barikada.ro

Etichetă: cultura

  • Mircea Vintilă la Urziceni: Avanpremieră cu gândurile unui Lord

    Prietenii îi spun ”Ciocu”, de la apelativul cu care a fost alintat încă din fragedă pruncie – ”Mirciocu”. Păunescu îl numea amurgul zodiei farmecului și lumina zodiei profunzimii. Pentru noi a fost și va rămâne Lordul folkului românesc, un uriaș blând ce stoarce, de decenii, taina muzicii pentru suflet din corzile meșteșugit atinse ale chitarei. Pe 7 aprilie Mircea Vintilă va concerta la Urziceni, în cadrul Galelor ”Zebranno Folk” organizate de Asociația Alt.F.E.L Society, în colaborare cu Barikada.ro și Academia de Folk.

    Reporter: Ați făcut violă la Școala de Muzică. Ați optat, până la urmă, pentru chitară pentru că, vorba aia, nu prea ai cum să agăți fete cu viola?
    Mircea Vintilă: Aveți dreptate. Cu chitara, nu cu viola sau vioara țineai gașca de prieteni aproape și cucereai cele mai frumoase fete.
    R: De ce ați ales folkul, într-o perioadă când nebunia rockului cuprinsese planeta? V-a plăcut mai mult Bob Dylan decât Black Sabbath?
    M.V: Am cochetat și cu rockul. Am debutat ca solist vocal al trupei rock ”Vega”. Festivalul de la Woodstock, din 1969, mi-a marcat adolescența. Eram atras de ambele genuri muzicale, rock și folk. Însă Bob Dylan, Joan Baez și Donovan mi-au influențat opțiunea finală: apariția pe scenă acompaniat numai de chitară.
    R: ”Miruna” e unul dintre cele mai frumoase cântece folk compuse vreodată la noi. A existat cu adevărat personajul numit Miruna sau e doar imaginația artistului?
    M.V: Miruna nu a fost o fantezie, Miruna a existat. Era o persoană veselă, spontană și foarte frumoasă. Astăzi doar cântecul transcende timpul.
    R: Ați cântat cu mai toți artiștii importanți de la noi. E vreun nume mare cu care ați vrut să colaborați și nu ați reușit încă?
    M.V: Am ratat un moment unic cu un poet unic, Nichita Stănescu. M-a întrebat, într-o zi: „Ai magnetofon?” ”Da, Nichita”, am răspuns. ”Vino cu el la mine, îi dai drumul, tu cânți la chitară și eu spun vorbe”…
    R: Mulți artiști români au ales să plece din țară, înainte sau după 89. Dumneavoastră ați rămas. Ăsta e masochism sau patriotism?
    M.V: N-am fost tentat să plec definitiv din țară. Să călătoresc, da. S-a întâmplat până la urmă să călătoresc de foarte multe ori după 1989. Vedeți, patriotismul este un sentiment nobil. Sper să nu fie pus în pericol de procesul continuu de globalizare.
    R: Folkul a avut dintotdeauna și o latură protestatară. De ce nu se implică însă folkiștii mai mult în viața cetății? De pildă noi credem că Mircea Vintilă ar fi fost, poate, un ministru al Culturii mai bun…
    M.V: Eu militez prin cântec, iar mesajele pe care le transmit pornesc din convingeri. Sper că am reușit să transmit lucrul acesta în întreaga mea carieră. Mircea Vintilă rămâne un muzician, nu își dorește a fi un ministru fără portofoliu.
    R: Spuneați cândva că vreți să înființați ”un comando muzical care să debarce în forță pe plaja de manele”. Ce s-a întâmplat, ați terminat muniția, văd că maneliștii sunt vii și nevătămați și tot nu plătesc impozit la Fisc?
    M.V: Suntem într-o piață muzicală concurențială. Publicul cere, votează, asigură audiență sau vine la spectacole. Daca vă veți uita pe Rai1 și TV5, veți vedea că au o politică de promovare bine structurată, nu distorsionată. Muniția mea, metaforic vorbind, este conceptul de spectacol. Debarc în orice moment cu publicul meu alaturi.
    R: După proiectul Pasărea Colibri nu mai urmează nicio altă pasăre… muzicală?
    M.V: Conceptul „Pasărea Colibri” a creat un act artistic unic în felul lui și este bine să rămână așa în memoria publicului. Există o deschidere extraordinară pentru idei și variante noi de spectacole cu aceeași anvergură artistică.
    R: Organizați periodic, alături de alți trei monștri sacri ai scenei românești – Andrieș, Alifantis și Baniciu – spectacolul ”Tandrețuri pentru femei cu cei patru corifei”. De ce nu vă transformați într-o trupă, că sigur ați umple stadioanele?
    M.V: Spectacolul „Tandrețuri pentru femei cu cei patru corifei” are loc o dată la 10 ani. La sfârșitul concertului am anunțat publicul: „Ne vedem peste 10 ani. Dacăa nu puteți să veniți, trimiteți copiii”.
    R: Mulți români se regăsesc azi în melodia ”Un om pe niște scări”: în sus nu-i nimic, în jos nu-i nimic. Și totuși, noi ce facem, rămânem toată viața suspendați, așa?
    M.V: Visători, idealiști, pragmatici… Azi nu mai există „în sus nimic”. Există profesionalism, concurență, competiție, o provocare pentru noi ca indivizi. Societatea s-a mișcat repede, s-a adaptat. Pentru nostalgicii care mai levitează este timpul să se trezească
    R: Ați cântat de ”Lordul John”, de ”Bade Ioane”, credeți că în actuala conjunctură, curând o să fredonăm ceva și de ”tavariș Ivan”?
    M.V: Nu știu alții ce vor face dar eu sigur nu voi cânta „tavariș Ivan”. Nu abdic de la convingerile mele și nimeni nu mă va convinge să fac asta. Rămân un cântăreț liber.mircea vintila la urziceni

  • Brâncuşi cu preemţiune pentru stat

    Ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, Ionuţ Vulpescu, a declarat, miercuri, că ori de câte ori sculptura „Cuminţenia Pământului” va fi scoasă la vânzare, statul poate să îşi exercite dreptul de preempţiune.

    „În Parlament, au fost respinse cele două ordonanţe. Există o Hotărâre de Guvern dată de Guvernul Cioloş, prin care oamenilor li se vor restitui până la 31 decembrie 2017 donaţiile. Guvernul Cioloş recunoaşte prin această hotărâre eşecul. Au fost două expertize a căror conciliere a dus la suma de 5 milioane de euro. Eu când am plecat în decembrie 2015, nu ştiu ce s-a întâmplat pe piaţa de artă pentru că între decembrie şi februarie s-a ajuns de la 5 la 11 milioane. Ori de câte ori sculptura va fi scoasă la vânzare, statul poate să îşi exercite dreptul de preempţiune”, a declarat ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, Ionuţ Vulpescu.

    Directorul Muzeului Naţional de Artă Modernă – Centrul de Creaţie Industrială/ Centrul Pompidou din Paris, Bernard Blistene, consideră că ar trebui reluate eforturile din campania de achiziţie a statuii lui Constantin Brâncuşi, Cuminţenia Pământului.

    Bernard Blistene a declarat, la Cluj-Napoca, într-o conferinţă de presă, că românii care sunt bogaţi, dar şi cei care nu sunt, ar trebuie să contribuie pentru că şi în Franţa au avut loc campanii similiare privind anumite opere ale patrimoniului naţional, care sunt simbolice, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Evident, Brâncuşi este cel mai mare sculptor al secolului al XX-lea, deci nu am nicio ambiguitate, nu mă feresc să fac această afirmaţie. (…) Noi avem miracolul de a fi moştenit din punct de vedere istoric şi pentru că a venit, trăit şi murit în Franţa, noi am moştenit acest atelier al său. Şi mi se pare miraculos că aveţi la Târgu Jiu aceste opere şi aveţi şi posibilitatea de a avea această sculptură, Cuminţenia Pământului. Da, într-adevăr, a devenit extrem de scumpă, dar în acelaşi timp este şi o moştenire naţională, care ar trebui să mobilizeze oamenii. Chiar dacă, din păcate, nu au reuşit, cred că ar trebui să se reia eforturile, pentru ca oamenii, românii care sunt bogaţi, dar şi cei care nu sunt, să contribuie pentru că şi noi am făcut asta în Franţa cu anumite opere ale patrimoniului nostru, care sunt simbolice. Este fundamental să reuşiţi în aceste eforturi”, a spus Blistene.

    Pe 25 ianuarie, comisia de buget a Camerei a respins OUG 10/2016 privind achiziţionarea sculpturii „Cuminţenia Pământului”, deputaţi adoptând un amendament care prevede că efectele juridice produse de ordonanţă în perioada aplicării se menţin, astfel donatorii îşi vor putea recupera banii.

    „Aş vrea să fac un amendament pe care şi-l asumă grupul PSD şi dacă doresc şi alţi colegi lista rămâne deschisă, pe lângă respingerea OUG 10 să venim cu un articol care să spună aşa: «efectele juridice produse în perioada de aplicare a OUG nr. 10/2016 cu completările aduse prin OUG nr 19/2016 precum şi cele produse de actele subsecvente emise în aplicarea acestora se menţin», pentru că toţi oamenii aceia care au donat bani sau au încheiat contracte au fost de bună-credinţă şi au beneficiat de nişte efecte juridice la momentul acela. Ei au dreptul să primească banii înapoi şi efectele juridice se menţin pentru că ei au făcut acest lucru cu bună-credinţă, pornind de la idea că se vor strânge banii şi lucrurile vor fi în regulă”, a declarat atunci preşedintele Comisiei de buget, deputatul PSD Leonardo Badea.

    Membrii comisiei au votat cu o singură abţinere adoptarea amendamentului şi respingerea OUG 10/2016.

    De asemenea, comisia a adoptat şi un raport de respingere a OUG 19/2016 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.10/2016 privind „stabilirea măsurilor necesare în vederea asigurării resurselor financiare pentru achiziţionarea unui bun aparţinând patrimoniului cultural national mobil, clasat în categoria tezaurul patrimoniului cultural national mobil”.