barikada.ro

Etichetă: A murit

  • A murit Draga Olteanu Matei!

    Draga Olteanu Matei a murit, noaptea trecută, la vârsta de 87 de ani. Vineri seara, Draga Olteanu Matei a fost transferată de la Spitalul din Piatra Neamţ la UPU al Spitalului „Sf. Spiridon” din Iaşi.

    „Deşi echipa medicală din Spitalul ‘Sf Spiridon’ a făcut toate eforturile să o trateze, pacienta a decedat în această noapte (marţi spre miercuri n.r.), la ora 2,11”, a declarat dr. Cimpoeşu.

    Draga Olteanu Matei ajunsese vinerea trecută, în stare gravă, la Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului „Sf. Spiridon” din municipiul Iaşi, după ce a suferit o hemoragie digestivă.

    Vineri seara, Draga Olteanu Matei a fost transferată de la Spitalul din Piatra Neamţ la UPU al Spitalului „Sf. Spiridon” din Iaşi, din cauza unei hemoragii digestive superioare. Aflată în stare gravă, actriţa a comunicat cu echipa medicală, a dat date despre istoricul medical, despre tratamentul pe care îl urmează, apoi a fost supusă unor investigaţii medicale. După ce a fost stabilizată, Draga Olteanu Matei a fost sedată şi internată la secția de terapie intensivă a Clinicii de Gastroenterologie şi Hematologie din cadrul unităţii medicale.

    Potrivit medicului, cea mai probabilă cauză a hemoragiei digestive este tratamentul anticoagulant pe care artista îl ia de mai multă vreme din cauza unei afecţiuni cardiovasculare.

    În vârstă de 87 de ani, Draga Olteanu Matei are afecţiuni cronice cardiovasculare şi endocrine, a precizat Diana Cimpoieşu.

    Purtătorul de cuvânt al Spitalului „Sf Spiridon” din Iaşi, dr. Diana Cimpoeşu, a declarat, luni, că starea de sănătate a actriţei Draga Olteanu Matei este staţionară, aceasta fiind tot la secția de terapie intensivă a Clinicii de Gastroenterologie şi Hepatologie.

    Contribuţia adusă teatrului şi cinematografiei româneşti a fost recunoscută prin numeroasele premii, titluri, diplome, pe care le-a primit de-a lungul carierei, printre care: Premiul ACIN 1975 (″Ilustrate cu flori de câmp″⁣, ″⁣Filip cel Bun″⁣), Premiul UNITER pentru întreaga activitate (2004), Premiul TVR şi PTWB (Prime Time World Broadcast) pentru Cea mai iubită actriţă (2003), Premiul Gopo pentru întreaga carieră (2010), Premiul pentru întreaga activitate oferit în cadrul Festivalului Internaţional de Film Comedy Cluj (2011).

    În 2002, i-a fost acordată distincţia Ordinul Naţional ″Steaua României″⁣ de către Preşedinţia României, pentru dăruirea cu care a servit scena şi cultura românească.

    Începând din data de 29 octombrie 2011, Draga Olteanu Matei are o stea pe Aleea Celebrităţilor din Piaţa Timpului din Bucureşti. Prezentă la eveniment, îndrăgita actriţă a declarat: “După Dumnezeu, vă mulţumesc tuturor, cei care aţi venit aici şi cei care nu sunt aici, pentru că datorită dumneavoastră eu am fost actriţă, m-am străduit din toată inima să vă bucur şi să vă susţin starea de bine”.

    În 2014, i-a fost înmânat de către principesa Margareta, Ordinul ″Coroana României″⁣ în grad de Ofiţer, în cadrul unei ceremonii care a avut loc în Holul de Onoare al Castelului Peleş din Sinaia. În acelaşi an, soţul său, dr. Ion Matei, care i-a fost alături 44 de ani, a murit.

    Draga Olteanu Matei s-a numărat printre personalităţile culturale ajunse la senectute, care au fost omagiate cu prilejul Zilei Culturii Naţionale, în 15 ianuarie 2018, la Ateneul Român, eveniment organizat la iniţiativa Ministerului Culturii.

  • A murit Vladimir Găitan. Actorul s-a luptat 33 de ani cu o boală incurabilă.

    Lumea teatrului și a cinematografiei românești este de azi mai săracă. A murit Vladimir Găitan, actorul care s-a luptat timp de 33 de ani cu o boală incurabilă.

    Anunțul decesului marelui artist a fost făcut marți seara, pe facebook, de către actorul Vlad Rădescu. „Vladimir Găitan a trecut dincolo și a lăsat teatrul și filmul românesc, pe noi toți, mult mai singuri… Condoleanțe familiei care trece prin momente atât de grele. Adio, Duțu!”, a scris Vlad Rădescu.

    Fiind unul dintre cei mai apreciați actori români, Vladimir Găitan a jucat aproape jumătate de veac pe scena marilor teatre din Romania, dar și în filme îndrăgite de publicul larg, cum ar fi A debutat în cinematografie în 1969, în perioada studenţiei, în filmul ”Reconstituirea”, în regia lui Lucian Pintilie. Au urmat roluri în filme precum ”Căldura”, regia Şerban Creangă (1969), ”Puterea şi adevărul”, regia Manole Marcus (1971), ”Săgeata căpitanului Ion”, regia Aurel Miheles (1972), ”Ceaţa”, regia Vladimir Popescu-Doreanu (1973), ”Pe aici nu se trece!”, regia Doru Năstase (1975), ”Din nou împreună”, regia George Cornea (1978), ”Năpasta”, regia Alexa Visarion (1982), ”Zbor periculos”, regia Francisc Munteanu (1984), ”Omul cu cercel de aur”, regia Joachim Hassler (1984), ”Întunecare”, regia Alexandru Tatos (1985), ”Racolarea”, regia George Cornea (1985), ”Secretul lui Nemesis”, regia Geo Saizescu (1986), ”Omul zilei”, regia Dan Piţa (1997), ”Musafirul de duminică” de Petre Ispas, regia Nae Cosmescu (1979), ”Roberta”, regia Valentin Hotea (2000), ”Detectiv fără voie”, regia Silviu Jicman (2002).

    Vladimir Găitan a fost și unul dintre actorii preferați ai lui Sergiu Nicolaescu, cel care l-a distribuit în nenumărate producții ale sale: ”’Zile fierbinţi” (1975), ”Accident” (1976), ”Pentru patrie” (1977), ”Ultima noapte de dragoste” (1979), ”Duelul” (1981), ”Întâlnirea” (1982), ”Wilhelm Cuceritorul”, co-producţie franco-română (1982), ”Noi, cei din linia întâi” (1985), ”Francois Villon – poetul vagabond” (1987), ”Mircea” (1988), ”Coroana de foc (1990), ”Oglinda – Începutul adevărului” (1993), ”15” (2005), ”Goldberg – Supravieţuitorul” (2008), ”Poker” (2010).

    Găitan: ”Sunt ca o clepsidră în care nisipul se scurge în ritmul lui”

    În urmă cu 4 ani, într-unul dintre ultimele sale interviuri, Vladimir Găitan se mărturisea jurnalistei Maria Capelos, în România Liberă și Academia Cațavencu:

    ”Viața mea a fost, puțin spus, frumoasă. A fost încercarea cu boala de la 40 de ani, pe care am dus-o 30 de ani fără să fac caz de ea, mi-am văzut de treabă, ba chiar, în contrapartidă parcă, mi s-au dat tot mai multe lucruri de făcut, să nu mă mai gândesc la necazul meu personal, am făcut filme, unele bune, altele proaste, unele mincinoase, altele mai puțin mincinoase, dar le-am făcut. Am făcut ceea ce mi-a plăcut.

    Lucrul cel mai important pe această lume mi se pare familia. Pe care mi-am construit-o cu înțelepciunea unui țăran gospodar care știe că a încheiat o etapă și urmează alta, toate trebuind tratate cu seriozitate si toate la timpul lor.

    Am mai spus undeva și mă repet pentru că este imaginea corectă a vieții mele și a mea acum: sunt ca o clepsidră în care nisipul se scurge în ritmul lui, fără niciun fel de perturbare, iar eu mă uit detașat la această surgere implacabilă care sigur își urmează cursul fără niciun fel de suferință în plus sau în minus.”

  • A murit ÎPS Pimen, Arhiepiscopul care a colaborat cu Securitatea!

    ÎPS Pimen era internat la secția de Terapie Intensivă a Institutului Matei Balș din București, iar în noaptea de marți spre miercuri a încetat din viață. Ierarhul a fost transportat cu elicopterul la București în 20 aprilie, iar pentru a se însănătoși a primit și tratament cu plasmă de la un pacient vindecat.

    „Arhiepiscopul Pimen al Sucevei și Rădăuților a încetat din viață miercuri, 20 mai 2020, în jurul orei 0:50 la Institutul «Matei Balș» din Capitală, în urma unui al doilea atac de cord. Din cauza infectării cu noul coronavirus, ierarhul fusese transportat de la Suceava la București cu un elicopter SMURD pe data de 20 aprilie. În urma complicațiilor pulmonare apărute, părintele arhiepiscop în vârstă de 90 de ani fost intubat”, transmite Basilica.ro, agenția de știri de Patriarhiei Române.

    ÎPS Pimen s-a născut în 1929, în comun Grebănu, Judeţul Buzău, primind la botez numele de Vasile Zainea. A studiat la Liceul din Râmnicu Sărat îndreptându-se, după aceea către Seminarul monahal din Mănăstirea Neamț, în perioada 1948-1951. Între 1953 și 1957 a urmat cursurile Institutului Teologic Universitar din București și ale Institutului de Arte Plastice din București, obținând diploma de calificare în muzeografie, iar mai târziu urmând studii de specializare la Universitatea din Köln, între anii 1976-1977.

    În 1951 ajuns  la Mănăstirea Neamț, pe  data 10 martie este tuns la monahism, sub numele Pimen, fiind hirotonit ierodiacon și apoi ieromonah. Tot aici va deveni profesor la școlile monahale din cadrul Mânăstirii, ulterior devenind pedagog la Seminarul din cadrul aceleiași Mânăstiri.

    La terminarea studiilor superioare din cadrul Institutul Teologic Universitar din București, devine egumen, apoi stareț la Mănăstirea Putna, unde stă timp 4 ani, din 1957 până în 1961. Ulterior, îndeplinește alte funcții preoțești la  Mănăstirea Văratec, Schitul Durău, dar și funcția de muzeograf la Mănăstirea Putna, ca mai apoi, în 1973 să fie ridicat la rangul de protosinghel, în 1966, și, ulterior, la cel de arhimandrit, în anul 1975. După 1989, ÎPS Pimen, pe 24 ianuarie 1991, a fost ales arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, fiind instalat ca episcop la Suceava la 3 martie 1991.

    În 2011, potrivit motivării Curții de Apel București (CAB), este declarat colaborator al Securității. La acel moment ÎPS Pimen a recunoscut  că o parte din notele consemnate de Securitate și invocate de Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității (CNSAS) sunt adevarate.

    În nota informativă furnizata sub numele conspirativ „Petru” din 18.01.1979, viitorul înalt prelat a adus la cunoștinta organelor de securitate că o anumită persoană A.B. „nu iubește conducerea țării”. Despre aceeași persoană, „reclamantul a furnizat informații referitoare la situația familială a acesteia, încălcându-i-se astfel acesteia dreptul la viata privată. Reclamantul a arătat că este adevarată consemnarea privind nota informativă din 14.09.1979 și a precizat că a evitat anumite discuții deoarece „era o ponegrire la adresa țării”, se mai arată în motivarea CAB.

    În acest caz ÎPS Pimen recunoaște o parte din acuzații, într-un fel sau altul, șocând opinia publică, dar a adus și argumente în apărarea sa, pentru acțiunile din acele vremuri de tristă amintire.

     „Astfel în nota supliment datată 16.03.1977, reclamantul a furnizat informații în sensul ca prof. P. M era de opinie că profesorii „să aibă o orientare mai largă și să nu fie prea marxiști” și că vrea să-și facă prieteni persoane „care să împărtășească niște idei nu prea fidele față de politica statului nostru. Numai autoritățile statului pot aduce atingeri drepturilor fundamentale și, în plus, nu s-a putut indica nicio persoană căreia i-au fost limitate sau înlăturate drepturile fundamentale la care a făcut trimitere instanța de fond ca efect al informațiilor consemnate de ofițerii de securitate. Pe de altă parte, în cazul cetățenilor străini sau al cetățenilor români care părăsiseră România și locuiau în străinătate, autoritățile române nici nu puteau aduce atingere drepturilor menționate”, a scris Pimen despre un cunoscut.

  • Dan Andrei Aldea a plecat printre sfinți ca să le cânte din Sfinx…

    Cantautorul si poli-instrumentistul Dan Andrei Aldea a ales sa-si sustina urmatoarele spectacole în Ceruri. In varsta de 69 de ani, apreciatul muzician s-a retras din fata milioanelor de fani in noaptea de vineri spre sambata cand se afla in localitatea Calarasi.

    E clar: lui Dumnezeu nu-i plac pseudo-vedetele, playback-ul si facaturile. Isi doreste sa fie inconjurat numai de talente reale.

    The Show must go on, Dan!