Vaccinarea împotriva COVID-19 nu înseamnă că imunizarea este completă. Diferența va fi dată de faptul că având anticorpi, virusul nu va mai fi agresiv.
Vaccinarea nu împiedică reinfectarea, dar foma de boală va fi mai ușoară.
Într-o intervenție la DIGI24, Nelu Tătaru a declarat: „Vaccinarea nu împiedică reinfectarea, numai că ajungem la acel moment în care putem face cel mult o formă ușoară sau asimptomatică de boală. (…) Rămân aceleași precauții, dar ajungem la acea imunizare în care 60 – 70% din populație prezintă anticorpi și nu vom avea același număr de boli exprimate clinic sau același număr de decese”.
Tătaru a explicat că pot să se imunizeze cei care nu au boala în momentul administrării serului.
„Dacă nu au în acel moment boala se pot vaccina. În acest moment vaccinarea se face și la cei care au avut și la cei care nu au avut boala, dar nu se face la cei care trec prin boală în momentul vaccinării”, a explicat Nelu Tătaru.
Vaccinul Moderna împotriva Covid-19 a produs anticorpi care au persistat la 90 de zile după vaccinare.
Compania Moderna susține că vaccinul pe care l-a dezvoltat împotriva COVID-19 are potenţial de a asigura o imunitate durabilă pentru toate grupele de vârstă.
Vaccinul Moderna candidat împotriva COVID-19 poate genera anticorpi neutralizatori de durată în toate grupele de vârstă, inclusiv la vârstnici.
Durata protecției este, fără îndoială, mai lungă, dar acestea sunt primele date pe o perioadă de câteva luni, validate independent de o revistă științifică. Participanții vor fi urmăriți timp de 13 luni pentru a verifica protecția pe termen lung, spun autorii studiului publicat joi în New England Journal of Medicine.
Grounding sau earthing reprezintă o tehnică terapeutică modernă, care implică desfășurarea unor activități care ne “împământează” sau ne reconectează energetic cu pământul.
Această conductivitate electrică funcționează ca un mijloc de apărare a sistemului imunitar, exact în același mod în care o fac antioxidanții. Printre cele mai cunoscute terapii de tip earthing, amintim: mersul cu picioarele goale, relaxarea totală pe iarbă sau chiar scufundarea în apă.
Terapiile de tip grounding sau earthing sunt folosite de foarte multe ori pentru afecțiunii precum: oboseala cronică, durerile cronice, anxietate sau depresie, tulburări de somn sau chiar boli cardiovasculare.
“Multe studii au demonstrat că, într-adevăr există beneficii reale ale grounding-ului asupra sănătății fizice, în special atunci când vorbim de fluxul sanguin, care determină fluiditatea celulelor roșii, care au un rol esențial în stabilirea gradului de sănătate cardiovasculară. Totodată, prin această metodă pot fi reduse durerile musculare, dar contribuie și la starea generală de spirit, având un efect vindecător asupra stărilor de anxietate sau de depresie. Putem exersa zilnic grounding-ul, făcând o plimbare de cel puțin 30 de minute prin iarbă, continuând cu încă 30 de minute de relaxare totală direct pe iarbă. De asemenea, scufundările în apă ne fac foarte mult bine, deoarece și apa are proprietăți asemănătoare pământului”, declară doctorul Vanessa Youness.
Cromoterapia, vindecarea prin lumină și culori
Corpurile noastre au nevoie de lumina soarelui pentru a trăi, iar, precum știm cu toții, acea lumină poate fi împărțită în diferite culori ale spectrului.
“Mai mult ca sigur, fiecare dintre noi, am experimentat deja faptul că un dezechilibru al oricăreia dintre aceste culori se poate manifesta prin simptome fizice și mentale. Terapia prin culori funcționează pe diferite puncte de energie pentru a vă ajuta să vă echilibrați corpul prin spectrul complet de lumină vizibilă, fiecare culoare răspunzând unei nevoi distincte.
Spre exemplu, roșul susține funcțiile circulatorii și nervoase, poate crește pulsul, poate crește tensiunea arterială și, desigur, rata respirației. Portocaliul stimulează activitățile mentale și se identifică foarte ușor cu optimismul, galbenul trezește inspirația mentală și un sentiment de bucurie, verdele este asociat cu armonia și are un efect relaxant, iar albastrul promovează relaxarea și calmul”, conchide doctorul.
Perioada de izolare și debutul sezonului rece pot duce în foarte multe cazuri la scăderea rezistenței la boli, din cauza stresului provocat de pandemie, a lipsei de mișcare, aer curat și expunere suficientă la soare, dar nutrienții din carnea de pește ajută la îmbunătățirea răspunsului imun al organismului.
Îngrijorător este că de la debutul pandemiei de coronavirus, consumul general de pește la nivelul pieței a scăzut cu 20%.
Omega 3 și imunitatea
Dr. Mihaela Bilic, specialist în nutriție, atestă faptul că peștele conține numeroase vitamine, minerale și nutrienți, inclusiv acizii Omega-3, care întăresc imunitatea organismului.
„Auzim des că peștele este benefic pentru sănătate, dar cred că este important să înțelegem și de ce. Acizii grași esențiali Omega 3, care se găsesc din abundență în carnea de pește, contribuie major la reglarea reacției pe care sistemul imunitar o are la o agresiune și care se concretizează printr-un proces inflamator, care trebuie blocat imediat după neutralizarea pericolului. Studiile recente au demonstrat că acizii grași esențiali Omega 3 reduc inflamația acută care însoțește răspunsul imun și stimulează segmentele imunitare necesare apărării organismului.”
Potrivit medicului primar diabet și boli de nutriție, Mihaela Bilic, doza zilnică recomandată de Omega 3 este 2-2,5 grame, iar cele mai bune surse sunt produsele de origine animală: peștele în general și peștele gras de apă rece în special, icrele de pește sau gălbenușul de ou.
„În plus, carnea de pește conține un alt element esențial pentru un sistem imunitar puternic, vitamina D, care este un imunomodulator care crește rezistența organismului la boli. Vitamina D este prezentă în mod natural în grăsimea animală, în alimente precum peștele, ficatul, laptele și brânzeturile. În sezonul rece se recomandă creșterea ponderii acestei substanțe în alimentație, pentru că ne bucurăm mult mai puțin de soare și deci organismul produce mai puțină vitamina D. În ultimii 20 de ani s-a demonstrat asocierea între carența de vitamina D și riscul crescut de a dezvolta diferite boli virale sau infecțioase, risc ce poate fi eliminat printr-o alimentație echilibrată, din care peștele să nu lipsească”, a punctat medicul nutriționist.
Printre peștii și fructele de mare care conțin cea mai mare cantitate de acizi Omega-3 și Omega-6, și care cresc astfel imunitatea organismului, se numără diferite specii sălbatice. În categoria așa-numiților pești economici, o cantitate mare de acizi grași se află în macrou, merluciu, șprot și hering. În categoria produselor de calitate superioară, conduc somonul sălbatic, codul file și creveții.
Sezonul rece se apropie și organismul nostru are nevoie de imunitate crescută mai mult ca niciodată, mai ales în perioada de răceli, viroze și Covid 19.
Totuși, ce să mâncăm pentru a fi sănătoși? La această întrebare a răspuns medicul nutriționist Mihaela Bilic.
Alimentele care întăresc sistemul imunitar
Salata Tabbouleh, salata de pătrunjel de proveniență libaneză, este recomandată pentru întărirea sistemului imunitar.
Tabbouleh conține pătrunjel, bulgur fin (sau cușcuș), roșii, ceapă verde, ulei de măsline, suc de lămâie. Pătrunjelul este bogat în proteine, vitamina C, betacaroten, uleiuri esențiale active, flavonoide, fier, calciu, fosfor, mangan, sulf, inositol și vitamina K.
Un pahar de vin roșu, ideal pentru imunitate
Vinul este foarte bogat în compusi antioxidanți benefici pentru sănătate și conține o mare cantitate de minerale (potasiu, calciu, magneziu) și vitamine hidrosolubile (B1, B2, B5 si B6), iar într-o mai mică măsură, acid folic, vitamina B12 și vitamina C. De asemenea, este bogat în resveratrol, cu dovedite proprietăți antioxidante. Consumul moderat ajută la prevenirea bolilor de inimă și îmbunătățește sistemul imunitar, produce energie și o mai bună funcționare a memoriei.
Persoanele care consumă 1-2 pahare pe zi cu vin roșu manifestă cu 44% mai puține răceli decât cei care nu consumă vin.
Resveratrolul este un antioxidant foarte benefic pentru sănătatea tenului, având un efect real anti-îmbătrânire, contribuie la creșterea colesterolului bun (HDL) și are proprietăți antiinflamatorii. De asemenea, resveratrolul este dovedit a fi un protector eficient împotriva bolii Alzheimer și demenței.
Cacao și ciocolată neagră
Ciocolata negară îmbunătățește dispoziția și ameliorează depresia. În plus, stimulează producția de serotonină, acționând ca un sedativ natural care te ajută să te relaxezi. Bogată în atioxidanți, ciocolata neagră împiedică substanțele toxice să se acumuleze în organism. Reduce riscul de boli cardiovasculare și previne diabetul (diabeticii find o categorie de risc în cazul COVID 19) datorită polifenoliilor care reglează sensibilitatea la insulină.
Mărul Redlove, superalimentul care are de aproape 25 de ori mai mulți antioxidanți decât un măr obișnuit. Mărul este cultivat în exclusivitate în România. Este un măr care prin această cantitate mare de antioxidanți are și efect antiinflamator, și efect de sporire a imunității, potrivit nutriționistului Mihaela Bilic.
În rândul alimentelor care ne fac bine dr. Mihaela Bilic include și toate alimentele fermentate: murăturile, borșul, iaurtul, brânza.
