Categorie: Uncategorized

martie 23, 2026 0 Comentariu
A fost Călin Georgescu agent al Securității? Stejărel Olaru: „S-a înconjurat de o armată întreagă de securiști vechi și noi”
de Steliana Costea
A fost Călin Georgescu agent al Securității? Este întrebarea la care a încercat să răspundă Stejărel Olaru, istoric specializat în studierea activității serviciilor secrete din România.

Stejărel Olaru – un istoric specializat în studierea istoriei recente, cu accent pe perioada comunistă și pe activitatea serviciilor secrete din România – a vorbit în podcastul „România Paradoxală”, găzduit de jurnalistul Mihai Tatulici, despre posibila legătură cu Securitatea a lui Călin Georgescu. 

„În primul rând, eu, personal, nu am identificat până acum nicio urmă care să mă facă să cred că ar fi fost colaborator al Securității”, a arătat istoricul. 

El a explicat făcând apel la biografia acestuia de dinainte de 1989: „A făcut Agronomie, dar era inginer pe partea asta, funciară. S-a spus, au fost voci respectabile care au spus că în a doua jumătate a anilor ’80, când era la Făgăraș, a făcut studii de specializare în Marea Britanie și în Statele Unite. Dacă acest lucru s-a întâmplat, aceasta este o urmă, un indicator precis în ceea ce privește eventuala colaborare cu Securitatea. În anii ’80, mai ales în a doua jumătate a anilor ’80, dacă ar fi primit aprobarea regimului să plece la specializare ca inginer în Occident, nu există nicio îndoială că ar fi avut o relație strânsă sau mai puțin strânsa cu Securitatea.”

Doar un colaborator al Securității ar fi primit permisiunea să plece în Occident, însă istoricul nu crede că Georgescu ar fi făcut specializare în Marea Britanie sau în SUA pe vremea comunismului: „Eu nu cred că această informație este veridică. Când CNSAS a făcut analiza, bineînțeles că a solicitat documente de la toate instituțiile care dețin Arhiva Securității. Aici e foarte simplu, de exemplu. Eu nu știu dacă a cerut, dar cred că a cerut informații de la direcția pașapoarte. Să-i vedem pașaportul. Domnule,  a avut pașaport? Primeai pașaport atunci doar dacă călătoreai. Eu nu cred sau nu am găsit până acum dovezi care să confirme că a fost în Anglia și în Statele Unite înainte de ’90.”

Olaru susține că urme ale colaborării cu Securitatea ar trebui să fie în Arhiva Securității din Făgăraș.

„Nu cred că a fost ofițer, pentru că are profil de informator. Asta e clar, se vede pe el că are profil de informator”, arată istoricul. 

El crede că decât să răspundem la întrebarea, „a fost sau n-a fost securist înainte de ’90”, mai important ar fi să aflăm cum a intrat în cercurile foștilor securiști.

Mihai Tatulici susține că l-a găsit membru într-un comitet al rezerviștilor, „al securiștilor bătrâni”: „Încă în campania electorală l-am găsit. Există și un catalog editat în care apare și Meleșcanu și Georgescu ținând cuvântări acolo. Cine îl împinge pe agronomul acesta să ajungă în cercurile astea, să fie un fel de umbră a lui Malița care umbla în cercurile securității ca la el acasă?”

Olaru a confirmat: „A fost protejatul lui Malița care l-a propulsat. Înainte, a lucrat cu Leahu, de la ecologiști, în 1990, care a fost informator al Securității și el”. 

Începând cu 1990, Georgescu își construiește propria tactică, explică istoricul: „El își construiește destinul cu acești oameni pe care i-am menționat și în umbra cărora stă și pe care îi folosește pentru a-i deschide ușile”.

„Cum a ajuns în apropierea lor, că orice om normal n-ajunge așa, hodoronc-tronc la Malița, hodoronc-tronc la Leahu, hodoronc-tronc la Geoană. Ăștia sunt așezați sus în suprastructură și nu ajungi ușor la ei. Ori își rudă cu mama lor sau cu fratele lor sau ori altfel cum?”, întreabă Tatulici. 

Răspunsul lui Olaru este surprinzător: „Aici cred că a fost dibăcia lui de a se infiltra într-un astfel de anturaj. De a găsi soluții pentru a fi remarcat ca un băiat muncitor, serios, care are viitor și care trebuie sprijinit pentru a-și face ocazii? Eu cred că aici ține de dibăcia a lui.”

„Nu cred. Nu cred. O să-mi spuneți că ăsta a ajuns prin meritocrație să lucreze cu Geoana, cu Malița...”, replică Tatulici.

Olaru menționează știrile privind vizitele din 2021 ale lui Georgescu la Sebastian Ghiță, în Belgrad. Asta ce ne arată? „Că deja încă de atunci, și de mai devreme chiar, el avea un plan în ceea ce privește proiectul lui politic. Nu știu când l-a construit de fapt.”

„A devenit vectorul cel mai important al războiului hibrid care are loc în România”

Olarul susține că proiectul politic l-a construit împreună cu oamenii din anturajul său:„El s-a înconjurat în toată această perioadă, în mod evident, de o armată întreagă de securiști vechi și de securiști noi.”Rusia își schimbă din mers tactica pentru România, riscurile cresc. „E un model nou, mai abil, bazat pe un război cognitiv”

„Și armata asta de securiști vechi și noi, cum s-a îndrăgostit brusc de el? Uitați-vă, de dvs. nu sunt îndrăgostiți niște securiști vechi și noi”, întreabă Tatulici.

„Asta e o întrebare foarte bună”, concluzionează istoricul. 

 Olaru are o ipoteză privind proiectul politic al lui Georgescu: „Părerea mea este că jocul lui politic mare și-l imaginează undeva de prin 2015 încoace și cred că ușor-ușor el devine parte a unui proiect care nu este de fapt al lui, ci al altora. El în momentul acesta a devenit vectorul cel mai important al războiului hibrid care are loc în România.”

„Rușii folosesc pe oricine îi avantajează. Deci, Georgescu nu trebuie să facă niciun efort. Ei dacă pescuiesc un papagal undeva care zice bine în avantajul lor, imediat îl cultivă”, completează Tatulici. 

„Da. Și asta au făcut”, confirmă istoricul.

„Pe ce bază s-au îndrăgostit foștii securiști și actualii de el? 

Tatulici insistă cu întrebarea: „pe ce bază s-au îndrăgostit foștii securiști și actualii de el? Și de ce l-au susținut în campanie electorală, unii pe față?”

„Vă spuneam că el a devenit, iată, astăzi ne-am lămurit, vectorul cel mai important în acest război hibrid pe care începem și noi să-l cunoaștem. Din momentul în care în societatea noastră începe să fie cât mai viguros mesajul acesta care, sigur, ține de dezinformare și de propagandă, mesajul acesta anti-UE și anti-NATO de prin 2015-2016 încoace, care este coroborat cu toate prostiile astea: că suntem în genunchi în fața străinilor, a Bruxelles-ului, a Washingtonului”, răspunde Olaru. 

Acest discurs anti-UE și anti-NATO a fost preluat de candidați precum Călin Georgescu. Relația lui cu Rusia este confirmată, spune istoricul, de ultimele știri privind întâlnirea cu Sebastian Ghiță. Georgescu a susținut „m-am întâlnit cu Sebastian Ghiță și 7-8 similari”, în timp ce Ghiță a arătat că cei „7-8 similari” sunt „ruși și sârbi.”

„În mod evident el poartă acest mesaj care este construit de propagandă pentru a dezinforma și pentru a submina”, concluzionează Olaru.

Mai e o problemă, arată istoricul: „Noi trebuie să aflăm răspunsul dacă omul acesta este bolnav sau nu. Uitați-vă la ceea ce ne spune ori de câte ori are ocazia. El citează din desene animale, din discurs legionar, din filmul „Frăția Inelului”, din filmul „Burebista”, de oriunde își găsește câteva expresii, propoziții care îi servesc. Și din Tom și Jerry citează. Deci, pe mine, de fapt, asta e întrebarea care mă frământă”.

Olaru susține că a auzit că în anii în anii ’80, în Făgăraș, era poreclit de prima sa soție „Secu”. „De ce? Pentru că avea dorință de mărire. Avea atitudini securiste, voia să urce cât mai sus și să devină cât mai mare. Deci, părerea mea este că aici trebuie să vină cineva de specialitate și să ne explice. Și nu mă refer la Spitalul 9 sau Socola. Un medic. Trebuie să fie o instituție specializată care nu îți dă voia să candidezi la președinție dacă nu îți verifică starea de sănătate. Trebuie să fie o comisie de cel puțin șase doctori, dar de la Viena, acolo unde Freud a predat și a activat mai bine de patru decenii”.

Politică
calin georgescu, securitate

martie 23, 2026 0 Comentariu
Numărul de telefon al purtătorului de cuvânt al Poliției Române, clonat de hakeri pentru a fi folosit într-o escrocherie
de Steliana Costea
Hackerii au reușit să îi cloneze numărul de telefon al purtătorului de cuvânt al Poliției Române, Bogdan Ghebaur. Scopul era ca oamenii să-și dezvăluie conturile bancare.

Atacatorii cibernetici s-au prezentat în mesaj sub numele purtătorului de cuvânt al Poliției Române, sub pretextul că cineva ar încerca să facă un credit pe numele persoanelor apelate, iar pentru că este polițist poate preveni acest lucru.

În final, oamenii erau păcăliți să își dezvăluie datele bancare.

Bogdan Ghebaur a avertizat că numărul său de telefon a fost folosit printr-o tehnică numită spoofing.

„Bună ziua! Sunt comisar șef de poliție, Bogdan Ghebaur, purtător de cuvânt al Poliției Române și nu te-am sunat eu. Dacă ai primit un apel de la numărul meu de telefon în care cineva pretindea că te ajută să eviți un credit luat în mod fraudulos în numele tău, acea persoană nu eram eu. Numărul meu fiind public a fost folosit printr-o tehnică numită spoofing. Într-o situație similară sunt și alți colegi. Infractorii clonează numărul de telefon și se recomandă ca fiind cineva cu referință credibilă. Cum am aflat? Mai multe persoane au făcut cel mai important lucru pentru a evita să fie păcăliți. Au sunat înapoi. Sfaturile rămân aceleași: nu transferați bani, nu oferiți date personale, nu instalați aplicații!”, este mesajul transmis de Bogdan Ghebaur, purtătorul de cuvânt al Poliției Române.

Poliţiştii le recomandă cetățenilor să nu răspundă apelurilor telefonice nesolicitate, care cer informații sensibile sau transferuri de bani; să verifice orice informaţie primită prin canale oficiale, contactând direct instituţiile implicate; să nu transfere bani în conturi neoficiale sau suspecte să contacteze imediat autorităţile competente (Poliţie, bănci etc) dacă au orice fel de suspiciuni.

Actualitate
hakeri

martie 23, 2026 0 Comentariu
USR cere ca diurnele magistraților să fie egale cu cele ale funcționarilor publici
de Steliana Costea
USR face apel la toate partidele parlamentare să adopte, luni, în Senat, proiectul care prevede că diurna de delegare sau detaşare a magistraţilor este redusă de la 2% din indemnizaţia brută de încadrare la suma fixă stabilită pentru funcţionarii publici.

Proiectul de modificare şi completare în acest sens a OUG 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul de justiţie a fost depus, în decembrie 2025, de deputaţii USR Alin Stoica, Oana Murariu, Stelian Ion şi Alexandru Dimitriu, scrie Agerpres.

„Hai să o punem în context. 2% pe zi din salariul lunar, înseamnă de fapt 40% pe lună. Această majorare substanţială constituie ‘morcovul’, motivarea pozitivă pe care o foloseşte oligarhia din fruntea magistraturii de azi, pentru a convinge magistraţii să accepte delegările şi detaşările. În acelaşi timp, constituie şi ‘băţul’, pentru că încetarea delegării sau detaşării vine şi cu pierderea acestui stimulent financiar. De ce cred că este important pentru eşafodajul ‘delegatocraţiei’ create de Lia şi tovarăşii săi? Pentru că nu mai departe de săptămâna aceasta, Lia a dat un Ordin prin care pune la adăpost sporul acesta de o eventuală modificare, incluzându-l în salariu, în cazul magistraţilor detaşaţi la SIIJ”, a declarat deputatul USR Alin Stoica, conform unui comunicat al formaţiunii transmis duminică.

El a susţinut că mai mult de jumătate din magistraţii din funcţie de conducere sunt numiţi prin delegare/detaşare, nu prin concurs, şi mulţi dintre magistraţii care lucrează în CSM sunt detaşaţi din instanţe şi beneficiază de acest “spor de prietenie”.

Potrivit acestuia, există un “efect demotivant pe care această diferenţă o are asupra celorlalţi magistraţi care nu sunt în cercul tovăraşilor Liei” şi anume că “magistraţi care au aceleaşi atribuţii sunt plătiţi cu 40% mai puţin”.

“Iată cum, un articol aparent lipsit de importanţă stă la baza unui fenomen care denaturează actul de justiţie în România – Delegatocraţia”, a mai afirmat deputatul USR, potrivit comunicatului.

Proiectul, care se află pe ordinea de zi de luni a şedinţei de plen a Senatului, a primit raport de respingere din partea Comisiei juridice a forului legislativ.

Iniţiativa prevede modificarea art. 13 alin. (1), în sensul stabilirii diurnei şi a indemnizaţiei de delegare sau detaşare la nivelul aplicabil personalului autorităţilor şi instituţiilor publice, eliminându-se raportarea procentuală la indemnizaţie.

De asemenea, se propune introducerea un nou alineat, care stabileşte situaţiile în care magistraţii nu beneficiază de diurnă, transport sau cazare, acestea fiind în cazul în care sunt delegaţi sau detaşaţi în localitatea de domiciliu, într-o localitate în care ei ori soţul/soţia sau copiii aflaţi în întreţinerea lor deţin o locuinţă în proprietate, precum şi într-o localitate situată la o distanţă mai mică de 20 km faţă de domiciliu, indiferent dacă deţin sau nu locuinţă în acea localitate.

Anul trecut, Guvernul Ciolacu a decis acordarea în continuare a diurnei, potrivit legii, judecătorilor, procurorilor și personalul asimilat acestora şi magistraţilor-asistenţi, care sunt detaşaţi sau delegaţi în altă localitate decât cea de domiciliu. Diurna este acordată pe durata delegării în cuantum de 2% din indemnizaţia de încadrare brută lunară.

Politică
diurne magistrati

martie 23, 2026 0 Comentariu
Breaking Situație de criză pe piața carburanților: Guvernul plafonează adaosul comercial și blochează exporturile
de Steliana Costea
Guvernul adoptă marți, 24 martie, o Ordonanță de Urgență prin care să fie declarată situația de criză pe piața carburanților. Decizia a fost luată în urma unor discuții la Guvern convocate de premierul Ilie Bolojan.

În urma discuțiilor într-un grup de lucru, convocat de premierul Ilie Bolojan, la Palatul Victoria, s-a decis ca Guvernul să adopte, mâine, o Ordonanță de Urgență prin care să fie declarată situația de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere și să fie stabilite măsuri de protejare a economiei și a populației pe durata acestei crize, informează Executivul. 

Pe durata situației de criză vor fi instituite mai multe măsuri de protecție aplicabile pentru o perioadă de 6 luni, cu posibilitatea prelungirii succesive pentru intervale de cel mult 3 luni:

– Adaosul comercial pentru benzină, motorină și materiile prime utilizate pentru obținerea acestora va fi limitat pe întregul lanț de activitate economică.

– Exportul și/sau livrările intracomunitare de benzină și motorină vor putea fi realizate de către operatorii economici exclusiv cu acordul prealabil scris al Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului și al Ministerului Energiei.

– Pe durata situației de criză, se reduce cantitatea de biocarburant din benzină pentru scăderea prețului final.

Ministerele Finanțelor, Economiei, Energiei, împreună cu Consiliul Concurenței, vor monitoriza permanent piața și vor evalua orice alte măsuri care se impun.

Actualitate
piata carburantilor

martie 23, 2026 0 Comentariu
Motorina nu mai revine la prețuri mici. 10 lei/l devine noul standard, avertizează un expert
de Steliana Costea
Prețul motorinei nu mai are premise reale să revină la nivelurile din anii anteriori. Pragul de 9–10 lei pe litru tinde să devină noul nivel de referință, nu doar o evoluție de moment, arată o analiză recentă.

„Există momente în economie în care nu asistăm la o criză, ci la o schimbare de regim. 2026 este unul dintre acele momente. Iar în centrul lui stă un adevăr incomod, ignorat sistematic de piețe, politicieni și public: nu mai există un scenariu credibil în care motorina revine la niveluri „ieftine”. Nu vorbim despre un vârf temporar de preț, nu despre o deviație de la normal. Vorbim despre sfârșitul normalului.Pragul de 10 lei/l nu mai este o excepție. Este noua bază”, explică Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.

Ipoteza clasică potrivit căreia energia evoluează în cicluri: creștere, corecție, revenire, nu mai este validă în contextul mondial actual, explică expertul. Mecanismul care susținea această dinamică, globalizarea energetică, este parțial dezarticulat. Fluxurile de aprovizionare nu mai sunt determinate strict de eficiență economică, ci de criterii geopolitice și de securitate.

Statele europene prioritizează reducerea riscului de dependență, chiar cu costuri mai mari. Această schimbare implică contracte mai scumpe, diversificarea rutelor și creșterea stocurilor strategice. Costul energiei include astfel o componentă permanentă de securitate.

Războiul din Ucraina, un punct de cotitură pentru piața energiei

Războiul din Ucraina a accelerat această tendință. Energia funcționează ca instrument geopolitic, iar prețurile reflectă tot mai mult riscul și tensiunile internaționale. În acest context, Europa plătește sistematic mai mult decât alte regiuni.

O problemă structurală insuficient discutată este capacitatea de rafinare. Reducerea investițiilor și închiderea unor rafinării au crescut dependența de importuri de produse finite. Consecința: chiar și în scenarii de stabilizare a petrolului brut, prețul motorinei poate rămâne ridicat.

La aceasta se adaugă componenta fiscală. Accizele, TVA-ul și taxele de carbon creează un prag inferior rigid al prețului. Scăderile sunt limitate administrativ, în timp ce creșterile se transmit integral în prețul final.

Piețele continuă să opereze cu ipoteza revenirii la medie, însă această medie nu mai există. Lumea energetică este mai fragmentată, mai politizată și structural mai scumpă, ceea ce generează erori recurente de evaluare.

În plan politic, răspunsul este dominat de măsuri temporare – plafonări și subvenții – care nu modifică structura costurilor. Adaptarea este amânată, iar ajustările ulterioare devin mai abrupte.

Durata conflictelor rămâne variabila critică. Dacă tensiunile persistă, efectul nu va fi doar volatilitate, ci o redistribuire durabilă a competitivității economice, în defavoarea Europei.

Chiar și în scenarii favorabile – detensionare geopolitică sau scădere a cererii – nu există premise pentru o revenire la energie ieftină. Cel mult, la niveluri relativ mai scăzute față de vârfuri.

Motorina ieftină nu mai este un rezultat probabil al pieței, ci o caracteristică a unui context economic care nu mai există, explică Dumitru Chisăliță.

Actualitate
motorina, preturi

martie 20, 2026 0 Comentariu
Lia Savonea crește salariile unor categorii de magistraţi. Cel puţin 700 de magistraţi vor câştiga la salariul lunar 12-13.000 de lei net
de Steliana Costea
Şefa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, judecătoarea Lia Savonea, a semnat două ordine cu impact major asupra veniturilor magistraţilor, au explicat pentru G4Media mai mulţi înalţi foşti şi actuali magistraţi.

Primul ordin se referă la „sporul SIIJ”. Procurorii care au activat la fosta Secţie Specială (SIIJ sau Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie) în perioada octombrie 2018 – martie 2022 au beneficat de un spor sau o diurnă de 2 %.

Ulterior, judecătorii care judecau dosarele SIIJ s-au considerat discriminaţi şi au cerut şi ei acest spor, au explicat magistraţii consultaţi de G4Media.ro. Au argumentat că îndeplinesc condiţiile de a activa la SIIJ, adică au vechime de 18 ani şi grad de Curte de Apel, aşa că trebuie să primească şi ei acest spor.

Lucru care s-a întâmplat prin decizia 13/2023 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Atunci însă, sporul SIIJ s-a acordat doar pentru perioada în care a existat Secția Specială şi pentru magistraţii care îndeplineau condiţiile de a activa la SIIJ.

Noutatea din ordinul Liei Savonea din 18 martie 2026 ar fi că introduce acest spor în salariul de bază al magistraţilor care îndeplineau condiţiile de a activa la SIIJ. Adică, nu doar în perioada 2018 – 2022. Ci pur şi simplu, „sporul SIIJ” este contopit în salariul magistraţilor care pe vremea Secției Speciale îndeplineau condiţiile de vechime de 18 ani.

„De plata drepturilor (…) beneficiază judecătorii care în perioada de referinţă se încadrează în situaţia juridică reglementată de lege în baza documentelor justificative şi a verificărilor administrative efectuate de structurile competente, în conformitate cu dezlegările obligatorii stabilite prin Decizia nr. 13/2013 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin reflectarea acestora în indemnizaţia de încadrare a judecătorilor”, se arată în ordinul semnat de Lia Savonea.

Potrivit surselor G4Media.ro, sintagma-cheie este „prin reflectarea acestora în indemnizaţia de încadrare a judecătorilor”. Prin această formulă, sporul SIIJ este băgat în salariile judecătorilor care pe vremea fostei Secții Speciale îndeplineau condiţiile de vechime de a activa la SIIJ.

Cu alte cuvinte, au explicat sursele G4Media.ro, Savonea majorează din pix salariile magistraţilor care îndeplineau condiţiile de a activa la SIIJ cu 2 la suă pe zi din brut. Şi aceasta pentru toate zilele calendaristice. Adică, majorează cu 60 % din brut salariile pentru magistraţii care pe vremea SIIJ aveau 18 ani vechime şi grad de Curte de Apel.

Cel puţin 700 de magistraţi vor beneficia de această majorare salarială. Ei ar putea câştiga 12-13.000 de lei în plus la salariile şi aşa mari.

Problema e că, pe 20 aprilie 2026, pe rolul Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte este o sesizare a Curţii de Apel Bucureşti (CAB) în care întreabă ÎCCJ dacă acest „spor SIIJ” ar trebui primit de toţi magistraţii care împlinesc 18 ani vechime (nu doar cei care aveau 18 ani vechime la data funcţionării SIIJ, adică 2018-2022).

”Procentul de 2% pe zi din indemnizația de încadrare brută lunară, calculat pe zile calendaristice, și nu lucrătoare, reprezentând echivalentul diurnei pentru detașare, a fost acordat procurorilor cu o vechime în profesie de cel puțin 18 ani și a fost considerat ca având natura juridică a indemnizației de încadrare brută lunară, și nu un beneficiu salarial individualizat.

Deși Înalta Curte de Casație și Justiție a fost sesizată cu dezlegarea unor chestiuni de drept, în sensul de a se stabili dacă acest procent, pe de o parte, se aplică inclusiv judecătorilor, în aceleași condiții de grad și de vechime, iar, pe de altă parte, dacă are natura juridică a unei indemnizații de încadrare brută lunară sau este un beneficiu salarial individual, fiind stabilit termen de judecată la data de 20 aprilie 2026, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție a emis Ordinul nr. 63 din data de 18 martie 2026, prin care tranșează cele două chestiuni, încă nedezlegate de completele specializate ale instanței supreme, prin care acordă acest procent de 2 % inclusiv față de judecători, considerându-l componentă a indemnizației brute lunare”, explică un alt fost magistrat.

Un al doilea ordin semnat de Lia Savonea pe 18 martie 2026 se referă la majorarea în 2023 a salariilor magistraţilor cu 25 %, prin majorarea unui indice, VRS (valoare de referinţă sectorială), de la 484 de lei la 605 lei.

Potrivit surselor G4Media.ro, doar judecătorii ÎCCJ au beneficiat de majorarea salarială cu 25 % retroactiv din 2018, restul magistraţilor, doar pe o perioadă mai mică, din 2020 (pe ultimii 3 ani).

Noutatea din ordinul Liei Savonea e că uniformizează plata retroactivă pentru toţi magistraţii începând cu 2018.

„După tăierea pensiilor magistraţilor, Savonea le majorează salariile. Asta se întâmplă”, a explicat un fost magistrat pentru G4Media.ro.

Notă: Ordinele Liei Savonea pot fi atacate în Contencios-Administrativ, potrivit surselor G4Media.ro

Politică
salarii, SAVONEA

martie 20, 2026 0 Comentariu
Avioanele americane de realimentare, staționate la București, au executat primele misiuni
de Steliana Costea
Trei dintre cele cinci Boeinguri KC135 Stratotanker ale Forțelor Aeriene Americane staționate la București au efectuat în noaptea dintre 19 și 20 martie 2026 primele misiuni de realimentare aeriană, anunță Boardingpass.

”Avioanele au decolat joi seara de la București, au realimentat în aer avioane militare la sud de Cipru, iar apoi au revenit la București. Misiunea a durat aproape șase ore”, precizează site-ul specializat în știri legate de aeronautică.

Primele avioane-cisternă ale Statelor Unite au ajuns în România în urmă cu 3 săptămâni, în contextul operațiunilor militare din Orientul Mijlociu.

CSAT și Parlamentul au aprobat cererea americanilor de a disloca, temporar, la noi în țară, echipamente și avioane de realimentare în aer. Cele trei aeronave au ajuns la Baza 90 transport aerian Otopeni.

Este vorba despre tipul principal de avion cisternă folosit de armata americană, Boeing KC-135 Stratotanker, model care a intrat în funcție acum 70 de ani și este același tip de aeronavă care s-a prăbușit în primele zile ale conflictului, în vestul Irakului.

Americanii au acum în jur de 400 de astfel de aeronave, cărora li se adaugă și un model mai modern, folosit doar de câțiva ani.

Actualitate
avioane

martie 20, 2026 0 Comentariu
Instanța Supremă, reacție dură după ce banii câștigați în instanță de magistrați au fost mutați în pachetul de solidaritate al PSD, în proiectul de buget
de Steliana Costea
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) cere „încetarea practicilor de reeșalonare unilaterală”, după ce, în cadrul dezbaterilor asupra bugetului de stat, liderii coaliției au decis să ia din banii alocați pentru plata restanțelor salariale din Justiție pentru a acoperi suma necesară pachetului social cerut de PSD pentru persoane vulnerabile. ÎCCJ avertizează că va lansa inclusiv acțiuni în justiție pentru a obliga Guvernul să asigure aceste sume restante.

• Reacția Instanței Supreme vine după ce în comisiile de buget ale Parlamentului a fost votat joi amendamentul care mută peste 1 miliard de lei de la Justiție pentru acoperirea finanțării pachetului de solidaritate cerut de PSD.
• Este vorba despre banii care erau alocați Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru o parte din majorările salarile retroactive câștigate de magistrați după ce au dat în judecată statul în peste 20.000 de procese, începând din 2018.

Într-un comunicat difuzat joi seară, în contextul dezbaterilor parlamentare în desfășurare pe marginea bugetului de stat pe anul 2026, Înalta Curte, condusă de judecătoarea Lia Savonea (foto), afirmă că „a luat act cu îngrijorare” de atitudinea Guvernului României, pe care îl acuză că „în mod constant și sistematic a adoptat măsuri cu efect de restrângere și afectare a drepturilor judecătorilor, începând cu intervențiile asupra regimului pensiilor și continuând, în prezent, cu ignorarea obligațiilor legale de executare a hotărârilor judecătorești definitive”.

„Această evoluție nu este una izolată. Ea reflectă o practică care ridică serioase semne de întrebare cu privire la respectarea principiilor statului de drept”, mai acuză ÎCCJ, care atenționează totodată că „executarea hotărârilor judecătorești nu este opțională. Executarea nu poate fi amânată, reinterpretată sau făcută discreționar”.

„Guvernul nu poate evita la nesfârșit executarea acestora, pentru că legea nu este opțională”

„Atunci când obligațiile stabilite prin hotărâri definitive sunt, în mod repetat, supuse unor mecanisme de reeșalonare unilaterală, prin care statul, în calitate de debitor, își arogă dreptul de a decide singur când și cum își execută propriile obligații, vorbim despre un comportament incompatibil cu ordinea juridică. Drepturile recunoscute prin hotărâri judecătorești reprezintă creanțe certe, protejate ca bunuri. Amânarea repetată a executării acestora, pe perioade extinse, afectează direct dreptul de proprietate și subminează securitatea juridică”, afirmă ÎCCJ.

Instanţa supremă mai spune că, în calitatea sa de ordonator principal de credite pentru instanțele judecătorești, „nu poate accepta ca hotărârile pronunțate de instanțe să fie tratate ca simple opțiuni. Respectarea lor este o obligație constituțională și internațională a statului român”.

„În aceste condiții, Înalta Curte solicită încetarea practicilor de reeșalonare unilaterală”, iar „în absența unor măsuri conforme cu legea, vor fi inițiate toate demersurile legale necesare, inclusiv o acțiune în justiție pentru obligarea Guvernului să asigure sumele în vederea executării obligațiilor exigibile”.

„Statul de drept nu este negociabil. Hotărârile judecătorești nu sunt facultative. Guvernul nu poate evita la nesfârșit executarea acestora pentru că legea nu este opțională”, mai transmite în final Înalta Curte de Casație și Justiție.

Compromisul găsit de Coaliție pentru deblocarea discuțiilor pe buget: bani mutați de la Justiție

Premierul Ilie Bolojan a anunțat joi dimineață că s-a ajuns la un acord în Coaliție, astfel că pachetul social cerut de PSD, care a amenințat că altfel nu va vota bugetul, va fi prins în proiectul de buget. Mai exact, vor fi luați bani din sumele care ar fi urmat să fie plătite magistraților după câștigarea în instanță a unor drepturi salariale.

Bolojan a făcut anunțul la finalul discuțiilor convocate de Sorin Grindeanu cu liderii Coaliției, după trei zile de certuri în Parlament pe bugetul de stat pe 2026.

„Avem o responsabilitate să deblocăm discuțiile legate de buget. S-a găsit o formulă prin care propunerea legată de pachetul social să fie susținută de coaliție”, a declarat premierul, la finalul discuțiilor din biroul lui Sorin Grindeanu. „Am decis să reducem componenta de cheltuieli de la drepturi obținute de magistrați în anii trecuți și practic amânarea lor”, a anunțat Bolojan.

Mai exact, liderii coaliției au decis să ia din banii alocați în bugetul Înaltei Curți pentru returnarea unor sume câștigate în instanță de magistrați. O parte din această sumă va fi mutată în pachetul de solidaritate al PSD, care prevede acordarea unor ajutoare pensionarilor.

Practic, Guvernul nu va plăti toți banii către magistrați, ci doar o tranșă. Inițial, în bugetul ÎCCJ era prevăzută o sumă de 4,94 miliarde lei la capitolul cheltuielilor de personal (creștere de 47,9% față de 2025).

Politică
SAVONEA

martie 20, 2026 0 Comentariu
Fostul director adjunct al SRI din R. Moldova, acuzat de trădare, a fost eliberat și va fi monitorizat cu brățară electronică
de Steliana Costea
Fostul director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova, arestat în septembrie, la cererea DIICOT, a fost eliberat.

Alexandru Bălan a petrecut 6 luni în spatele gratiilor, pentru tentativă de trădare și divulgare de informații care amenință securitatea națională a României.

Inculpatul a fost trimis de curând în judecată, după ce a fost acuzat că ar fi oferit informații clasificate strict secrete unor ofițeri ai KGB-ului din Belarus.

Bălan i-a convins totuși pe judecătorii instanței supreme să-l plaseze în arest la domiciliu. Acum, va trebui să poarte o brățară electronică de monitorizare.

În plus, a fost avertizat că, la cel mai mic semn că ar încerca, încă o dată, să ia legătura cu ofițerii bieloruși sau să divulge informații secrete, va fi arestat din nou.

Alexandru Bălan respinge în continuare toate acuzațiile, prin intermediul avocatului, și se declară nevinovat.

Bălan a fost reținut pe 8 septembrie pe aeroportul din TImișoara și trimis apoi la București pentru a fi anchetat de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT).

Bărbatul, în vârstă de 47 de ani, este cercetat pentru trădare prin transmitere de informații secrete de stat, în formă continuată.

Procurorii spun că, începând cu anul 2024 și până în prezent, suspectul, care a deținut anterior funcții de conducere în Serviciul de Informații și Securitate (SIS) al Republicii Moldova, a fost „angrenat în activități de divulgare neautorizată a unor informații secrete de stat, către reprezentați ai unei puteri străine, respectiv ofițeri din cadrul Comitetului Securității de Stat – KGB al Republicii Belarus, în condiții de natură să pună în pericol securitatea națională a României”.

El ar fi avut două întâlniri, în 2024 și 2025, ambele la Budapesta, în Ungaria, cu ofițeri de informații ai KGB-ului din Belarus. „Există suspiciuni rezonabile ca aceste întrevederi au avut drept scop transmiterea de instrucțiuni și efectuarea de plăți pentru serviciile prestate”, arată DIICOT.

Politică
moldova, spion

martie 20, 2026 0 Comentariu
Cum a ajuns statul român să fie dator magistraților cu miliarde de euro, după mii de procese. „Un fenomen litigios nemaiîntâlnit”
de Steliana Costea
Guvernul va lua bani de la plata restanțelor salariale din justiție pentru a acoperi suma necesară pachetului social cerut de PSD pentru persoane vulnerabile. Este vorba despre banii care erau alocați Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru o parte din majorările salarile retroactive câștigate de magistrați după ce au dat în judecată statul în peste 20.000 de procese, începând din 2018.

• „Deocamdată analizăm. Așteptăm să vedem legea și luăm o decizie pe care o vom comunica”, a declarat pentru HotNews președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, după decizia Coaliției, anunțată de premierul Bolojan.
• HotNews a solicitat atât Guvernului, cât și ICCJ situația la zi a drepturilor salariale restante pe care angajații din justiție le au de încasat de la stat, fără a primi până acum un răspuns.
• Statul a ajuns să datoreze o sumă uriașă magistraților și funcționarilor din instanțe în urma unui fenomen litigios nemaiîntâlnit, spunea anul trecut Curtea de Conturi, într-un raport privind salarizarea personalului din justiție.
• Valul masiv de procese pentru salarii s-a înregistrat începând cu 2018, când valoarea de referință sectorială (VRS) a fost aplicată diferit pentru magistrați: unora li s-a calculat salariul raportat la VRS 605 lei, iar altora, la 484 lei.
• În 2023, președinta instanței supreme și procurorul general al României au decis ca toate salariile angajaților din justiție care nu au fost calculate cu VRS 605 lei să fie recalculate retroactiv pe ultimii cinci ani.
• Așa s-a ajuns ca mii de magistrați, grefieri și funcționari din instanțe să dea statul în judecată, cerând recalcularea salariilor și penalități de întârziere începând cu anul 2018.  

„Guvernele României au trebuit să plătească prin titluri executorii aproximativ 10 miliarde de lei”

În iulie 2025, premierul Ilie Bolojan spunea că în ultimii ani au existat peste 20.000 de acțiuni în instanță declanșate de magistrați pentru drepturi salariale, din cauza legii salarizării care este „neclară, interpretabilă”.  

 „Această situație, care tine atât de calitatea legislației, dar si de interpretarea ei, ne-a dus în situația în care în ultimii ani am avut peste 20.000 de acțiuni in instanțele din România generate de oameni din sistemul de justiție pentru drepturi salariale care s-au bazat pe aspecte de discriminare salarială. Faptul că la un parchet special sunt salarii mai mari decât la un parchet normal a fost considerată o discriminare, pe acordarea de sporuri, pe despăgubiri pentru condiții necorespunzătoare de muncă.

Guvernele României din ultimii ani au pregătit și au trebuit să plătească prin titluri executorii aproximativ 10 miliarde de lei, deci aproximativ 2 miliarde de euro diferențe salariale în acest sistem. 

S-au făcut parțial eșalonări, de exemplu cea de anul trecut (n.r. – 2024) nu a fost încă achitată și, de asemenea, înțeleg că mai există încă un stoc de sentințe pentru că aceste sume au fost recalculate, au fost evaluate, alte miliarde de lei. Ceea ce înseamnă un sistem impredictibil de salarizare, ceea ce înseamnă pentru statul român sume importante de bani pe care nu le poate prevedea, pentru care nu există estimări de la un an la altul”, a declarat Ilie Bolojan. 

În noiembrie 2025, Ministerul de Finanțe a transmis, la interpelarea unui parlamentar, că statul român mai avea de plătit 10,6 miliarde de lei diferențe salariale câștigate de magistrați prin hotărâri judecătorești, a scris Europa Liberă.

Restanțele au fost eșalonate până în 2029, suma anuală achitată de stat fiind de 1,6-1,7 miliarde de lei, potrivit ultimului raport al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Pentru a plăti restanțele magistraților, în 2024 Guvernul Ciolacu a scos de la fondul de rezervă suma necesară.

Cum a pornit valul de procese pentru salariile din justiție

În 2006, Guvernul Tăriceanu a stabilit un sistem de salarizare în justiție bazat pe un coeficient multiplicator aplicat la o valoare de referință numită VRS, indicele fiind stabilit la 268 lei.

Ordonanța Guvernului Tăriceanu nu a fost aplicată unitar. Magistrați cu aceeași funcție, grad și vechime au fost salarizați diferit, în funcție de instituția la care lucrau. Cei dezavantajați au dat statul în judecată, criticând că sunt discriminați. A fost primul val de procese câștigat de angajații din justiție.

În 2017, Guvernul Grindeanu a adoptat Legea salarizării unitare, care stabilea un nou indice VRS pentru personalul din justiție, majorat cu 25%. Nici de această dată legea nu a fost aplicată la fel pentru tot personalul din justiție, în unele județe salariile fiind calculate cu valoarea VRS de de 484,18 lei, în altele la 605,2 lei.

Începând cu anul 2018, a urmat al doilea și cel mai mare val de procese deschis de angajații din justiție, care cereau alinierea salariilor la același indice VRS. Deciziile instanțelor au fost însă contradictorii. Unele dădeau câștig de cauză, altele nu.

Uniformizarea salariilor din 2023: retroactiv, 25% în plus la salarii pe ultimii cinci ani

Pe fondul practicii neunitare, în 2023 președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție de la acea vreme, Corina Corbu, a dat un ordin prin care a decis majorarea indicelui VRS la 605,2 lei pentru toți angajații din justiție care nu au beneficiat de mărire începând cu anul 2018. Decizia se aplica retroactiv. Demersul Corinei Corbu a fost urmat de cel al procurorului general al României, Alex Florența, care în mai 2023 a dat un ordin prin care „salarizarea să se realizeze prin raportare la valoarea de referință sectorială de 605,225 lei începând cu data de 7 decembrie 2018, precum și la plata diferențelor salariale după asigurarea fondurilor necesare în bugetul Ministerului Public”.

Practic, angajaților din justiție le-au fost recalculate salariile retroactiv pe ultimii cinci ani cu majorarea de 25%.

„Fenomenul litigios având ca obiect drepturi salariale acordate personalului din cadrul instanțelor judecătorești a înregistrat în timp o amploare și o dinamică fără precedent. Astfel, la data de 13.12.2023 pe rolul instanțelor de judecată se aflau în curs de soluționare 3.473 de dosare ale cauzelor în care Înalta Curte de Casație și Justiție avea calitate procesuală”, a atras atenția Curtea de Conturi, la finalul anului trecut, în raportul privind salarizarea personalului din justiție.

La momentul controlului făcut anul trecut de Curtea de Conturi, pe rolul instanțelor se mai aflau aproape 3.500 de procese deschise de angajați din justiție pentru majorări salariale.

Politică
magistrati