martie 13, 2024 0 Comentariu
Patrimoniul de la Roșia Montană, bătaia de joc a Gabriel Resources. Ce ar trebui să facă statul român
de Ioana Oancea
Anunțul că România a câștigat procesul împotriva Gabriel Resources a dus imediat la prăbușirea acțiunilor pe bursă. Ulterior, compania a anunțat că mai are doar 2 mil. euro în cont și nu va putea plăti despăgubirile impuse de tribunalul de arbitraj. Gabriel Resources deține însă sute de case la Roșia Montană care ar putea să intre în circuitul cultural.
Lecția la care România a chiulit: Combaterea violenței în școli
Instituțiile care lucrează cu copii, obligate să verifice dacă colaboratorii sunt agresori sexuali
Compania care dorea exploatarea aurului a început presiunile asupra localnicilor în anii 1997 – 1998, înainte să obțină licența de exploatare. Tot în acea perioadă, a început să cumpere case în sat, estimându-se că în total ar fi achiziționat 850 de case. Dintre acestea, 260 au fost pur și simplu demolate, iar în jur de 20 – renovate .
Multe dintre casele deținute de Gabriel Resources sunt însă case de patrimoniu și ele sunt în colaps sau în stare avansată de degradare, abandonate de ani de zile. Fiind deținute de un privat, în cazul lor nu se poate interveni nici de către statul român, și nici de către asociații, ajungându-se astfel la o situație absurdă. De ce nu și-a exercitat statul român dreptul de preempțiune (adică prioritatea de a cumpăra) asupra acestor imobile de patrimoniu este doar una dintre întrebările rămase fără răspuns în toți acești ani.
Cu toate acestea, de la includerea în UNESCO, în 2021, au fost inițiate mai multe proiecte mici finanțate de Institutul Național al Patrimoniului, aflat în subordinea Ministerului Culturii, pentru lucrări de reparații, urgență sau de proiectare. Două șantiere mari vizează casele parohiale reformată și greco-catolică. Administrația locală are alte opt șantiere în curs, finanțate prin PNRR.
Un rol vital în salvarea patrimoniului l-a avut ARA – Asociaţia „Arhitectură. Restaurare. Arheologie”, cea care a inițiat proiectul „Adoptă o casă la Roșia Montană” și a lucrat pentru localitate de mai bine de 15 ani. Și în acest an, ARA va continua lucrările cu voluntari, la Lapidariumul de la Muzeul Mineritului, fostul cazinou din centrul Roșiei, biserica reformată și capela bisericii romano-catolice.
Cazinoul din Roșia Montană
Casina din Roșia Montană se afla într-un stadiu avansat de degradare, însă pentru refacerea sa au fost alocate finanțări. Clădirea a fost edificată de Bartha Miklos în anul 1886 și a fost mai întâi cazinou, apoi sală de cinema, iar în anii 60-80 „bufet” al Cooperației. Pe lângă jocurile de noroc, aici aveau loc diverse alte evenimente, cum ar fi baluri sau nunți.
Casa de peste Foieș
Este deținută de Gabriel Resources și lăsată în paragină. Casa a fost construită peste râul Foieș (Roșia). Ea datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea, fiind inițial locuință, apoi magazin alimentar. Între 1940 și 1980, a suferit mai multe intervenții la fațadă. În mod ironic, pe afișul de pe casă scrie, de peste 20 de ani, că „RMGC asigură lucrări de mentenanță și intervenții de urgență pentru această clădire”.
Biserica Unitariană
ARA a realizat mai multe lucrări la Biserica Unitariană, precum și la casa parohială unitariană, din Roșia Montană. În prezent, Biserica este folosită și pentru evenimente culturale, cum ar fi concerte de muzică clasică sau tradițională, întrucât comunitatea unitariană din localitate mai numără doar câțiva membri. Fotografia datează din 2019.