Etichetă: vizita

  • Ciolacu s-a întâlnit la Belgia cu primul oficial european: portarul de la Hotelul Ibis din Bruxelles!

    Președintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, și-a aranjat luni, pe filiera cunoscută, folosită și de Liviu Dragnea, o vizită la Bruxelles, anunțând că se va întâlni cu mai mulți oficiali europeni, printre care Serghei Stanisev, președintele Partidului Socialiștilor Europeni, Frans Timmermans, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, și David Maria Sassoli, șeful Parlamentului European.

    Până la ora prânzului, însă, singurul oficial european care a acceptat să-l întâlnească pe șeful Camerei Deputaților din România a fost Gunter Van Goghuin, portarul Hotelului Ibis la care organizatorii vizitei l-au cazat pe Ciolacu, iar asta doar din pricina faptului că omul se afla la muncă și a trebuit să se întrebuințeze serios tot deschizându-i și apoi închizând ușile după Ciolacu, ori de câte ori acesta ieșea în fața hotelului, la o țigară.

    ”Nu știu cine este domnul, dar la cum arăta, la cât s-a fâțâit pe uși și la cum mi-a strâns mâna ori de câte ori întindeam pentru bacșiș, am crezut inițial că este un instalator venit să rezolve problemele pe care le avem în aceste zile cu toaletele care refulează. Sper că nu s-o fi supărat dar, la un moment dat, i-am strecurat eu discret, în buzunarul hainei, 20 de euro, și l-am rugat să-și facă traseele pe intrarea din spate, cea de serviciu, a hotelului, că mai am două luni până la pensie și nu voiam tocmai acum s-o dau în vreun anevrism la cât am tras de ușilea alea”, a declarat, încurcat, Gunter Van Goghuin.

  • În vizită la psiholog

    Nu suntem întotdeauna pregătiţi pentru un incident emoţional căruia nu-i găsim o explicaţie logică. Nu întotdeauna ni se întâmplă să avem toate instrumentele necesare care să ne ajute să trecem peste un impas. Nu cunoaştem teoria sau maniera corectă de abordare a problemei şi ne găsim confruntându-ne cu situaţia dificilă chiar şi după o lungă perioadă de timp de la întâmplarea ei. Acesta este unul din momentele în care este necesar să apelăm la un psiholog.
    Gândul că am putea ajunge să ocupăm un loc într-un cabinet psihologic ne traversează, pe fiecare în parte, diferit.
    Pentru unii poate fi un adevărat coşmar, motivul fiind acela că apropiaţii i-ar putea considera „nebuni”. Alţi oameni rămân într-o permanentă luptă cu sinele gândindu-se cum ar putea prezenta problema astfel încât să nu se deschidă prea mult în faţa specialistului şi găsesc ca soluţie să ducă la cabinet unul dintre membrii familiei, cu intenţia de a-l salva, dar pe care îl şi consideră „vinovat” de ceea ce trăiesc ei.
    Este bine de ştiut că a apela la un psiholog pentru a „salva” un apropiat, poate fi o poartă deschisă către un drum, aparent, frumos şi plin de reuşite, dar care în cel mai scurt timp se dovedeşte a fi şi cel mai scurt.
    Pentru ca şedinţa să funcţioneze şi să ne fie utilă, este necesar să fim conduşi acolo de propria dorinţă.
    Pentru cei care traversează o perioadă dificilă, dar nu se simt susţinuţi de către familie sau prieteni, sprijinul psihologului este foarte important. Ca să putem simţi asta trebuie să ne dăm voie să trăim o astfel de experienţă. Vizita la cabinet se poate face o singură dată sau în mod regulat, în funcţie de cum considerăm necesar sau de cum stabilim cu psihologul o strategie de lucru.
    În situaţii critice de viaţă suntem mulţumiţi observând că depăşim cu bine momentele, fără să ştim că doar un nivel crescut de cortizol ne ajută să facem acest lucru. Modul în care percepem numeroasele evenimente din viaţă, însă, nu ne poate fi pe plac întotdeauna şi astfel, intervin în timp dificultăţi de a ne înţelege propriile emoţii şi comportamente şi nu mai putem recunoaşte cauzele, iar consecinţele pe care le trăim par că ne nedreptăţesc.
    Manifestarea atacurilor de panică, tulburări de anxietate, depresie, fobii, nevroze sunt doar câteva dintre problemele pentru care intervenţia specialistului este recomandată.
    Psihologul ne poate ajuta să ne înţelegem pe noi înşine şi să identificăm cauzele, prin tehnici de terapie suportivă, dezvoltare personală, autocunoaştere, terapie de relaxare, toate acestea fiind precedate de evaluări şi interviuri clinice.