Autor: Steliana Costea

aprilie 17, 2026 0 Comentariu
Omul lui Putin la Chișinău cere întrevedere cu bașcana Găgăuziei în pușcărie. Cum au răspuns autoritățile moldovene
de Steliana Costea
Oleg Ozerov, ambasadorul desemnat al Rusiei în Republica Moldova, a cerut o întrevedere cu bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, care își ispășește pedeapsa în penitenciar, însă reprezentanții Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) au respins cererea.

Bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, a fost condamnată în august anul trecut la șapte ani de închisoare, fiind încătușată în sala de judecată imediat după pronunțarea sentinței. Totodată, i-au fost confiscate aproape 41 de milioane de lei moldovenești. Alături de ea a fost condamnată și secretara fostei formațiuni Șor, Svetlana Popan, care a primit o pedeapsă de șase ani de închisoare, fiind dispusă și confiscarea a aproximativ 10 milioane de lei moldovenești.

Sentințele au fost dictate pentru ,,acceptarea cu bună știință a finanțării concurentului electoral și a partidului politic din partea unui grup criminal organizat”, iar conform probelor acuzării ,,Evghenia Guțul, în perioada 2019–2022, activând în calitate de secretară în cadrul Departamentului de Monitorizare, Planificare și Control al fostului Partid Politic „Șor” (declarat neconstituțional prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 10 din 19.06.2023 și radiat din Registrul de stat al persoanelor juridice la data de 23.01.2024), ar fi fost activ implicată în activitatea de introducere sistematică a mijloacelor financiare necontabilizate în Republica Moldova, provenite din partea unui grup criminal organizat, preponderent din Federația Rusă, prin efectuarea curselor aeriene și terestre (tur-retur în 24 de ore), pe care ulterior le-ar fi integrat în activitatea partidului, în scopul susținerii activității acestuia pe arena politică din Republica Moldova. Pe un alt capăt de acuzare, Evghenia Guțul, în calitate de complice, în perioada septembrie 2022 – noiembrie 2022, ar fi coordonat activitatea unor oficii teritoriale ale fostului Partid Politic „Șor” din raioanele Republicii Moldova, fiind responsabilă de verificarea, confirmarea listelor și remunerarea participanților la protestele organizate de Partidul Politic „Șor” în fața instituțiilor publice din mun. Chișinău (Parlament, Guvern, Președinție, Procuratura Generală etc.), acceptând astfel, cu bună știință, finanțarea partidului politic din partea unui grup criminal organizat, în sumă totală de 40 905 637 de lei”.

În cazul Svetlanei Popan, acuzarea a subliniat că ,,a fost responsabilă de Oficiul Teritorial din mun. Chișinău în perioada septembrie 2022 – noiembrie 2022. Aceasta ar fi acceptat, cu bună știință, finanțarea partidului politic din partea grupului criminal organizat, în sumă totală de 9 748 425 de lei, mijloace financiare destinate pentru achitarea protestelor organizate de partidul politic, achitarea salariilor necontabilizate (în plicuri) membrilor oficiilor teritoriale etc”.

Aceasta a fost încătușată în luna martie a anului trecut pe Aeroportul Internațional Chișinău, în timp ce ar fi încercat să părăsească țara.

Evghenia Guțul mai figurează într-un dosar penal inițiat pentru încălcări legate de campania electorală pentru alegerea sa în funcția de bașcană a Găgăuziei din 2023. Ea neagă acuzațiile.

Omul pro-rusului Ilan Șor

Evghenia Guțul a devenit cunoscută după ce, în mai 2023, a câștigat scrutinul din Găgăuzia, candidând la funcția de bașcană din partea formațiunii Șor, partidul oligarhului fugar Ilan Șor, declarat în afara legii în același an. Până atunci, nu a fost prezentă nici în viața politică a regiunii pro-ruse, nici în activitatea publică a partidului.

Între timp, aceasta a întreprins mai multe vizite în Rusia. A avut o întrevedere și cu Vladimir Putin, susținând că l-a informat pe liderul de la Kremlin despre presupusele presiuni ale Chișinăului asupra Comratului.

Politică
omul lui putin

aprilie 17, 2026 0 Comentariu
FMI spune că reducerea taxelor pe combustibili pentru amortizarea scumpirilor este ineficientă. ”Nu sunt măsuri înțelepte”
de Steliana Costea
FMI avertizează că reducerea taxelor la combustibili este ineficientă pentru a frâna explozia prețurilor la energie și dă ca exemplu criza energetică recentă, declanșată de invadarea Ucrainei de către Rusia.

Fondul Monetar Internaţional a avertizat guvernele europene să nu recurgă la măsuri temporare, cum ar fi reducerea taxelor pe combustibili pentru a amortiza preţurile ridicate la energie din cauza războiului din Orientul Mijlociu, argumentând că astfel de măsuri sunt ineficiente şi prost direcţionate, transmite DPA.

Deşi decidenţii politici ar putea fi tentaţi să limiteze creşterea preţurilor prin plafonări sau reduceri de taxe la combustibili, FMI a declarat într-un briefing vizând Europa că “aceste măsuri nu sunt unele înţelepte”.

Într-o analiză publicată vineri, instituţia financiară internaţională precizează că un sprijin larg avantajează în mod disproporţionat gospodăriile cu venituri mai mari, care tind să consume mai multă energie. FMI şi-a bazat evaluarea pe lecţiile trase din criza energetică declanşată de invazia rusească în Ucraina. Fondul a îndemnat guvernele să nu repete ceea ce a descris drept “greşeli costisitoare”.

“Măsurile de sprijin largi şi fără un sfârşit clar sunt greu de inversat şi ar trebui evitate”, a recomandat instituţia cu sediul la Washington. FMI a adăugat că astfel de politici slăbesc, de asemenea, stimulentele pentru gospodării şi întreprinderi de a-şi reduce consumul sau a investi în alternative şi eficienţa energetică.

Guvernele europene au cheltuit 2,5% din PIB pentru ajutoare energetice în 2022. Erau suficiente doar 0,9%

Conform datelor FMI, guvernele europene au cheltuit în medie 2,5% din produsul intern brut (PIB) pe pachete de ajutor energetic în timpul crizei din 2022, declanşate de războiul din Ucraina. Mai mult de două treimi din aceste cheltuieli de sprijin nu au fost unele ţintite, a subliniat FMI. Analiza Fondului arată că doar 0,9% din PIB ar fi fost suficient pentru a compensa complet creşterea costurilor energiei pentru cele mai sărace 40% din gospodării.

În Germania, cea mai mare economie a Europei, coaliţia guvernamentală a propus reducerea taxelor la motorină şi benzină, inclusiv TVA, cu aproximativ 0,17 euro pe litru, pentru o perioadă limitată de două luni, ca răspuns la cea mai recentă criză a aprovizionării cu energie creată de războiul dintre SUA şi Israel cu Iranul. Conform unei propuneri, taxele reduse s-ar aplica de la 1 mai până la 30 iunie. Parlamentul de la Berlin analizează în prezent planul, iar aprobarea ar putea veni săptămâna viitoare. 

Actualitate
taxe combustibili

aprilie 16, 2026 0 Comentariu
Datoria publică explodează: factura românilor a crescut cu 1,5 miliarde de euro în doar 60 de zile
de Steliana Costea
Datoria externă totală a crescut, în perioada ianuarie-februarie 2026, cu 1,5 miliarde euro, până la 229,963 miliarde euro, arată datele Băncii Naţionale a României (BNR).

„În perioada ianuarie-februarie 2026, datoria externă totală a crescut cu 1,5 miliarde euro, până la 229,963 miliarde euro. În structură: datoria externă pe termen lung a însumat 182,519 miliarde euro la 28 februarie 2026 (79,4% din totalul datoriei externe), în creştere cu 1,2% faţă de 31 decembrie 2025; datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 28 februarie 2026 nivelul de 47,444 miliarde euro (20,6% din totalul datoriei externe), în scădere cu 1,5% faţă de 31 decembrie 2025”, arată datele BNR.

În perioada ianuarie-februarie 2026 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 3,191 miliarde euro, comparativ cu 3,638 miliarde euro în perioada ianuarie-februarie 2025. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 932 milioane euro, balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 225 milioane euro, iar balanţa veniturilor primare şi cea a veniturilor secundare au consemnat deficite mai mari cu 251 milioane euro, respectiv cu 9 milioane euro.

Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 1,128 miliarde euro (comparativ cu 854 milioane euro în perioada ianuarie – februarie 2025), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au însumat valoarea netă de 1,180 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 52 milioane euro.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 12,9% în perioada ianuarie-februarie 2026, comparativ cu 18,4% în anul 2025. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 28 februarie 2026 a fost de 6,7 luni, comparativ cu şase luni la 31 decembrie 2025.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 28 februarie 2026 a fost de 107,3%, comparativ cu 104,4% la 31 decembrie 2025.

Planul fiscal prevedea că datoria publică va ajunge la 62,9% în 2029

Proiecțiile privind datoria publică, cuprinse în Planul Fiscal pentru reducerea deficitului pe 7 ani, prevăd o creștere semnificativă a acesteia până la 62,6% din PIB în anul 2029. Însă estimările actuale arată că nivelul va fi depășit mult mai repede, având în vedere că Planul prevedea că în 2025 datoria publică ar fi fost de 55,7%, iar în 2026 de doar 58,5% din PIB, valori deja depășite cu mult.

Previziunile privind datoria publică din Planul fiscal de reducere a deficitului bugetar pe 7 ani

Actualitate
datorie publica

aprilie 16, 2026 0 Comentariu
Mașina Lamborghini condusă de fostul șef ITM, deținută de o firmă cu cifră mică de afaceri și mulți acționari de-a lungul timpului
de Steliana Costea
Apar noi informații în cazul lui Costel Grojdea, fostul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă București, surprins recent la volanul unui Lamborghini Urus de aproximativ 300.000 de euro.

Autoturismul de lux nu este deținut de acesta, ci de firma Nemo Wash SRL din Iași, societate care ridică mai multe semne de întrebare prin istoricul și activitatea sa, notează Ziarul de Iași. 

Potrivit datelor oficiale, compania este controlată în prezent de Ovidiu Constantin Stan, are sediul în comuna Mogoșești și desfășoară activități de organizare a expozițiilor, târgurilor și congreselor. Firma administrează și o sală de evenimente – Diamond Ballroom.

Nemo Wash SRL a fost înființată în 2013, având inițial alți acționari. De-a lungul anilor, societatea a trecut prin mai multe schimbări de proprietari și modificări ale obiectului de activitate.

În 2015, structura acționariatului s-a modificat, iar ulterior firma a ajuns în controlul unui singur acționar. În 2017 au fost cooptați noi asociați, pentru ca, în 2018, societatea să ajungă integral în posesia actualului proprietar, Ovidiu Constantin Stan.

Conform ultimelor date financiare disponibile, pentru anul 2024, Nemo Wash SRL a raportat o cifră de afaceri de 3,2 milioane de lei și un profit de 88.000 de lei, cu doar cinci angajați.

Raportat la aceste rezultate, achiziția în leasing a unui autoturism evaluat la aproximativ 300.000 de euro ridică semne de întrebare privind capacitatea financiară a firmei.

În acest moment, nu există informații oficiale care să indice o legătură directă între Costel Grojdea și firma care deține mașina.

Totuși, rămâne neclar în ce condiții fostul șef ITM București a ajuns să utilizeze autoturismul de lux, iar acesta nu a oferit până acum explicații publice.

Cazul ridică suspiciuni și ar putea atrage atenția autorităților, în contextul în care implică un fost funcționar public și un bun de valoare foarte ridicată.

Actualitate
lamborghini, sef itm

aprilie 16, 2026 0 Comentariu
„Sporul de stres” primit de angajații CCR, mai mare decât un salariu în privat: peste 2.000 de euro. Indemnizațiile trec și de 47.000 de lei
de Steliana Costea
Angajații Curții Constituționale a României, inclusiv judecătorii instituției, primesc lunar un spor pentru „risc și suprasolicitare neuropsihică” în valoare de 25% din indemnizație – echivalentul a până la 2.300 de euro.

Subiectul readuce în atenție sistemul extins de sporuri din sectorul public, potrivit TVR Info.

Președintele CCR are o indemnizație de peste 47.000 de lei, la care se adaugă sporul de aproximativ 11.769 de lei, potrivit informațiilor prezentate în emisiunea „Cine face Legea”.

Dacă ne referim la judecători, indemnizația depășește 45.000 de lei, iar sporul aferent ajunge la peste 11.300 de lei.

Sporul este „justificat” prin nivelul ridicat de responsabilitate și stres asociat activității Curții Constituționale.

Mircea Fechet, fost ministru al Mediului, a comentat situația, amintind că astfel de beneficii sunt răspândite în instituțiile publice.  Fechet a dat exemplul Romsilva, unde contractul colectiv de muncă prevedea 17 tipuri de sporuri.

„O persoană putea primi unul, două sau chiar nouă sporuri, în funcție de situație”, a precizat acesta.

Fostul ministru consideră că actualul sistem este dificil de justificat și ar trebui înlocuit cu o structură salarială simplificată și transparentă.

„Suntem probabil singura țară care, prin astfel de artificii, evită să spună clar: ești medic, ai salariul acesta; ești profesor, ai salariul acesta; ești funcționar public, ai salariul acesta”, a declarat fostul ministru.

Politică
ccr, spor de stres

aprilie 16, 2026 0 Comentariu
Controale la domiciliu pentru 7 milioane de români: Poliția va verifica asigurările obligatorii de locuință
de Steliana Costea
Un proiect de lege aflat în lucru ar urma să schimbe radical modul în care statul verifică dacă românii și-au făcut asigurarea obligatorie a locuinței. După ani întregi în care obligația a rămas, în practică, aproape ignorată, autoritățile vor ca polițiștii și pompierii să meargă direct pe teren pentru a vedea care este situația și pentru a aplica sancțiuni celor care nu s-au conformat.

Şapte milioane de români s-ar putea trezi cu oamenii legii la uşă, potrivit Observator.

Cine riscă amenzi și la cât s-ar putea ridica sancțiunile

Dacă legea va fi adoptată în actuala formă, verificările nu vor mai fi responsabilitatea primăriilor, ci a structurilor MAI. Iar sancțiunile se vor aplica pe loc: între 100 și 500 de lei pentru cei care nu pot demonstra că au o poliță valabilă.

Deși costul asigurării este modest, între 50 și 130 de lei pe an, în funcție de tipul locuinței  doar aproximativ 2,4 milioane de case sunt acoperite pentru riscuri. România are în total aproape 10 milioane de locuințe.

Sindicatele din Poliție: „Nu acesta este rolul nostru”

Ideea nu este privită cu entuziasm de polițiști. Reprezentanții sindicatelor din Poliție spun că agenții sunt deja suprasolicitați și că noile atribuțiile prevăzute de proiect nu au legătură cu activitatea lor.

„Este o direcție greșită. Polițiștii trebuie să fie în stradă pentru siguranța cetățenilor, nu transformați în inspectori ai locuințelor”, afirmă Dan Saltelechi, vicepreședinte al unui sindicat din domeniu, care amintește că, în ultimii ani, Poliția a preluat sarcini care nu țin de munca operativă, precum verificări pentru animale sau situații școlare.

O lege veche, ignorată ani la rând

Deși asigurarea obligatorie a locuinței este prevăzută în legislație de 15 ani, aplicarea ei a fost aproape inexistentă. Brokerii de asigurări consideră că lipsa controalelor a făcut ca oamenii să amâne la nesfârșit plata poliței.

„Atâta timp cât nu există consecințe, majoritatea proprietarilor nu se grăbesc. Doar câteva primării au încercat timid să aplice legea”, explică Marius Constantinescu, specialist în domeniu.

Sunt și cazuri în care administrațiile locale au început totuși să trimită somații pe baza verificărilor din sistemele informatice, dat puține. În Chiajna, de exemplu, anul trecut au fost expediate 16 notificări.

Corbeanca, prima localitate care a dat amenzi pe bandă rulantă

Comuna Corbeanca, de lângă București, a fost prima localitate care a aplicat sancțiuni la scară largă. Aproape 1.800 de amenzi au fost emise în decurs de un an, iar autoritățile locale cred că măsura a avut efect: numărul locuințelor asigurate a crescut cu 30%.

Acțiunea nu a fost însă lipsită de probleme. Unii locuitori s-au plâns că au primit amenzi, deși aveau polițe valabile sau că notificările au fost trimise pe numele unor persoane decedate.

Ce acoperă polița PAD (asigurarea obligatorie a locuinţei)

Amintim că asigurarea obligatorie protejează locuința în caz de: cutremur, alunecări de teren și inundații naturale.

Despăgubirea maximă este de 100.000 de lei. Proprietarii pot verifica rapid dacă polița lor este activă pe Ghișeul.ro sau pe site-ul PAID, folosind CNP-ul sau adresa imobilului.

Social

aprilie 16, 2026 0 Comentariu
Presa maghiară: Alegerile din Ungaria sunt oglinda în care se privește o Românie care stagnează
de Steliana Costea
Ascensiunea unui lider tânăr și comunicativ în Ungaria a fost comparată, în spațiul public românesc, cu blocajele și indecizia care definesc în prezent scena politică de la București.

Publicația maghiară Mandiner, apropiată de ecosistemul ideologic al lui Viktor Orbán, analizează în detaliu valul de reacții stârnit în România de rezultatele recentelor alegeri din țara vecină.

Ziariștii maghiari observă că România ia schimbarea de la Budapesta drept o posibilă lecție pentru scena politică internă, nu doar ca pe un simplu eveniment extern.

Potrivit publicației, presa și comentatorii români au interpretat ascensiunea noului lider maghiar ca pe un moment de cotitură, dar nu lipsit de ambiguități.

Reacții pe alocuri dure la București

Deși victoria sa este percepută de unii ca o ruptură față de era lui Viktor Orbán, analizele de la București subliniază că anumite poziții-cheie – precum reticența față de sprijinul financiar masiv pentru Ucraina sau față de aderarea accelerată a acesteia la Uniunea Europeană – indică mai degrabă o continuitate parțială decât o schimbare radicală.

Reacțiile politice de la București au fost pe alocuri dure, analizează publicația, potrivit Mediafax.

„Căderea marionetei lui Putin”

Deputatul liberal Ionuț Stroe a descris înfrângerea lui Orbán drept căderea „marionetei lui Putin în Uniunea Europeană”, reflectând o critică mai veche a orientării externe a fostului lider maghiar.

În același timp, voci importante din spațiul european au vorbit despre o posibilă reașezare geopolitică.

Europarlamentarul Nicu Ștefănuță a caracterizat momentul drept o schimbare de epocă, sugerând că Ungaria s-ar putea reorienta mai clar către valorile europene, relatează publicația, care observă că, dincolo de reacțiile politice, analiza mediului public românesc a mers mai departe, folosind alegerile din Ungaria ca o oglindă pentru propriile vulnerabilități.

Ungaria ar putea câștiga teren

Comentatorii au remarcat contrastul dintre dinamismul noului lider maghiar – descris ca tânăr, energic și eficient în comunicare – și stagnarea percepută a clasei politice românești.

Lipsa unor direcții clare de guvernare în ultimul an și jumătate și absența unor programe coerente au fost frecvent invocate în acest context.

Dimensiunea economică a schimbării nu a fost ignorată.

Unele analize sugerează că Ungaria ar putea câștiga teren în competiția regională pentru investiții, pe fondul reacțiilor pozitive ale piețelor și al întăririi monedei naționale.

„România e mai curioasă de Ungaria decât lasă să se vadă”, insinuează presa maghiară

În contrapunct, România este descrisă drept afectată de întârzieri în infrastructură și de incertitudini în politicile economice.

Publicația constată că interesul din România pentru ce se întâmplă acum în Ungaria depășește simpla curiozitate: există o nevoie reală de a înțelege dacă Ungaria traversează o schimbare de regim și ce impact ar putea avea aceasta asupra relațiilor bilaterale și asupra UDMR.

Analistul politic Valeriu Turcan vorbește despre un „vot antisistem puternic” în Ungaria, comparabil doar parțial cu tendințele din România, unde nemulțumirea față de sistem s-a manifestat diferit, uneori în direcții mai sceptice față de Uniunea Europeană, notează mandiner.

Despre ce lecții ar putea învăța România de la Ungaria

În timp ce o parte a societății românești a privit cu entuziasm schimbarea de la Budapesta, elita politică adoptă o atitudine mai prudentă.

La București se discută atât despre posibile proiecte comune cu noul guvern ungar, cât și despre lecțiile pe care scena politică românească ar trebui să le învețe.

Totuși, experții avertizează că nu este de așteptat o ruptură totală în politica externă a Ungariei. Relațiile pragmatice cu Rusia, în special în domeniul energetic, ar putea continua.

„Ungaria ar putea influența România inclusiv în modul în care își negociază poziția în Europa”

În acest context, istoricul Marius Diaconescu, citat în presa maghiară, atrage atenția că România ar putea pierde un avantaj important: acela de a folosi „modelul Orbán” ca reper negativ în discursul european.

Această posibilă schimbare de paradigmă ar putea avea consecințe inclusiv asupra poziționării României în negocierile europene, în special în ceea ce privește accesarea fondurilor UE, observă publicația maghiară.

Actualitate
alegeri ungaria

aprilie 16, 2026 0 Comentariu
MAE moldovean va avea un serviciu pentru relații cu București: ,,Un pas firesc și binevenit”
de Steliana Costea
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) de la Chișinău va fi reorganizat. Printre schimbări se numără crearea unui serviciu pentru relații cu România, conform unui proiect aprobat în cadrul ședinței Guvernului din 15 aprilie.

Pe lângă Serviciul relații cu România va fi creat Serviciul de diplomație cibernetică, precum și va fi reorganizată Direcția de diplomație economică conform standardelor ministerelor de externe din statele membre ale Uniunii Europene.

,,Adoptarea acestei hotărâri intervine în contextul creșterii constante a volumului de activitate al Ministerului Afacerilor Externe, determinată de avansarea procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, intensificarea cooperării externe și extinderea numărului de tratate internaționale și dosare consulare gestionate”, au afirmat responsabilii MAE de la Chișinău.

Reprezentanții Ambasadei României în Republica Moldova afirmă că crearea Serviciului dedicat relațiilor cu București reprezintă „un pas firesc și binevenit în consolidarea cooperării strategice”.

 ,,Această inițiativă reflectă maturitatea și profunzimea parteneriatului bilateral, precum și necesitatea unei coordonări tot mai eficiente într-un context marcat de intensificarea dialogului politic, extinderea cooperării sectoriale și avansarea parcursului european al Republicii Moldova. Instituționalizarea unui mecanism dedicat relației cu România confirmă importanța pe care Chișinăul o acordă acestui parteneriat privilegiat”, au menționat responsabilii diplomației.

Susținător ferm al Chișinăului

De asemenea, aceștia au reiterat că ,,România rămâne un susținător ferm al eforturilor de modernizare și reformă ale Republicii Moldova, iar consolidarea capacității instituționale a Ministerului Afacerilor Externe contribuie direct la atingerea obiectivelor comune, în special în procesul de integrare europeană. Suntem încrezători că acest nou serviciu va facilita o cooperare și mai eficientă, orientată spre rezultate concrete în beneficiul cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului”. 

Politică
mae moldovean

aprilie 16, 2026 0 Comentariu
Alexandru Balan, fostul adjunct al SIS Moldova, condamnat la un an și jumătate de închisoare. Anchetat și în România după ce ar fi transmis informații către KGB din Belarus
de Steliana Costea
Alexandru Balan, fostul director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate (SIS) al Republicii Moldova, a fost condamnat miercuri la un an și șase luni de închisoare precum și la interdicția de a ocupa funcții publice timp de doi ani și jumătate, a precizat Procuratura Generală din țara vecină pentru TVR Moldova.

Sentința a fost pronunțată după ce Alexandru Balan și-a recunoscut vinovăția și a solicitat judecarea în procedură simplificată a dosarului în care a fost cercetat pentru trădare prin transmiterea, în mod repetat, a unor informații clasificate.

Dosarul a fost instrumentat de Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale din Republica Moldova.

Cercetat și în România pentru trădare. Aar fi transmis informații secrete de stat către ofițeri KGB din Belarus

Pe lângă condamnarea din Republica Moldova, Balan este vizat și într-un dosar deschis în România, unde este acuzat de trădare.

Alexandru Balan a fost reținut pe 8 septembrie 2025, la Timișoara, de procurorii români, fiind suspectat că ar fi transmis informații secrete de stat către ofițeri ai Comitetului Securității de Stat (KGB) din Belarus. Două zile mai târziu, Curtea de Apel București a dispus arestarea sa preventivă.

În ziua reținerii, Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova a anunțat că fostul oficial este cercetat pentru trădare prin transmiterea, în mod repetat, a unor informații clasificate.

Întâlniri suspecte la Budapesta

Potrivit anchetatorilor, în perioada 2024–2025, Balan s-ar fi întâlnit la Budapesta cu ofițeri ai serviciilor de informații din Belarus. Există suspiciunea că aceste întrevederi ar fi avut ca scop transmiterea de instrucțiuni și efectuarea unor plăți pentru activități considerate ilegale de autoritățile române și moldovene.

Politică
sis moldova

aprilie 16, 2026 0 Comentariu
Cum vrea Bolojan să scape de „noii băieţi deştepţi din energie”
de Steliana Costea
Cancelaria premierului propune înăsprirea condiţiilor de racordare la reţeaua electrică, pentru a descuraja proiectele neserioase sau speculative.

„În prezent, doar o mică parte dintre proiectele aprobate ajung efectiv să fie construite, ceea ce indică existenţa unui fenomen speculativ semnificativ”, a arată Guvernul.

Cancelaria premierului a transmis ANRE o serie de propuneri care vizează, în primul rând, o creştere consistentă a garanţiei financiare la un nivel suficient de ridicat pentru a descuraja proiectele neserioase, dar fără a bloca investiţiile reale.

Se mai propune, de asemenea, constituirea mai devreme a garanţiei, dar şi reguli clare de gestionare a acesteia.

Cancelaria prim-ministrului anunţă, miercuri seară, că a transmis către Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei un punct de vedere în cadrul dezbaterii publice privind modificarea regulilor de stabilire a garanţiilor financiare pentru racordarea la reţeaua electrică, garanţii pe care dezvoltatorii de parcuri fotovoltaice, eoliene şi alte capacităţi de producţie a energiei electrice trebuie să le constituie atunci când solicită racordarea la reţea.

”Propunerea ANRE vizează creşterea garanţiei de la 5% la 20% din tariful de racordare, măsură menită să reducă numărul proiectelor care blochează capacitate în reţea fără a fi realizate. Analizele arată însă că această creştere, deşi necesară, nu este suficientă pentru a rezolva problema. În prezent, doar o mică parte dintre proiectele aprobate ajung efectiv să fie construite, ceea ce indică existenţa unui fenomen speculativ semnificativ. În acest context, Cancelaria Prim-ministrului propune măsuri mai ferme şi mai eficiente”, a transmis Executivul, într-un comunicat de presă.

Potrivit documentului citat, în primul rând, se propune creşterea mai consistentă a garanţiei financiare, prin una dintre următoarele două variante:  – o garanţie fixă, de 30 EUR pentru fiecare kW instalat – o formulă simplă şi transparentă, care leagă direct valoarea garanţiei de dimensiunea proiectului;  – o formulă mixtă, care combină 50% din tariful de racordare cu 20 EUR/kW instalat, astfel încât să fie luate în calcul atât dimensiunea proiectului, cât şi costurile reale din reţea.

„Ambele variante conduc la un nivel al garanţiei suficient de ridicat pentru a descuraja proiectele neserioase, dar fără a bloca investiţiile reale”, precizează Guvernul.

În al doilea rând, se propune ca garanţia să fie constituită mai devreme în proces, încă din faza depunerii cererii de racordare.

„Această schimbare ar preveni situaţiile în care sunt consumate resurse administrative pentru proiecte care nu au susţinere financiară reală” mai arată sursa citată.

În al treilea rând, se recomandă reguli clare şi transparente privind gestionarea garanţiilor, respectiv:

• executarea garanţiei dacă proiectul este abandonat nejustificat;
• returnarea treptată a sumelor pe măsură ce proiectul avansează;
• raportarea publică periodică a modului în care aceste garanţii sunt utilizate.

„Propunerile au în vedere şi experienţa Spaniei, unde mecanismul este mai strict şi aplicat într-o etapă mai timpurie a procesului. În acest model, dezvoltatorii sunt obligaţi să depună o garanţie fixă de 40 EUR pentru fiecare kW instalat, iar această garanţie trebuie constituită înainte de depunerea cererii de acces la reţea, nu ulterior analizei tehnice. În lipsa acestei garanţii, cererea nu este luată în considerare. Totodată, garanţiile sunt administrate printr-un sistem centralizat al statului, iar proiectele care nu avansează pierd sumele depuse.

Acest mecanism a permis eliminarea rapidă a proiectelor neviabile şi reducerea blocajelor din reţea, fără a afecta investiţiile reale, deoarece filtrează încă din faza iniţială proiectele care nu au o susţinere financiară solidă. Prin aceste măsuri, se urmăreşte reducerea blocajelor din reţea, creşterea transparenţei şi accelerarea proiectelor energetice serioase, în beneficiul întregii economii”, se mai arară în comunicatul citat.

În 8 aprilie, premierul Ilie Bolojan a declarat, că, pentru a livra energie, este nevoie să ai acces la reţele şi ceea ce trebuie să facă Guvernul este să desfiinţeze avizele tehnice de racordare care blochează sau scumpesc acest acces.

Potrivit premierului, cei care au obţinut aceste proiecte nu intenţionează să le dezvolte, ci să le vândă. El a mai afirmat că trebuie să se înăsprească regulamentele, să se mărească semnificativ garanţiile şi să se impună termene ferme până la care trebuie să se realizeze aceste investiţii, să se obţină documentaţiile, iar dacă nu se obţin aceste termene ferme, înseamnă că cei care au depus garanţia trebuie să şi-o piardă în favoarea societăţii Transelectrica sau a celorlalţi deţinători de reţele.

”Am avut reglementări permisive, ani de zile nu am avut garanţii, din 2024, ANRE, prin regulamente, a impus anumite garanţii, dar gândiţi-vă că sunt 5% din valoarea racordării, nu din valoarea investiţiei, deci au fost destul de reduse, s-au mai impus nişte termene care au fost prelungite, dar cert este că neavând reglementări, s-au permis aceste acţiuni speculative”, a menţionat Bolojan.

Şeful Executivului a mai spus că, ”de asemenea, nu am avut proceduri competitive”.  

”Ce trebuie să facem? Să înăsprim regulamentele, să mărim semnificativ garanţiile, să impunem termene ferme până la care trebuie să se realizeze aceste investiţii, să se obţină documentaţiile, iar dacă nu se obţin aceste termene ferme, înseamnă că cei care au depus garanţia trebuie să şi-o piardă în favoarea societăţii Transelectrica sau a celorlalţi deţinători de reţele sau în favoarea statului”, a explicat premierul. 

Ilie Bolojan a dat detalii despre cum acţionează noii ”băieţi deştepti din energie”

Recent, premierul Ilie Bolojan anunța că va lua măsuri împotriva „noilor băieți deștepți din energie”, întrucât Transelectrica şi companiile care sunt principalii furnizori de energie au eliberat acorduri de racordare în reţea de 78.000 de megawaţi, ”de opt ori mai mult” decât are acum România asigurat.

Întrebat într-un interviu pentru G4media, preluat de News.ro, dacă aceştia sunt noii băieţi deştepţi din energie, Bolojan a apreciat: ”Cu siguranţă o bună parte din aceşti oameni sunt băieţii deştepţi care s-au lipit de energie pentru că blochează capacităţi. N-au de gând să facă acele investiţii, n-au resurse, ci doar le blochează şi vând hârtii şi vând doar idei şi lucruri pe care le-au blocat”.

Premierul avertizează că realizarea tuturor acestor investiţii nu este fezabilă: ”Dacă s-ar face jumătate din aceste investiţii, am putea asigura cu energie electrică aproape toată Europa Centrală”.

Politică