barikada.ro

Etichetă: revolutie

  • Marcel Ciolacu, neînfricatul luptător de la Revoluție, a pornit războiul împotriva stării de urgență!

    Nu-i
    face nimanui placere sa stea inchis in casa pentru o perioada despre care nu
    stie nimeni cat poate sa se prelungeasca. Nu le convine regimul pe care trebuie
    sa-l respecte nici celor care sunt carantinati. De ghinionistii adusi de
    coronavirus in stare grava nici nu mai are sens sa vorbim! Singura masura
    eficienta, verificata deja in tari cu situatia mult mai trista decat Romania,
    ramane totusi aceasta chinuitoare izolare sociala.

    Cu
    toate astea, ca de obicei, politicienii responsabili de viata celor care i-au
    ales, isi vad de disputele obisnuite si latra la orice initiativa pornita din
    tabara adversa.

    Odata
    cu instituirea starii de urgenta, anuntata luni de presedintele Iohannis,
    neinfricatul luptator cu rol determinant in toate razboaiele importante ale
    omenirii, Marcel de la Buzau, a tinut mortis sa anunte ca  PSD-ul nu va vota decretul prin care s-a luat
    aceasta hotarare.

    ”Am
    studiat decretul. Există anumite lucruri care nu sunt foarte bine făcute.
    Procedural vorbind, Parlamentul poate aproba sau nu acest decret”, a transmis
    domnu´ Marcel.

    Daca
    nici viteazul care s-a remarcat in revolutia inexistenta de la Buzau , om cu scoala
    facuta la varsta cand trebuia sa-si duca nepotii la liceu, nu are dreptate,
    atunci chiar ca nu mai este nimic de facut pentru Romania.

  • Valentin Ceaușescu își cere drepturile de victimă a Revoluției: „Mi

    Orice credincios veritabil de pe aceste meleaguri mioritice este de acord ca executia sotilor Ceausescu de catre adversarii sai politici a fost o barbarie demna de Evul Mediu si ca vinovatii ar trebui judecati.

    În Dosarul „Revoluției”, aflat pe rolul ÎCCJ, Valentin Ceaușescu s-a constituit parte vătămată! Din câte se pare, implicarea lui în Dosarul „Revoluţiei” are legătură cu susţinerile procurorilor, fapte consemnate în rechizitoriu, și anume diversiunile create după 22 decembrie de către Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, gen. Iosif Rus şi Emil „Cico” Dumitrescu , care au dus la crearea „condiţiilor condamnării şi execuţiei cuplului prezidenţial Ceauşescu printr-un proces penal simulat”.

    Plangerea si cererea domnului Ceausescu este pe de-a-ntregul indreptatita insa oricat de sinistru s-a comportat tovarasul Iliescu si acolitii lui din cauza carora au murit mii de romani nevinovati, fiul dictatorilor analfabeti e condamnat sa uite ca din cauza „parintilor sai, sacrificati la Revoluție”, au suferit milioane de compatrioti.

    Cu certitudine si parintii lui Hitler au fost necajiti de sfarsitul prematur al „viteazului lor urmas” dar, pana la urma, s-au impacat cu gandul ca soarta dictatorilor dementi se termina, de regula, foarte trist.

  • Dan Voinea: ”Tudor Gheorghe arunca cu grenade la Revoluție!”

    Căinat de toate vuvuzelele de partid și de stat, după ce câțiva exponenți ai societății civile au opinat că, prin mesajele sale răspândite la 30 de ani de la Revoluție, Tudor Gheorghe face propagandă comunistă și doinește nostalgic după regimul Ceaușescu, ”mizerabilul rapsod”, așa cum îl caracteriza Daniel Funeriu, ni se dezvăluie în toată ”splendoarea” rolurilor sale mărețe.

    Recent, într-un interviu acordat Evenimentului Zilei, Generalul magistrat Dan Voinea, cel care a documentat ani în șir ”Dosarele Revoluției”, făcea o declarație șocantă, trimițându-l pe Tudor Gheorghe în rândul celor care au depus eforturi intense pentru înăbușirea revoltei populare din Decembrie 1989.

    „La Craiova, cel care intra cu generalul Roșu și arunca grenade pe acolo, de s-a speriat mulțimea, era Tudor Gheorghe. Mulțimea nu se dădea la o parte ca să intre Armata, să ocupe Consiliul Județean, și (Tudor Gheorghe – n. red.) a aruncat (grenade – n. red.) ca să facă «potecă»”, a declarat Dan Voinea, confirmând o altă declarație a unui martor ocular, publicată pe pagina de Facebook Șoim Press RO.

    „Jigodia. Cazul Tudor Gheorghe. Nu aveam nici 13 ani și eram revoluționar. Ce urât suna acest cuvânt! Știți cum sună cuvântul LIBERTATE, atunci când nu ai voie nici să-l gândești, nu să-l rostești? Nu aveam voie să rostim acest cuvânt. Prima dată îl scandezi cu teamă, apoi îl strigi cu oarece curaj și apoi este împușcat unul de lângă tine. Veniseră lângă noi, ne flancaseră lateral câțiva securiști, eram doar o mână de oameni și apoi, după o oră – cred -, au început să vină câteva sute de la Uzina de Avioane din Craiova. Au trecut 30 de ani…

    Brusc, am început să căpătăm oarece încredere. Eram câteva sute de oameni, era și un cameraman care, din ce îmi zicea, terminase Artele sau ceva de genul ăsta. Au mai apărut 100, maximum 200 de la IUG. Vine la mine un bărbos și îmi zice să mă duc acasă, pentru că sunt prea mic. Îl chema Radu Berceanu, toți îi zicea «tovarășul inginer». Intram – pentru cei mici care știu ce înseamnă frica, nici eu nu știam – intram în Comitetul Județean de Partid, actuala Prefectură. Flancați, dintr-o dată, de «civili», nu simțeam teamă, aveam doar un curaj nebun. După mai multe ore, se apucă ăi bătrâni să facă liste. Erau două categorii de oameni: cei care sosiseră din fabrici – repet, erau doar câteva sute – și câteva zeci mai atipici, altă ținută, mulți în trening.

    Ne trezim la un moment dat cu unii care tot ziceau că o să-l aducă pe Tudor Gheorghe în Comitet. În situații de acest gen, pierzi noțiunea timpului… La un moment dat, îl văd pe Tudor Gheorghe venind, flancat de securiști, vreo doi chiar în trening, dinspre 30 Decembrie. Nu știam ce să credem, de unde știau ăștia unde stă Tudor Gheorghe… Peste un timp îl văd pe Tudor Gheorghe la balcon, flancat de câțiva de-ai lor. Eeeh, ce zice Gheorghe la microfon? «Voinicii mei, ați strigat mult și ați strigat degeaba. Duceți-vă acasă!». Culmea este că o parte din mulțime s-a dus. Apoi, acest Tudor Gheorghe a făcut apel la generalul Roșu, comandantul Armatei a III-a, să scoată necunoscuții – adică pe noi – din Comitet. La un moment dat chiar a aruncat cu o grenadă înspre noi. Au venit, într-un final, și militari români cu tancuri, multe erau T-34… Ce făcea această canalie? Îi instiga pe militari împotriva noastră!

    Să continui? Eu și acum, după atâția zeci de ani, când aud cuvântul LIBERTATE, involuntar, simt miros de cordită – praf de pușcă.”, au postat cei de la Șoim Press RO.

  • Ion Iliescu, speriat de cârjă: ”La Revoluție, s-a strigat fără violență!”. Dar pe cei care au strigat ”Jos comunismul!” tu i

    Fostul
    presedinte al Romaniei, Ion Iliescu, s-a aratat deosebit de ofuscat in legatura
    cu carja primita de colegul sau, Gelu Voican Voivulcescu, direct in moalele
    capului si a amintit ca la ”Revolutie” s-a strigat ”Fara violenta”.

    Buna memorie
    ai, bunicuto, dar ti-amintesti doar ce-ti convine. Cei care strigau ”fara
    violenta” erau oamenii obisnuiti care vedeau ca nu se mai opreste omorul
    declansat de gasca lu´ matale cu scopul clar de a va legitima in noua conducere
    a tarii.

    In afara de acestia,
    mai erau unii, invatati de regizorii tai, care scandau ”Jos Ceausescu”  iar cei mai multi, urlau din toti rarunchii ”JOS
    COMUNISMUL”. Asta insemna ca romanii cu mintea intreaga nu-si doreau ”un
    comunism fara Ceasusescu si condus eventual de 
    colegul lui, adica de matale”. Majoritatea vroiau sa elimine definitiv
    comunismul din Romania.

    Ei, bine,
    nea Nelule, pe oamenii aia cum si cand ii rezolvam?

  • Gelu Voican Voiculescu judecat și ”executat” cu pietre de revoluționari în Piața Universității!

    Gelu Voican Voiculescu a fost scuipat, înjurat, bătut și alungat de revoluționari de la la Troița din Piața Universității, la 30 de ani de la evenimentele din Decembrie 1989.
    Voican Voiculescu se prezentase azi, din proprie inițiativă, în Piața Universității, acolo unde se desfășura un eveniment de comemorare a eroilor Revoluției, fiind întâmpinat cu huiduieli, cu pietre și cu bastoane în cap de către participanții la manifestație, aceștia strigând: „Criminalule, cum ai tupeul să vii aici?”.

    Fostul vice prim-ministru a fost huiduit de oamenii prezenți în centrul Capitalei. Ei au strigat: „Mi-ai omorât copiii, tu cu Iliescu”, „Criminalule!, „Cum au tupeul să vii aici?”.

    Gelu Voican Voiculescu a fost trimis în judecată, alături de Ion Iliescu, în dosarul Revoluției, cazul aflându-se pe masa judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ). El este acuzat de infracţiuni contra umanităţii.

  • Marcel Ciolacu și fotografia Eroului Necunoscut al Revoluției inexistente

    Despre
    tupeul si impostura pesedistilor, singurele calitati care-i recomanda pentru
    functiile de conducere ale tarii, s-au scris multe si inca se vor mai scrie.
    Croit exact dupa acelasi calapod ca si inaintasii sai, Dragnea sau Ponta,
    Marcel Ciolacu, presedintle interimar al marelui partid socialist, a facut de
    curand o cerere prin care doreste ca vechiul sau certificat de ”luptator
    remarcat pentru fapte deosebite in Revolutia din 1989” sa fie upgradat la ”luptator
    cu rol determinant in victoria Revolutiei Romane”.

    Diferenta
    dintre cele doua titluri nobiliare este ca in cazul celui de al doilea,
    premiantului i se recunosc talentul, initiativa, curajul, darzenia si viclenia
    dovedite in lupte crancene fara de care , revolutia nu s-ar fi incheiat nici
    pana in zilele noastre, calitati pentru care va primi 2000 lei/luna toata
    viata.

    La
    intrebarea incomoda a jurnalistilor legata de actele de vitejie pe care le-a
    savarsit in Buzau, orasul in care nu s-a intamplat nimic periculos in decembrie
    ´89, Marcelica Fara Frica a ripostat cum a invatat la partid, spunand adevarul
    fara sa clipeasca.

    ”Acum imi
    reprosati ca n-am murit la revolutie? Pai, cum ati fi vrut sa-mi pierd viata
    daca in zilele alea sangeroase eu ma aflam in orasul meu, Buzau, unde a fost
    liniste si pace. Poate daca nu aveam acel rol determinant, de frecangiu prin
    piata mare, ar fi fost si la noi milioane de victime”, a explicat doct Marcel.

  • Prințul Charles s-a întreținut cu Andreea Tonciu la expoziția fotografică despre ”Revoluția” din 1989!

    Prinţul
    Charles a participat zilele trecute la expoziţia de fotografie „Apertures of a
    Revolution. Fotografii din decembrie 1989” de la Londra, unul dintre evenimente
    organizate în străinătate pentru a marca 30 de ani de la Revoluţia Română.

    La emotionantul
    eveniment au participat membri ai comunităţii româneşti din Marea Britanie,
    fotoreporterul Sorin Lupşa, unul dintre autorii imaginilor expuse, precum şi
    parteneri britanici ai Institutului Cultural Român şi ai Ambasadei României.

    Profitand de
    faptul ca a venit neinsotit de Camilla, ASR Printul de Wales s-a lasat sedus de
    farmecele irezistibilei Andreea Tonciu, aflata in capitala Regatului Unit
    pentru un shopping scurt de sarbatori.

    ”La
    expozitie, vazand ca nu ne mai saturam de vorbit unul cu celalalt, mi-am dat
    seama ca intre noi exista o chimie deosebita. Dupa vernisaj printul m-a luat cu
    o trasura aurita si m-a dus la Highgrove House, resedinta lui de la tara unde
    se intalnea , pe ascuns, si cu Camilla Parker, pe cand erau doar amanti. N-am
    iesit din casa tot week-end-ul. M-am simtit ca o viitoare regină!”, povesteste
    Andreea emotionata.

  • Iliescu, nici usturoi n-a mâncat, nici pe trăgaci n-a apăsat: ”Nu este constructiv să căutăm vinovații de la Revoluție!”

    La treizeci de ani de la evenimentele sangeroase din decembrie 1989, Ion Iliescu inca se dovedeste a fi un politician uns cu toate alifiile.

    Dupa ce a luptat o viata intreaga pentru apararea nobilelor idealuri ale socialismului, ultimele trei decenii de democratie originala, par sa-l fi smecherit si mai abitir pe cinstitul si saracul comunist.

    In contextul in care mii de romanii isi plang rudele ucise sau ranite in cumplitele lupte anti-comuniste, avand pe buze , la capitolul vinovatul principal, numele lui Ion Iliescu, ”Bunicuta” transmite un mesaj  impaciuitor ca si cand nu ar fi avut nicio legatura cu incidentele respective.

    ”La 30 de
    ani de la Revolutia din 1989 nu este deloc constructiv sa mai pierdem vremea cu
    gasirea unor vinovati pentru crimele de atunci”, a conchis simpaticul bolsevic,
    cu aceeasi usurinta cu care pitipoancele isi posteaza curul gol pe retelele de
    socializare.

    Am inteles
    unde bati cu aluzia, nea Nelule, insa n-ar fi fost mai corecta formularea: ”Nu
    este constructiv sa mai cautati criminalii din revolutia anti-comunista, cel
    putin atata timp cat traiesc eu”?

  • Sfântul Ion, Botezătorul de Revoluție

    Nu știu cum se face că, de câte ori mai sărbătorim un Sfântul Ion, toată lumea și-aduce brusc aminte de Ion Iliescu. Unii (din ce în ce mai puțini, pe cale naturală) cu evlavie, alții cu ironie și ceilalți cu îndârjire revoluționară. Mă rog, Ion Iliescu ar spune contrarevoluționară, Revoluția și certificatul de atestare aparținându-i de drept. Cei evlavioși (mai corect ar fi evlavioase) au devenit o specie pe cale de dispariție deoarece Ion Iliescu le-a respectat promisiunile lor strigate pătimaș în 1990 pe străzile Capitalei cu lămpașe: „Îl vom iubi pe dl. Iliescu până la moarte!” Așa a și făcut dl. Iliescu, lăsându-se iubit până la decesul firesc al adoratoarelor aflate încă de atunci la o frumoasă vârstă.

    Personal, nu-i înțeleg pe toți care-l reactivează în 7 ianuarie pe Ion Iliescu. Ce legătură e între cei doi, în afară de aceea relativă a numelui? Ioni avem în România cu nemiluita Domnului; prorocul sărbătorit era Ioan, adică nume regal-obscurantist, iar dl. Iliescu este Ion – nume luminos de om simplu, din popor. Deoarece o afirmație trebuie argumentată, cum îmi cereau mie profesorii de matematică fără să primească vreun răspuns măcar tangențial chestiunii zilei, mă explic punctual:

    1. Sf. Ioan Botezătorul a fost, precum îl indică și numele, un Botezător. El i-a botezat pe mulți la viața lui de proroc, inclusiv Mântuitorul recunoscut de el cu întâietate. Pe cine sau ce a botezat Ion Iliescu? Vă gândiți că loviturii de stat i-a dat numele de Revoluție? Să zicem că are o oarecare logică. Cine ar fi însă Mântuitorul recunoscut? Cercetând baza de date, profilul i s-ar potrivi, forțând limitele, lui Petre Roman. Avea o vârstă încă potrivită, origine etnică și mai potrivită, plus harul de a satisface prin hipnoză în masă și banane capitaliste mulțimile adoratoarelor țesătoare, sculer-matrițere și casnice. Ne amintim cum au renunțat ele la kentul și valuta oferite de șerpii legionari (liberali și țărăniști), în favoarea favorurilor sugerate de zâmbetul lui Petrică. Preaadulatul și-a demonstrat apoi virtuțile mântuitoare, mântuind rapid grămada de fier vechi lăsată de Irodul Ceaușescu. Am stabilit că la primul punct nu prea mi-a ieșit, mergem mai departe.

    2. Sărbătoritul Sfânt era un nevoitor al credinței, trăind în umilință și sărăcie, așa cum au propovăduit creștinismul ulterior și sfănta treime Marx-Engels-Lenin. Știm despre el că se hrănea cu miere sălbatică și lăcuste. Or, chiar dacă am face parte dintre supraviețuitorii evlavioși convinși că Ion Iliescu este sărac, mâncător de lăcuste nu-l vedem oricât ne-am strădui. Domnia sa are o locuință în Primăverii dobândită de la Stat, o pensie frumușică și condiții de trai peste cele visate de triada pomenită pentru muncitorii venerați în teorie. Acuma, dacă îl comparăm însă pe Iliescu cu oricare membru obișnuit al PSD, gen Năstase, Dragnea, Oprișan etc, onorificul chiar ne apare ca un onorabil halitor de lăcuste, fără miere. N-am nimerit-o nici pe-asta, dar promit să mă revanșez la punctul 3.

    3. Prorocul Ioan avea un dar oratoric copleșitor, convingându-i pe mulți farisei și saduchei să-i asculte predicile și să primească botezul. Fenomenul poate fi asemănat minunilor cerești realizate de Ion Iliescu la începuturile măreției sale, cuvântul său aducând soarele printre nori și procente de peste 80% congregației politice. Dar, mai târziu, curentul respectiv și-a inversat bornele, determinându-i pe mulți pesedei să se transforme în farisei și saduchei, botezându-l ei drept Botezător onorific pe Întâistătător. Dacă mă gândesc bine, și Ioan a încasat-o cam la fel, pierzându-și capul când l-a acuzat pe Irod Antipa de preacurvie cu soția fratelui său. Ion Iliescu și-a pierdut capul în Partid învinuindu-i, tot numai în Partid, pe pesedei de preacurvie cu averea poporului. Deși mustrările sale respectau disciplina interioară și nu aveau ecou în Justiție, pesedeii n-au mai putut suporta să fie reprezentați de un profet care nici măcar o licitație nu prevăzuse în carieră.

    Păi, după trei puncte unde am demonstrat doar că voi, invocatorii lui Ion Iliescu pe 7 ianuarie, aveți dreptate, ar fi cazul să mă opresc și să vă urez mulți ani cu Ion Iliescu actualizat de ziua numelui. E în mulțime unul longeviv ca Solomon, care-l va însoți pe Botezătorul din Primăverii până la reîntâlnirea lui cu Sf. Nicolae. Îl recunoaște cineva?