Vama Veche. Soare puternic. Foamea din stomac rezistă. Dacă stai pe plajă, privind spre cherhana, și n-ai fost niciodată pe-acolo, la fel cum nici pe la cozile la butelii n-ai călcat, oferă-ți un prânz că nu e rău. Prima dată te servește Chiloțel. Dacă ai noroc. A doua oară nu mai vine el. A treia oară nu vine cine a venit a doua. Poate te lămurești și a patra oară nu mai apari nici tu.
Chiloțel ia comanda, te pune la punct cu felurile de mâncare pe care le poți servi. Nu prea multe, după ora 14.00, dacă ai avut tupeul să stai leșinat pe plajă până atunci. Nu, n-o să mănânci borșul de pește pe care ți l-ai imaginat căutând cu ochii către cherhana. Până te-ai adunat tu de pe șezlong, l-au mâncat alții. Data viitoare…
La cherhana e în regulă să comanzi un singur fel de pește. Vrei chefal? Nu se poate. Doradă? Pe google găsești niște poze. Calcan, hamsie, guvid măcar? Bă, dar ești chiar nesimțit! Ia, colea, un păstrăv de mare și zi merci că n-ai fost servit cu un novac de Carrefour ori cu un stavrid la conservă… Păstrăv să fie, conchizi, și îndrăznești să visezi apoi la garnitură. În van. Ciortanul nu va veni însoțit decât de propriile lui 500 de grame, de pâinea neprăjită pe care tu o voiai trasă pe plită și fără sarmuzac.
Burta e goală și o umple încet un sentiment de revoltă. Te gândești să reclami. Dar cui? Chiloțel s-a făcut nevăzut, în locul lui vine un alt împingător de vase. N-are ecuson, nu știm cum îl cheamă. Îi spunem Maieuț. Maieuț strâmbă din nas când aude că ai comandat pită bronzată și-ți explică cum stă treaba: „Nu știu, dacă vreți mergeți la băiatul de la grătar să v-o prăjească, eu nu mă duc, că mă înjură…” Ai voie să-ți iei un minut să te gândești dacă vrei să fii tu acela pe care îl înjură băiatul de la grătar. Dacă nu, treci la peștele cu legume. E delicios! A sfârâit pe plita neagră a bucătarului nervos până acum, iar dacă ți l-o fi făcut cu plăcere, te umpli numa’ de energii pozitive.
Al treilea care-ți apare la masă, să îi spunem Șosetuță, îți aduce nota de plată. Cu sarmuzac cu tot deși nu l-ai primit lângă pește. Spune-i lui Șosetuță, ți-l va aduce de grabă. Apoi, că tot ai terminat și ai și plătit, pășește ușor spre ieșire. Vor și alții să interacționeze cu Chiloțel, Maieuț și Șosetuță.
La plecare, lași cherhanaua în urmă, cu tot cu iluziile tale. Pe dreapta, cum te întorci spre plajă ai o bibliotecă, în cazul în care vrei să te transpui în vreo poveste, alta decât aia în care ai fi stat la masă și-ai fi mâncat borș cu fața spre mare și spre cei doi nudiști cu chelie zbenguindu-se pe cearșaful LGBT. Sistemul de împrumut se concretizează cu numele tău și tot al tău număr de telefon. Ai trei zile să citești ce ți-ai ales. Băieții sunt și deștepți și pregătiți: „Lăsați, dacă uitați să o aduceți, vă sunăm noi!” O variantă diplomată de a-ți spune că dacă o dai pe votcă și-ți uiți până și numele, te sună ei după trei zile: „Alo! Doamna X? Ați împrumutat de la noi cartea Y. Cum când? Acum trei zile, pe seară, când vă întorceați înfometată de la Cherhanaua lui’ Pește!..”