care a adăugat că 50.000 de voluntari contribuie la această inițiativă.

„Tisza este pregătit să-și asume responsabilitatea guvernării. Tisza are un program real și experți recunoscuți”, a declarat politicianul, care a recunoscut că poate fi dificil să fii lider al Fidesz când nu ai avut niciun program timp de 16 ani, în afară de „hai să continuăm să furăm”.

El a subliniat că fiecare vot va fi necesar pentru a schimba guvernul, deoarece nu va fi ușor să câștige alegerile.

„Ne confruntăm cu o campanie fără precedent de duritate. Nu vă lăsați provocați”, a spus Magyar, înainte de a enumera recentele atrocități comise împotriva voluntarilor Tisza.

„Astăzi, Viktor Orbán este Ferenc Gyurcsány. Viktor Orbán este noul János Kádár. János Kádár a chemat rușii în 1956. Acum, agenții GRU ruși sunt staționați la Budapesta sub acoperire diplomatică pentru a influența alegerile”, a spus Magyar, apoi a scandat de mai multe ori împreună cu mulțimea: ”Rușilor, plecați acasă!”.

„Fiți cu toții atenți! Dacă are loc o operațiune sub fals pavilion, dacă apare o dronă albastră și galbenă, întrebați-vă cui servește aceasta”, a avertizat președintele Tisza.

Politică
orban viktor

martie 10, 2026 0 Comentariu
Trump amenință Iranul: „Veți fi loviți de 20 de ori mai tare dacă blocați Strâmtoarea Ormuz”
de Steliana Costea
Trump amenință Iranul cu atacuri de 20 de ori mai puternice dacă blochează Ormuz. Teheranul refuză negocierile și continuă atacurile asupra Emiratelor Arabe Unite, transmite Mediafax.

Președintele american a scris pe Truth că blocarea Strâmtorii Ormuz ar atrage represalii masive din partea SUA. Trump a descris gestul drept „un cadou pentru China și toate națiunile care exploatează intens Ormuz”.

Ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a exclus categoric negocierile cu Washington. El a declarat pentru PBS News că Iranul este pregătit să continue atacurile cu rachete, citează ANSA.

Declarația vine după ce Trump afirmase că războiul cu Iranul se va termina „foarte curând”. Pasdaranul a transmis și el un mesaj ferm: Iranul va decide când se încheie conflictul.

Raidurile Teheranului continuă în regiune. Un nou atac iranian a vizat Emiratele Arabe Unite în noaptea de luni spre marți. Apărarea aeriană a fost activată împotriva amenințărilor cu rachete și drone. Situația din Golf rămâne extrem de incertă. Comunitatea internațională urmărește cu îngrijorare escaladarea.

Între timp, Canberra a decis să se implice militar în regiune. Australia va trimite un avion de supraveghere, rachete aer-aer și personal de sprijin în Orientul Mijlociu. Decizia reflectă îngrijorarea crescândă a aliaților occidentali față de evoluția conflictului. Prețul petrolului rămâne un barometru al tensiunilor. WTI și Brent au scăzut sub 90 de dolari după închiderea bursei, pe fondul incertitudinilor legate de războiul Iran-SUA 2026.

Politică
iran, trump

martie 10, 2026 0 Comentariu
Conflict major între CSM – Secția pentru procurori și Inspecția Judiciară din cauza documentarului Recorder / Miza e protejarea lui Marius Voineag, șeful DNA
de Steliana Costea
Inspecția Judiciară refuză să facă o investigație completă asupra acuzațiilor aduse procurorului șef al DNA, Marius Voineag, în documentarul Recorder „Justiție capturată”, deși Secția pentru procurori i-a solicitat oficial „efectuarea unor verificări sub toate aspectele semnalate”. Inspecția Judiciară a făcut deja primul pas pentru tranșarea conflictului în fața instanței de contencios administrativ.

Pe 16 decembrie 2025, la câteva zile după difuzarea documentarului Recorder „Justiție capturată”, Secția pentru procurori din CSM a hotărât să să ceară Inspecției Judiciare efectuarea de verificări asupra acuzațiilor aduse șefului DNA, Marius Voineag.

Voineag fusese acuzat de imixtiuni nepermise în activitatea procurorilor: ar fi cerut ca toate solicitările de mandate de interceptare sau supraveghere să-i fie transmise lui înainte de sesizarea instanței și că a înlăturat unii procurori din anchete cu scopul de a tergiversa sau a stopa cercetările.

Trei zile mai târziu, pe 19 decembrie, inspectorul șef adjunct Robert Fleckhammer desemnează, printr-un ordin, trei inspectori judiciari să efectueze „verificări cu privire la toate aspectele semnalate în materialul de presă, cu excepția celor care au făcut obiectul unor lucrări anterioare ale Inspecției Judiciare”, după cum se menționează în ordinul obținut de G4Media.

Inspectorii s-au apucat de treabă, au solicitat documente de la DNA și de la CSM și au anunțat audieri de martori, moment în care s-au aprins beculețele prin niște birouri: inspectorii păreau să țintească foarte departe.

Așa că după alte câteva zile, pe 24 decembrie, același Robert Fleckhammer emite un nou ordin, prin care restrânge semnificativ sfera controlului pe care urmau să-l facă inspectorii judiciari, de la „toate aspectele semnalate” la câteva chestiuni pur birocratice: identificarea modalității de comunicare către conducerea DNA a solicitărilor de mandate, dacă vreun procuror a atacat în instanță această dispoziție, dacă procurorii respectă ordinul care îi obligă să transmită șefului DNA solicitările de mandat.

Cu așa obiective modeste, raportul întocmit nu putea să iasă decât modest. Din cele 16 pagini ale documentului, nu mai puțin de 12 sunt alocate unor ample considerații pur teoretice privind structura piramidală a Ministerului Public și independența relativă a procurorilor, spre deosebire de judecători.

Abia la final raportul se apropie cât de cât de subiect: da, a fost identificat ordinul lui Marius Voineag prin care a cerut să-i fie transmise solicitările de mandat (ordinul este reprodus integral); nu, niciun procuror nu a atacat acest ordin în instanță; și da, procurorii s-au conformat acestui ordin.

Raportul astfel întocmit a ajuns pe masa Secției pentru procurori a CSM pe 27 ianuarie. Procurorii din CSM au fost, previzibil, total nemulțumiți de diferența între ceea ce au cerut ei – verificarea tuturor aspectelor semnalate în documentar – și ceea ce le-a livrat Inspecția Judiciară. Ei au apreciat că, prin modul restrictiv în care a ordonat controlul, Robert Fleckhammer a „condus la o limitare semnificativă a atribuțiilor inspectorilor judiciari”.

„Inspectorii judiciari erau singurii în măsură să decidă asupra oportunității verificării tuturor aspectelor și împrejurărilor menite să clarifice contextul factual concret și să aprecieze asupra necesității  unor noi verificări, lucru care nu s-a putut concretiza în condițiile unei limitări stricte a cadrului verificărilor, determinate de cele două ordine emise de către inspectorul-șef adjunct al Inspecției Judiciare”, se mai arată în hotărârea Secției pentru procurori.

În concluzie, procurorii din CSM au decis, cu unanimitate, să restituie raportul Inspecției Judiciare, pentru refacerea acestuia în conformitate cu exigențele inițiale ale CSM.

Inspecția Judiciară nu s-a conformat. A transmis Secției pentru procurori o așa-numită plângere prealabilă, prin care i-a cerut să-și anuleze hotărârea de restituire a raportului, pe motiv că a fost emisă „cu abuz de putere”.

În ședința din 3 martie, CSM – Secția pentru procurori a respins, ca indamisibilă, plângerea prelabilă formulată de Inspecția Judiciară, pe motiv că hotărârea nu este act administrativ în sensul legii contenciosului și că raportul în sine întocmit de Inspecție nu a respectat obiectivele fixate de CSM.

Formularea plângerii prealabile e un semn că Inspecția Judiciară pare decisă să lupte până în pânzele albe ca să-l protejeze pe Marius Voineag: este primul pas în procedura de atacare a actelor administrative în contencios administrativ. Odată respinsă această plângere, Inspecția Judiciară are cale liberă să sesizeze instanța.

Voineag cere, Inspecția se execută

Un episod straniu al acestui conflict l-a avut ca protagonist direct chiar pe Marius Voineag, șeful DNA. După ce inspectorii judiciari și-au început activitatea și au cerut documente de la DNA, Marius Voineag a cerut conducerii inspecției Judiciare să-l recuze pe procurorul Liviu Mustață, care e directorul direcției de inspecție pentru procurori.

Liviu Mustață nu se număra printre inspectorii desemnați să efectueze cercetările, rolul său era de a aviza – favorabil sau negativ – raportul pe care inspectorii urmau să-l întocmească. Un aviz consultativ, care nu produce efecte juridice.

Însă Marius Voineag are meciuri mai vechi cu Liviu Mustață, pe care le-a și invocat în cererea de recuzare: Mustață a avizat negativ, în două rânduri, solicitări de-ale lui Marius Voineag de a-i fi apărată reputația profesională, în urma unor atacuri de presă. Cerându-i recuzarea, e ca și cum, în instanță, cineva ar recuza nu judecătorii care îl judecă efectiv, ci pe președintele instanței.

În pofida acestei anomalii procedurale, conducerea Inspecției Judiciare a acceptat argumentele lui Marius Voineag și i-a interzis lui Mustață să dea avize în dosarul de cercetare care-l viza pe Voineag, chiar înainte ca inspectorii să-și fi terminat raportul.

Ca urmare a acestei decizii, Liviu Mustață a cerut Secției pentru procurori să-i apere reputația profesională, ceea ce CSM a și făcut în ședința din 3 martie, aceeași în care a respins plângerea prealabilă a Inspecției Judiciare.

DOCUMENTE

Ce a cerut Secția pentru procurori a CSM Inspecției Judiciare: Hotărâre CSM Secția procurori

Ce a livrat Inspecția Judiciară: 25-2835-raport-rezultat verificări

Politică
arius voineag

martie 10, 2026 0 Comentariu
Familia Negoiță își extinde investițiile în Italia: părinții primarului Sectorului 3 au cumpărat o vilă și un restaurant pe plajă, cu 2,8 milioane de euro
de Steliana Costea
Părinții primarului Sectorului 3, Robert Negoiță, au achiziționat în 2024 și 2025 două proprietăți în orașul italian Civitavecchia: o vilă de aproape 1.000 de metri pătrați și un restaurant situat pe plajă. Valoarea totală a tranzacțiilor depășește 2,8 milioane de euro, potrivit documentelor consultate de jurnaliștii de investigație.

Părinții primarului Sectorului 3, Robert Negoiță, au achiziționat în ultimul an două proprietăți în orașul italian Civitavecchia, situat la aproximativ 70 de kilometri de Roma. Potrivit documentelor consultate de redacțiile de investigații Snoop și Public Record, investiția totală depășește 2,8 milioane de euro.

Achizițiile au fost realizate de Ilie și Lidia Negoiță, părinții edilului, în două etape, în iunie 2024 și ianuarie 2025.

Vilă de aproape 1.000 de metri pătrați

Prima proprietate cumpărată este o vilă cunoscută în oraș sub numele de Villa Riccucci, situată într-o zonă apropiată de litoralul Mării Tireniene. Imobilul, proiectat de arhitectul italian Alfiero Antonini, are o suprafață desfășurată de 938 de metri pătrați și cuprinde 23 de încăperi, subsol, parter și etaj. Proprietatea include și o grădină, piscină și un garaj de aproximativ 100 de metri pătrați.

Vila cumpărată de Lidia Negoiță de la stradă FOTO: site‐ul arhitectului Alfiero Antonini

Conform documentelor de tranzacție, vila a fost achiziționată în iunie 2024 de Lidia Negoiță pentru suma de 1.886.000 de euro, plătită prin transfer bancar.

În declarațiile depuse la autoritățile italiene, aceasta a menționat că va avea reședința principală în Italia, ceea ce îi oferă o scutire de impozit estimată la aproximativ 487.000 de euro.

Restaurant pe plajă, cumpărat la începutul lui 2025

Câteva luni mai târziu, în ianuarie 2025, Ilie Negoiță a cumpărat și restaurantul Ideale, situat pe plaja din Civitavecchia, la mică distanță de vilă. Prețul tranzacției a fost de 950.000 de euro.

Localul, care poate găzdui aproximativ 300 de persoane, a fost timp de decenii una dintre destinațiile populare pentru preparate din fructe de mare din oraș, însă este închis de aproximativ patru ani.

Potrivit jurnaliștilor care au vizitat zona în februarie 2025, vila se află în renovare, iar restaurantul nu a fost încă redeschis.

Primarul din Civitavecchia, Marco Piendibene, îl cunoaște pe primarul Sectorului 3, Robert Negoiță. Potrivit unui consilier local, Vincenzo D’Antò, cei doi s-ar fi întâlnit de cel puțin două ori în 2024, perioadă în care au început tranzacțiile. Consilierul italian a declarat că a vizitat România în decembrie 2024, la invitația edilului bucureștean, pentru a vedea proiectul Aquapark Pantelimon, o investiție a Primăriei Sectorului 3 estimată la aproximativ 43 de milioane de euro.

Afacerile familiei Negoiță

De-a lungul timpului, Ilie și Lidia Negoiță au fost asociați direct în 16 firme. În anii ’90 și începutul anilor 2000, companiile familiei activau în domenii precum comerțul cu covoare, linoleum sau construcții, multe dintre acestea fiind ulterior radiate sau intrate în faliment.

Ulterior, părinții primarului au intrat în companii din domeniul imobiliar și hotelier, asociate cu grupul RIN, dezvoltat de fiii lor.

Potrivit unei analize financiare pe ultimii 15 ani, cea mai profitabilă firmă din grup este RIN Grand Estate, care a raportat un profit de aproape 10 milioane de euro în 2024.

Totodată, mai multe firme în care au fost implicați membrii familiei apar în dosare privind suspiciuni de evaziune fiscală. Un dosar deschis de DNA în 2009, în care au fost menționate 14 dintre aceste companii, a fost clasat în 2020, după ce o parte dintre fapte s-au prescris.

Într-un alt dosar, deschis în 2019, compania RIN Grand Estate și alte firme sunt judecate la Tribunalul București pentru presupuse fapte de evaziune fiscală. Procesul se află încă în primă instanță.

Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, nu a răspuns solicitărilor de comentarii transmise de jurnaliști.

Fratele său, omul de afaceri Ionuț Negoiță, a confirmat însă existența tranzacțiilor și sumele plătite pentru proprietățile din Italia. 

Lidia și Ilie Negoiță nu au putut fi contactați pentru un punct de vedere.

Politică
investitii, negoita

martie 10, 2026 0 Comentariu
Demnitarul din Republica Moldova, a cărui soție s-ar fi sinucis din cauza violenței, a demisionat
de Steliana Costea
Dumitru Vartic, vicepreședintele Consiliului Raional Hîncești și membru al partidului aflat la guvernare în Republica Moldova, a demisionat din funcție și a fost exclus din formațiune după ce soția sa s-ar fi sinucis pe fondul violenței.

Responsabilii Consiliului Raional Hîncești au anunțat că Dumitru Vartic a depus cererea de demisie din funcția pe care o deține în data de 9 martie.

,,Cererea a fost înregistrată oficial și urmează a fi examinată în conformitate cu prevederile legislației în vigoare și procedurile administrative aplicabile. Consiliul Raional Hîncești va informa ulterior opinia publică despre deciziile adoptate și pașii care vor fi întreprinși în continuare”, au subliniat reprezentanții structurii.

În aceeași zi, filiala Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) din municipiul Hîncești a anunțat excluderea lui Dumitru Vartic din formațiune. Decizia a fost luată în cadrul unei ședințe extraordinare a Biroului Executiv al partidului.

,,Organizația Teritorială PAS Hâncești condamnă cu vehemență orice formă de violență împotriva doamnelor și domnișoarelor.Vom urmări cu maximă atenție ca toate circumstanțele acestui caz să fie clarificate, iar deciziile să fie luate în baza faptelor stabilite. Considerăm esențial ca persoanele responsabile să răspundă în fața legii, în conformitate cu cadrul legal în vigoare”, au menționat responsabilii formațiunii.

Între timp, responsabilii Inspectoratului General al Poliției au inițiat două procese penale în vederea investigării circumstanțelor în care soția lui Dumitru Vartic și-a pierdut viața. 

,,Organele de urmărire penală ale Inspectoratului de Poliție Rîșcani al Direcției de Poliție mun.Chișinău și Inspectoratului de Poliție Hîncești au înregistrat procese penale, în vederea stabilirii tuturor circumstanțelor cazului.În cadrul acestora urmează a fi efectuat un șir de acțiuni procesuale, iar după acumularea probatoriului necesar, va putea fi emisă o soluție pe caz”, au detaliat funcționarii moldoveni. 

A lăsat un bilet de adio

Ludmila Vartic a fost găsită fără suflare în data de 3 martie după ce s-ar fi aruncat în gol de pe un bloc din Chișinău.

,,Cazul a avut loc marți în Chișinău și a fost înregistrat de Poliție. Chiar dacă femeia a lăsat un bilet de adio, oamenii legii examinează toate aspectele care au determinat-o să recurgă la acest gest”, a afirmat Diana Fetco, purtătoare de cuvânt a IGP.

De asemenea, Diana Fetco a subliniat că familia Vartic nu a fost investigată în ultimii cinci ani pentru cazuri de violență.

,,Precizez faptul că, cel puțin în ultimii 5 ani, nu a parvenit nicio plângere sau alte aspecte legate de violență în această familie. Polițiștii întreprind toate măsurile pentru a elucida circumstanțele acestui caz”, a conchis purtătoare de cuvânt.

Soții Vartic aveau două fiice minore. Moartea mamei acestora a stârnit indignare în rândul multor moldoveni, în special al locuitorilor din municipiul Hîncești, unde locuia familia. Ludmila Vartic lucra educatoare la o grădiniță, iar Dumitru Vartic este vicepreședintele Consiliului Raional Hîncești. Unii localnici susțin că bărbatul s-ar face vinovat de tragedie.

,,Ludmila a avut nenorocul să se mărite cu un mizerabil care ani la rând i-a otrăvit existența. La început prin vorbe grele, cum a spus o cumătra chiar la masă cu oaspeți își permitea să o înjosească, apoi, după ce a născut prima fetiță a pornit agresiunea fizică. După ce a născut și a doua fată, bătaia era deja la ordinea zilei. Cu trecerea timpului mizeria a pierdut orice urmă omenească și a început să aducă amante chiar în casa lor. Prima dată când a adus o altă femeie în casă, Ludmila a fost forțată să o accepte și să se comporte de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat iar cînd s-au retras în dormitor, Ludmila disperată, a înghițit pastile. A fost o tentativă de suicid dar a scăpat cu viață doar pentru că a fost dusă la timp la spitalul. După aceea au urmat alte zile, săptămâni, luni și ani de bătăi, umilințe și teroare”, a explicat Minodora Calistru-Prisacu. 

Mai mult, unele persoane care au cunoscut-o pe Ludmila Vartic susțin că nu au știut despre nenorocire și nici despre momentul în care aceasta a fost înmormântată deoarece soțul său ar fi ascuns toate amănuntele.

,,A plecat dintre noi neașteptat și tragic, tăcut și cu multă durere, un om cu suflet blând, care a dăruit dragoste, a educat copiii noștri și a cultivat valori adevărate. Plecarea sa lasă un gol imens în inimile tuturor celor care au cunoscut-o și au apreciat-o. Vom păstra mereu vie amintirea unui om dedicat, bun și luminat, care a știut să dăruiască din suflet”, a precizat Zinaida Botnaru.

Dumitru Vartic nu a oferit deocamdată un punct de vedere, însă a postat un mesaj pe rețelele sociale în care și-a luat adio de la soția sa, menționând că trece prin momente grele și cerând liniște, discreție și înțelegere din partea oamenilor.

,,Prioritatea mea acum sunt copiii noștri, care au nevoie de dragoste, sprijin și de un tată care să fie puternic pentru ei. Am pierdut soția mea și mama copiilor noștri. Pentru familia noastră, această pierdere este o tragedie greu de cuprins în cuvinte. Încercăm, zi de zi, să găsim puterea de a merge mai departe și să rămânem uniți în această perioadă atât de grea”, a menționat acesta.

Doina Gherman, vicepreședinta Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) și vicepreședinta Parlamentului de la Chișinău, i-a cerut lui Dumitru Vartic să demisioneze din funcția de vicepreședinte al Consiliului Raional Hîncești, precum și să părăsească rândurile PAS.

,,Condamnăm ferm orice formă de violență împotriva femeilor și fetelor. Vom urmări cu maximă atenție ca toate detaliile acestui caz să fie elucidate, deciziile să fie luate în baza faptelor stabilite, iar cei responsabili să răspundă cu celeritate în fața legii”, a scris Doina Gherman pe pagina sa de Facebook.

Iar responsabilii Agenției Naționale de Prevenire și Combatere a Violenței împotriva Femeilor și a Violenței în Familie s-au autosesizat în legătură cu acest caz tragic.

De Ziua Femeilor, în municipiul Hîncești a avut loc un moment de reculegere în memoria Ludmilei Vartic, iar zeci de participanți au aruncat baloane albe în aer.

Politică
dumitru vartic

martie 10, 2026 0 Comentariu
Cheltuielile cresc în bugetul pe 2026. Statul vrea să strângă mai mulți bani din amenzi, TVA și jocuri de noroc
de Steliana Costea
Bugetul pentru 2026 este aproape gata. Statul speră că va încasa mai mulți bani din amenzi, jocuri de noroc și TVA.

PSD spune că va anunța la sfârșitul săptămânii dacă va vota proiectul. Pe lângă pachetul de solidaritate dorit, Sorin Grindeanu îl acuză pe ministrul Finanțelor că a uitat să treacă în buget creșterea salariului minim. Alexandru Nazare are, însă, o soluție menită să mulțumească pe toată lumea: plățile din fondurile europene.

Noua schiță a bugetului nu conține și creșterea salariului minim, deși era stabilită, acuză Sorin Grindeanu. Măsura ar trebui să intre în vigoare la 1 iulie, iar creșterea netă ar fi de aproximativ 100 de lei. Scandalul vine la pachet cu banii ceruți pentru ajutoare – 3,4 miliarde de lei.

Sorin Grindeanu, președintele PSD: „Nu ne-am gândit, de exemplu, că ceea ce am închis în discuții în cadrul coaliției și anume salariul minim, că nu e prins. De ce ar fi bani suficienți să finanțezi spre exemplu deducerea de 400 de euro pe bursă, la cineva care joacă pe bursă, anual, și să nu poți să finanțezi indemnizația la copiii cu dizabilități de la 80 de lei la 190?!”

Creșterea salariului minim e prinsă în buget, îl contrazice ministrul Finanțelor, care propune o soluție de avarie pentru acordarea ajutoarelor.

Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor: „Eu cred că pot fi finanțate și din fonduri europene și cred că ar trebui cu toții să depunem eforturi în acest sens”.

Cheltuielile statului, în creștere

Proiecția bugetară prezintă o creștere a veniturilor față de anul trecut, cu aproape 20 de miliarde de lei și vor ajunge, astfel, la peste 390 de miliarde de lei. Cheltuielile rămân, însă, mari, iar asta va duce la un deficit bugetar de 136 de miliarde de lei.

Statul preconizează venituri mai mari din încasările de TVA, de pe urma accizelor, a taxelor pentru jocurile de noroc sau a amenzilor.

Banii din încasările TVA vor merge la bugetele locale. Primăriile ar urma să primească peste 17 miliarde de lei, iar 5 miliarde sunt prevăzute pentru localitățile care nu se pot finanța.

Sufocată de datorii, Primăria Capitalei ar urma să împartă defalcat banii veniți de pe urma încasării impozitului pe venit cu Sectoarele, dar și cu Ilfovul.

Marți liderii partidelor de la putere au întâlnirea finală la Palatul Victoria pentru a definitiva proiectul de buget, care ar urma să fie adoptat în ședința de Guvern de joi. Urmează votul în Parlament, pentru care PSD nu și-a anunțat decizia.

Actualitate
buget 2026