barikada.ro

Etichetă: pericol

  • Grijă mare la consumul de lămâi! Avertismentul specialiștilor APC

    Specialiştii Asociaţiei Pro Consumatori, ca urmare a solicitărilor de informare venite din partea a zeci de consumatori cu privire la calitatea şi siguranţa lămâilor comercializate în unele structuri comerciale de tip hipermarket şi nu numai, a realizat o investigaţie cu privire la oferta de lămâi existentă în diverse spaţii comerciale.

    Experţii APC au găsit la vânzare, în stocurile de lămâi importate din Turcia, loturi de fructe tratate cu trei tipuri de pesticide, respectiv ortofenifenol, tiabendazol şi imazalil.

    Pericolele la care ne expunem

    În comerţ se găsesc şi lămâi ceruite cu E904 şi E914. E904 Shellac (şelac) este o răşină secretată de insecta numită kerria lacca şi se foloseşte pentru a da strălucire lămâilor, produce iritaţii la nivelul pielii.

    Orthophenylphenol crește riscul de cancer la vezica urinară. Imazalilul poate produce cancer hepatic şi de tiroidă, fiind un iritant puternic pentru ochi.   Tiabendazolul este clasificat ca fiind pesticid toxic, iar efectele supraexpunerii acute la acest fungicid includ ameţeli, anorexie, greaţă, vărsături, mâncărime, erupţii cutanate, frisoane şi cefalee. 

  • Masca din bumbac nu oferă protecție anti-COVID!

    Măștile fabricate manual și cele din pânză nu protejează împotriva coronavirusului.

    Pentru a fi eficiente, măștile faciale trebuie să respecte câteva reguli: trebuie să fie o barieră eficientă împotriva microbilor prin existența unor filtre speciale și, în același timp, să permită respirația corectă.

    Materialul din care sunt fabricate măștile care nu respectă aceste reguli speciale de fabricație prezintă o rețea de fibre prea largă, care permite trecerea microorganismelor și astfel nu ne protejează eficient împotriva infecțiilor. Măștile faciale protejează doar dacă sunt însoțite de spălarea frecventă a mâinilor cu săpun sau dezinfectanți pe bază de alcool (concentrație 70%).

    Măștile din bumbac reprezintă mai mult un accesoriu fashion.

    Există o diferență substanțială față de mască facială medicală. Nu sunt sterile, nu sunt considerate echipamente de protecție și nu sunt dispozitive medicale. Deci nu sunt standardizate conform protocoalelor europene.

    Masca din bumbac  poate doar să ne protejeze de praf, de polen sau de stropi mari de salivă. 

  • Deșeuri infectate cu coronavirus, împrăștiate pe câmp, lângă București!

    Sute de kilograme de bombe toxico – medicale, unele provenind de la spitale Covid din București, au fost abandonate pe un teren viran aflat la doar 8 kilometri de Capitală, scrie România Liberă!

    Garda de Mediu a tăcut mâlc, preț de o săptămână, după care a cuvântat economicos, pe facebook, fără să spună nimic nici despre poluator și nici despre generatorul deșeurilor.

    În urma unei sesizări telefonice, spune comunicatul GNM Ilfov, ”referitoare la abandonări de deșeuri medicale pe un teren aflat pe teritoriul comunei Dobroești”, la doar 8 kilometri de București, ”comisari s-au deplasat la fața locului în data de 14.05.2020. Pe teren erau abandonate deșeuri medicale, ambalate în saci specifici pe care existau etichete cu numele expeditorului, respectiv câteva spitale aflate pe teritoriul municipiului București, pe unele existând inclusiv data colectării, 12.05.2020, deșeuri constând în seringi, perfuzii și alte deșeuri spitalicești.”

    ”Având în vedere că autorul faptei era necunoscut, comisarii Gărzii Naționale de Mediu – Comisariatul Județean Ilfov au impus UAT Dobroești, ca măsură, contactarea unui operator autorizat de deșeuri medicale în vederea ridicării și eliminării acestora (…) În urma acestei măsuri, deșeurile medicale au fost ridicate de către un operator autorizat, UAT Dobroești asigurând paza zonei pana în momentul ridicării acestor deșeuri.”, se mai arată în comunicatul Gărzii de Mediu.

    Încercarea reporterilor României Libere de a afla detalii în legătură cu poluatorul și cu sursele de proveniență a deșeurilor, s-au lovit luni, în primă instanță, de imposibilitatea operatorului de a ne face legătura cu șefii instituției care, nefiind, cum se spune în popor, lipseau. Cum în prealabil jurnaliștii adresaserp și o solicitare de informații, au aflat ulterior, în urma unui răspuns extrem de prompt al GNM – Comisariatul Ilfov, că sursele bucureștene ale deșeurilor sunt Spitalul Filantropia, Instiutul Matei Balș, și Institutul Marius Nasta, ultimele două fiind instituții greu încercate de pandemia de coronavirus, fapt care susține, cu atât mai mult, atributul de pericol public mortal al operațiunii.

    Citeșete întreg articolul în România Liberă!

  • VIDEO: Românii, loc fruntaș în topul celor mai conștienti europeni cu privire la pericolul coronavirusului!

    Dupa
    ce ne-am ingrozit vazand imaginile cu inresponsabilii care s-au strans in
    grupuri mari la gratare, au horit la nunti si s-au jelit la slujbe  pe perioada week-end-ului, rezultatele unui
    sodaj pe tema constientizarii pericolului de infestare ne dau mari sperante .
    In urma sondajului realizat la nivelul tuturor populatiilor din spatiul Uniunii
    Europene, a reiesit ca romanii sunt printre cei mai constiinciosi cetateni
    atunci cand se pune problema preventiei si combaterii coronavirusului.

    La Conferinta Mondiala a Medicilor Virusologi de la Haga, din 21 martie, a fost dat ca exemplul demn de urmat romanul Mitica Hanganu, un oltean din Radomiresti care s-a evidentiat zilele astea in lupta de educare a maselor. Materialul video este edificator si merita sa-l urmarim toti cu maxima atentie pentru ca avem ce invata.

  • VIDEO: Avion Ryanair, cu 169 de români la bord, în prag de catastrofă după decolarea de pe Otopeni!

    Zborul Ryanair FR1006 București – Londra Stansted din această dimineață s-a întors la București la scurt timp după decolare din cauza faptului că în cabină a apărut fum. Boeingul 737-800NG înmatriculat EI-EVH a decolat de la Otopeni cu destinația Londra Stansted cu trei ore întârziere iar la aproximativ 5 minute după decolare piloții au decis să revină la Otopeni din cauza fumului care a apărut în cabină.

    Înainte de a ateriza la Otopeni, piloții avionului au luat decizia de a rămâne în aer la o altitudine mai joasă timp de aproape o oră pentru a consuma din combustibil. La bordul avionului se aflau 169 de pasageri și șase membri ai echipajului însă din fericire niciunul dintre aceștia nu a fost rănit. Avionul în cauză a fost timp de o lună la mentenanță la Romaero însă în decursul zilei de luni, 20 ianuarie, a fost mutat de la Băneasa pe aeroportul Henri Coandă.

    Cu toate acestea, transferul avionului de pe un aeroport pe altul a fost făcut abia după ce avionul a efectuat câteva zboruri de test. Zborul FR1006 din această dimineață a fost însă primul zbor comercial efectuat de acest avion după ce a ieșit de la mentenanță.