Categorie: Uncategorized

martie 30, 2026 0 Comentariu
Ministrul Mediului acuză Romsilva că vrea să prelungească „beneficiile aberante” ale angajaților
de Steliana Costea
Ministrul Mediului Diana Buzoianu acuză conducerea Romsilva că tergiversează negocierea noului contract colectiv de muncă, care să elimine „beneficiile aberante” ale angajaților Regiei. Buzoianu a spus că inclusiv reprezentanții ministerului în consiliul de administrație au participat la tergiversare.

„Să vă mai povestesc ceva tare care ne arată în continuare cât de mult e nevoie să reformăm Romsilva. Știți toate beneficiile aberante din contractul lor colectiv de muncă? Cele de care de ani de zile sindicatul Silva zice că sunt mai presus de lege? Ei bine, anul trecut trebuia să înceapă negocierea pentru un nou contract colectiv de muncă”, își începe Diana Buzoianu postarea pe Facebook.

Consiliul de administrație a aprobat cu întârziere începerea negocierilor, însă sindicatul Silva a cerut recent să nu mai fie negociat un nou contract.

Dispută pe noul contract colectiv de muncă

„Să fie doar prelungit contractul colectiv de muncă (cu alea multe articole aberante cu sporuri, beneficii și foarte puține mecanisme de control împotriva corupției din sistem) încă un an de zile. Ai zice că membrii consiliului de administrație aveau de dat un vot simplu: ,,nu se poate din pixul nostru așa ceva”. Ce credeți că au făcut membrii consiliului de administrație, însă? Au amânat votul să se mai gândească puțin. Adică nu a fost clar pentru ei că trebuie respinsă o cerere aberantă, că trebuie deschis contractul colectiv de muncă și scoase de acolo articolele toxice”, a scris ministrul Mediului.

Buzoianu le-a imputat celor doi reprezentanți ai ministerului în CA că au susținut amânarea deciziei, în contradicție cu viziunea conducerii Ministerului Mediului.

„De acum încolo membrii reprezentanți ai ministerului vor fi întrebați, cum reprezintă, în mod real, ministerul prin voturile lor, așa cum au primit oficial și mandat. Mandatul nu e imperativ, dar asta nu înseamnă că pot să își bată joc de reforma mult așteptată de generații întregi pentru această instituție (…) Prelungirea unui contract aberant, la comanda sindicatului Silva, nu reprezintă reformă, nu reprezintă un bine pentru păduri. Reprezintă lașitate. Reprezintă rea-voință”, a conchis Diana Buzoianu.

Reprezentanții Ministerului Mediului în CA al Romsilva sunt Dan Achim, fost director al Gărzii Forestiere, și Speranța-Georgeta Ionescu, fost secretar general în Ministerul de Finanțe.

Actualitate
romsilva

martie 30, 2026 0 Comentariu
Șefa TVR se plânge că are salariul prea mare. „Înmulțiți cu 10,5”
de Steliana Costea
Adriana Săftoiu, președintele și directorul general al Televiziunii Române (TVR), spune că are un salariu supradimensionat din cauza unei prevederi din contractul colectiv de muncă negociat cu sindicatele.

 Declarațiile Adrianei Săftoiu au fost făcute în podcastul Judecata de Acum, publicat pe 26 martie, și au fost citate de G4media.

Potrivit acesteia, legea spune că trebuie să aibă un salariu similar unui ministru, de 21.000 lei brut, dar, datorită unui „coeficient” din Contractul Colectiv de Muncă, salariul ajunge să fie de peste 2 ori mai mare.

„Legea spune ceva foarte simplu: șeful TV e asimilat unui ministru din punctul de vedere al salariului: 21.000 de lei brut. Ce să vedeți, am salariul mult mai mare. Eu sunt președinte al Consiliului de Administrație, dar și Director General. Directorul General trebuie să aibă carte de muncă. Am descoperit că la Contractul Colectiv de Muncă există o anexă cu niște coeficienți. Coeficientul e 10,5 pentru președintele-director general al TVR. Acest coeficient se înmulțește cu salariul minim pe TVR, cam 4250 lei. Înmulțiți cu 10,5”, a explicat Adriana Săftoiu.

Ea a adăugat că de acești coeficienți mari de salarizare beneficiază și alți directori și producători din TVR. Șefa TVR a mai spus că, pentru a-și scădea salariul, e nevoie de o renegociere a acestui act.

„Ca să-mi pot scădea salariul trebuie să deschid Contractul Colectiv de Muncă și să scad coeficienții, care duc la valori foarte mari, pentru producători, pentru directori. Prin negocierea cu sindicatele care urmează pe CMM, începem cu acest coeficient care va fi redus”, a mai spus șefa TVR.

Adriana Săftoiu a adăugat că legea de funcționare a TVR este una învechită și ar trebui actualizată.

„Funcționăm pe o lege din 1994. Legea e o problemă foarte mare. Curtea de Conturi mi-a ceut să lămuresc dacă sunt pe Codul Administrativ sau pe Codul Muncii. M-am adresat Parlamentului să mă lămurească. Mi-a venit de la Parlament răspunsul că nu e de competența lor”, a mai spus Săftoiu.

Cine este Adriana Săftoiu

Adriana Săftoiu a fost numită în noiembrie 2025 director general al TVR. Sprijinirea ei pentru conducerea TVR a fost decisă de PNL, în condițiile în care numirea în această funcție a revenit liberalilor.

Adriana Săftoiu a fost jurnalistă, apoi a fost purtătoare de cuvânt a fostului președinte Traian Băsescu, în primul său mandat la Cotroceni. Timp de 8 ani a fost și deputată.

În 2012, aleasă pe listele PNL, Adriana Săftoiu a demisionat din Parlament: „Renunț la mandat și refuz să îi mai amăgesc și să îi mai păcălesc pe oameni”, a spus ea. 

Săftoiu a motivat atunci prin faptul că acțiunile sale ca deputat sunt fără efect. „Am încercat sa reglementez legea manualelor școlare, de un an și jumătate zace uitată prin vreun sertar. Din păcate, nu mă aflam în banca cea buna, în banca Puterii”. 

A fost jurnalistă la Rompres și Mediafax în perioada 1993-1998. Din 1998 până în 2000 a fost purtătoare de cuvânt a Guvernului (când premier era Radu Vasile). A fost timp de un an, din 2000 până în 2001 și director de cabinet la Ministerul Transporturilor (când ministru era Traian Băsescu).

În perioada 2001-2004 a fost directoarea de presă a Partidului Democrat (PD). Din 2004 până în 2007 a fost purtătoarea de cuvânt a președintelui Traian Băsescu. În perioada 2012-2016 a fost trainer pe comunicare politică și instituțională, potrivit CV-ului său.

Actualitate
salariu tvr

martie 30, 2026 0 Comentariu
 PSD a decis să nu mai continue guvernarea cu Ilie Bolojan. Social-democrații iau în calcul susținerea unei moțiuni de cenzură
de Steliana Costea
Conducerea PSD a luat decizia de principiu că nu mai poate continua guvernarea alături de premierul Ilie Bolojan, au declarat pentru „Adevărul” surse social-democrate.

Sursele citate susțin că premierul ar trebui să-și prezinte demisia fără să mai fie necesară o procedură parlamentară. În cazul în care Bolojan refuză acest pas, PSD ia în calcul toate instrumentele parlamentare disponibile, inclusiv o moțiune de cenzură.

Ca precedent, social-democrații au în vedere episodul din 2009, când partidul și-a retras miniștrii din Guvernul Boc, forțând în cele din urmă căderea acestuia printr-o moțiune de cenzură.

USR ar rămâne la guvernare

PSD pare să-și fi stabilit și un calendar orientativ. Mișcările ar urma să înceapă după 20 aprilie, atunci când 5.000 de membri ai partidului urmează să participe la o amplă consultare privind rămânerea în actuala formulă de guvernare. În scenariul dorit de social-democrați, un nou cabinet ar putea fi instalat până la dara de 15 mai. 

În ciuda retoricii agresive din ultimele luni asupra USR, PSD nu ar spune nu rămânerii la guvernare a partidului fondat de președintele Nicușor Dan, cu condiția ca împărțirea portofoliilor să respecte ponderea fiecărui partid în Parlament.

Funcția de premier ar rămâne la PNL până la o eventuală rotație, programată în actualul acord de guvernare pentru începutul anului viitor. 

Grindeanu amenință cu alegeri anticipate

În acest context, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a lansat la finalul săptămânii trecute mai multe critici dure la adresa premierului Ilie Bolojan, amenințând chiar cu declanșarea de alegeri anticipate, dacă nu se ajunge la un consens.

„Tot timpul există acest scenariu în momentul în care ai schimbări de Guvern. Este mai greu realizabil în România din cauza prevederilor constituționale. Mai greu se aplică sau ajungi la alegeri anticipate, dar evident, tot timpul este acolo un scenariu care poate să se întâmple. Sigur, cu șanse foarte mici, dar este și acest scenariu”, a declarat Sorin Grindeanu, la Brăila.

PNL și USR amenință că nu vor mai intra la guvernare

Conducerile PNL și USR au votat săptămâna trecută două rezoluții prin care au stabilit că nu vor mai forma coaliții cu PSD, dacă partidul condus de Sorin Grindeanu va vota alături de AUR o moțiune de cenzură sau dacă social-democrații vor continua să creeze instabilitate guvernamentală.

„PNL cere PSD să respecte acordul de coaliție și partenerii de guvernare și să revină la o atitudine responsabilă. Dacă PSD va provoca o criză guvernamentală, PNL nu va mai putea fi în Coaliție cu PSD”, avertizează liberalii.

Politică
guvernare, psd

martie 30, 2026 0 Comentariu
Diana Șoșoacă, audiată la Parchetul General. Procurorii cer expertiză psihiatrică în dosarul în care este acuzată de 11 infracțiuni
de Steliana Costea
Europarlamentarul SOS România Diana Șoșoacă a fost chemată luni la Parchetul General. Șoșoacă ar urma să fie expertizată psihiatric, în contextul în care e acuzată de 11 infracțiuni, printre care și negarea Holocaustului.

Zeci de susținători ai Dianei Șoșoacă se află în prezent la Parchetul General, unde lidera SOS a fost chemată pentru audieri. 

Asta după ce Parchetul General a pus în mișcare acțiunea penală împotriva europarlamentarei pentru 11 infracțiuni, printre care: lipsire de libertate, antisemitism, promovarea cultului legionar și a persoanelor condamnate pentru genocid și ultraj.

Diana Ioanovici Șoșoacă spune că procurorii i-au cerut acordul pentru efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice.

„Potrivit actelor comunicate, sunt invocate fapte abracadabrante legate de afirmații făcute în spațiul public inclusiv pe teme istorice, politice și de interes național, iar în același timp mi se solicită exprimarea acordului pentru efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice, cu privire la declarațiile și opiniile politice, procedură pe care o consider extrem de gravă și profund abuzivă, bolșevică și fascistă”, a transmis Șoșoacă într-un comunicat.

Șoșoacă se află la Parchetul General FOTO: Captură video

Audiată și în Parlamentul European

Diana Șoșoacă a fost audiată marți în Comisia pentru afaceri juridice din Parlamentul European, în contextul unei solicitări venite din partea Parchetul General al României privind ridicarea imunității sale parlamentare.

Audierea a avut loc în cadrul Comisiei JURI și s-a desfășurat cu ușile închise. Membrii comisiei urmează să redacteze un raport, iar decizia finală va aparține plenului Parlamentului European.

În cazul unui vot favorabil, imunitatea acesteia va fi ridicată, iar autoritățile din România vor putea continua ancheta.

Politică
sosoaca infractiuni

martie 30, 2026 0 Comentariu
Rusia va înmatricula legal mașinile furate din Uniunea Europeană
de Steliana Costea
Rusia va legaliza în curând furtul mașinilor din Uniunea Europeană, ministerul de interne din această țară pregătind un proiect de lege în acest sens, la solicitarea președintelui Vladimir Putin.

Vehiculele furate în UE ar putea fi în curând înmatriculate legal în Rusia, iar un sindicat al poliției germane se teme că acest lucru ar putea duce la o creștere a furturilor de mașini în Europa, scrie Deutsche Welle.

Rusia ar putea permite în curând înmatricularea legală a vehiculelor furate în UE și aduse în țară, legislatorii de acolo discutând acum modificări legislative în acest sens, propuse de ministerul rus de interne încă de la începutul lunii februarie.

Planul a stârnit temeri în Germania că noua lege ar putea duce la o creștere bruscă a numărului de mașini furate.

Lege cerută de Putin

Cotidianul Kommersant, cu sediul la Moscova, a relatat că Ministerul de Interne rus a pregătit un proiect de lege la îndrumarea președintelui Vladimir Putin. Scopul este de a proteja interesele proprietarilor de mașini ale căror vehicule „au fost listate ca fiind căutate la inițiativa unor state ostile”, a declarat ministerul rus într-un comunicat de presă.

Pe lângă cele 27 de state membre ale UE, Rusia numără printre aceste state Elveția, Norvegia, SUA, Canada, Japonia, Coreea de Sud și Australia.

Proiectul de lege ar legaliza și vehiculele pe care Ucraina le-a declarat dispărute. Se pare că acestea sunt mașini care au fost luate din teritoriile ucrainene ocupate.

În prezent, înmatricularea vehiculelor care fac obiectul mandatelor de percheziție internaționale este interzisă în Rusia. Cu toate acestea, conform articolului Kommersant, Ministerul de Interne a declarat că adesea este imposibil pentru autoritățile ruse să determine de ce un vehicul ar fi inclus în această bază de date.

De la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, autoritățile din „statele ostile” nu au răspuns solicitărilor Rusiei de a furniza informații despre astfel de vehicule, a declarat ministerul.

Germania este citată explicit ca exemplu: Ministerul de Interne de la Moscova susține că Berlinul ignoră astfel de solicitări din partea Moscovei „din motive politice”. Potrivit ministerului, un total de 123 de vehicule pe care Berlinul le raportase ca fiind căutate la nivel internațional au fost localizate în Rusia în ianuarie 2026. Cu toate acestea, autoritățile germane nu au furnizat Moscovei nicio informație cu privire la motivele mandatelor de percheziție.

BKA: Niciun schimb de date cu Rusia

Oficiul Federal de Poliție Criminală din Germania (BKA), responsabil cu investigarea furturilor de mașini, a confirmat pentru DW că în prezent nu există niciun schimb de informații cu Rusia în astfel de cazuri.

„BKA este la curent cu solicitările autorităților ruse cu privire la vehiculele listate de Germania. Cu toate acestea, deoarece acestea se referă în principal la probleme de drept civil (proprietatea și interesul proprietarului în repatriere), BKA nu are jurisdicție”, a declarat agenția.

BKA a refuzat să comenteze dacă noua lege rusă ar putea duce la o creștere a furturilor de mașini în Germania. Cele 123 de mașini germane listate de Rusia ca fiind supuse unei căutări internaționale în ianuarie reprezintă doar o fracțiune din numărul real de vehicule furate în Germania. Potrivit BKA, 30.373 de vehicule au fost furate în Germania în 2024. Doar 8.858 de cazuri (puțin sub 30%) au fost rezolvate cu succes.

Sindicatul poliției: Rusia încurajează criminalitatea

Benjamin Jendro, purtător de cuvânt al sindicatului poliției GdP, cu sediul la Berlin, a confirmat pentru DW că în prezent „nu există niciun schimb oficial intens” cu Rusia „la mai multe niveluri”. „Din câte știm, au existat cu siguranță cazuri în trecut în care autoritățile ruse au intervenit și vehiculele căutate au fost recuperate acolo”, a spus el.

„Cu toate acestea, oricine își poate imagina că, în acest moment, niciun oficial din Germania nu este susceptibil să călătorească în Rusia pentru a recupera un vehicul furat, mai ales că despăgubirile de asigurare au fost adesea deja soluționate până în momentul în care vehiculul este găsit”, a spus Jendro.

El a descris noul proiect de lege drept un „semn dezastruos” care „încurajează criminalitatea”. „Am avut cifre stabile privind furturile de vehicule timp de ani de zile – la un nivel foarte ridicat. O astfel de lege ar submina și mai mult lupta autorităților de securitate împotriva bandelor internaționale de trafic de mașini”, a declarat purtătorul de cuvânt al GdP.

„Ani de zile, am văzut mașini furate, duse în Europa de Est și imediat demontate acolo, deoarece companiile și-au modernizat masiv măsurile antifurt prin instalarea de dispozitive de urmărire GPS”, a adăugat el. „Dar există și diverse vehicule care sunt practic furate în funcție de o listă de cumpărături și ajung foarte repede în țări în care nu mai putem avea acces la ele”.

Actualitate
masini, rusia

martie 27, 2026 0 Comentariu
America se pregătește pentru ceea ce ar putea fi cel mai mare protest din toate timpurile față de Donald Trump: ”No King!”
de Steliana Costea
Cu peste 3.100 de evenimente programate la nivel național, în semn de protest față de acțiunile și politicile președintelui Donald Trump, organizatorii din SUA se așteaptă ca protestele „No Kings” să adune milioane de americani în stradă pe 28 martie.

Potrivit USA Today, cele două acțiuni de protest ”No Kings” anterioare au atras mulțimi uriașe de oameni, iar organizatorii speră că acest eveniment va fi una dintre cele mai mari zile de protest din istoria Statelor Unite.

American Civil Liberties Union (ACLU) a estimat că protestele „No Kings” din iunie 2025 au atras aproximativ 5 milioane de oameni la 1.800 de evenimente, iar demonstrațiile din octombrie 2025 au atras 7 milioane de oameni la 2.500 de evenimente. Estimarea ACLU pentru protestele din iunie 2025 a corespuns concluziilor Consorțiului de Numărare a Mulțimilor de la Universitatea Harvard.

Leah Greenberg, cofondatoarea Indivisible, a declarat că organizatorii se așteaptă ca oamenii să protesteze din diverse motive – de la aplicarea legilor privind imigrația până la cereri de destituire. Important este ca oamenii să iasă în stradă și să creeze legături, a spus ea. Indivisible este unul dintre organizatori.

”Avem oameni care vor ieși în stradă pentru că sunt furioși din cauza a ceea ce li se face vecinilor lor și a atacurilor asupra imigranților. Avem oameni care vor ieși în stradă pentru că sunt profund îngrijorați de atacurile administrației Trump asupra drepturilor civile. Avem oameni care vor ieși în stradă pentru că sunt îngroziți de război. În loc să încercăm să formulăm un set specific de revendicări politice sau o platformă politică specifică, vrem să ne adunăm cu toții”, a spus Greenberg.

Robert Weissman, copreședintele organizației Public Citizen, a declarat că, de la prima manifestație de amploare din cadrul celui de-al doilea mandat al lui Trump, care a avut loc acum un an – protestele „No Hands” –, unii americani au refuzat să cedeze în fața a ceea ce ei consideră a fi intențiile administrației de a semăna frică.

„Publicul a refuzat cu adevărat să cedeze în fața fricii și a găsit puterea în acțiunea colectivă și în solidaritate”, a spus el.

Organizatorii No Kings au construit o coaliție care include sindicate, activiști progresisti, grupuri pentru drepturile civile și lideri religioși.

Pe lângă grupurile civice precum Indivisible și Public Citizen, printre organizațiile gazdă se numără grupuri de activism de lungă durată precum MoveOn, Human Rights Campaign, Women’s March și Working Families Power, alături de numeroase sindicate și grupuri de bază precum 50501, care s-au format după ziua alegerilor din 2024.

Cum a apărut sloganul ”No kings”

Numele ”No Kings” provine din convingerea organizatorilor că Trump se comportă mai degrabă ca un monarh decât ca un lider al unei democrații.

A treia zi de proteste a fost anunțată în contextul în care măsurile de control al imigrației au atins un punct culminant în Minneapolis, iar ofițerii de imigrare au ucis doi cetățeni americani care monitorizau arestările, dar organizatorii spun că oamenii ar trebui să vină să protesteze împotriva oricărui aspect al administrației Trump care îi deranjează.

Când a fost rugată să comenteze protestele, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Abigail Jackson, a răspuns: „Singurii cărora le pasă de aceste «ședințe de terapie împotriva lui Trump» sunt reporterii plătiți să le acopere.”

Fondatoarea Indivisible Kansas City, Beverly Harvey, a declarat pentru USA TODAY că nu contează motivul pentru care oamenii protestează, ci faptul că, dacă nu le place ceea ce face administrația, pot participa.

„Este o listă lungă de lucruri pe care le-a făcut. Așa că alegeți ceva, alegeți orice doriți”, a spus ea.

Sunt programate proteste în marile orașe din SUA, în suburbii și în localități mici din toată țara

De la începutul celui de-al doilea mandat al lui Trump, organizatorii s-au concentrat pe organizarea de proteste accesibile, în locul câtorva manifestații de masă la care oamenii trebuie să călătorească departe pentru a participa.

Ei susțin că acest lucru nu numai că ajută la construirea unei rețele mai extinse de susținători, dar face și mai dificil să se nege faptul că oamenii din toate zonele sunt suficient de nemulțumiți încât să protesteze.

Greenberg a spus că fiecare nouă demonstrație duce la o organizare locală mai intensă. Ea a afirmat că în fiecare săptămână se creează între 20 și 50 de noi grupuri Indivisible.

„Fundamental, nu urmărim să stabilim un record pentru cea mai mare manifestație de o zi. Urmărim implicarea continuă a cât mai multor oameni în activități civice”, a spus ea. „Nu credem că vom ieși din această situație dificilă decât dacă vom avea un număr mult mai mare de oameni în fiecare loc din această țară care să-și asume colectiv responsabilitatea pentru teritoriul lor și să-și consolideze puterea.”

După luni în care s-au aflat în centrul unei intensificări a măsurilor de control al imigrației care a scos mii de oameni în stradă pentru a-i provoca pe ofițeri, zona metropolitană Twin Cities din Minnesota va găzdui protestul principal, la care vor participa politicieni locali alături de muzicienii Bruce Springsteen, Maggie Rogers și Joan Baez; senatorul de Vermont Bernie Sanders; și actrița Jane Fonda.

Marșurile care vor porni din trei locații se vor reuni la Capitoliul statului din St. Paul, unde va fi un concert și se vor ține discursuri. Lisa Erbes, 69 de ani, co-lider al Indivisible Twin Cities, a spus că organizatorii se așteaptă ca marșul și protestul de la Capitoliu să depășească numărul de 150.000 de participanți la demonstrația „No Kings” din octombrie.

Deși vor fi prezenți vorbitori recunoscuți la nivel național, mitingul este dedicat localnicilor care au ieșit în stradă și au încercat să-și protejeze vecinii, a spus ea.

„Încercăm cu adevărat să ne concentrăm asupra locuitorilor din Twin Cities care au dat dovadă de curaj și au făcut o treabă extraordinară, unindu-se ca comunitate în timpul valului de imigranți, așa că vom pune în evidență câteva dintre acele persoane care au fost pe teren în fiecare zi, depunând eforturi susținute”, a spus ea.

Actualitate
proteste anti trump

martie 27, 2026 0 Comentariu
Deficit de energie electrică în Republica Moldova. Apel la consum rațional din partea autorităților
de Steliana Costea
Energocom, societate de la Chișinău, anunță că este disponibilă o cantitate insuficientă de energie electrică pentru ziua de vineri, 27 martie, deficitul mare fiind în intervalul orelor 18:00–22:00.

UPDATE Reprezentanții Centrul Național de Management al Crizelor (CNMC) avertizează cu privire la deconectarea energiei electrice, aceasta fiind necesară pentru ,,menținerea echilibrului sistemului electroenergetic”.

Iar moldovenii ,,sunt îndemnați să ia măsuri minime de pregătire pentru eventuale întreruperi temporare ale energiei electrice, inclusiv asigurarea surselor alternative de iluminat, încărcarea dispozitivelor mobile și evitarea utilizării echipamentelor electrice și escalatoarele în așa condiții de risc”. 

Știrea inițială

Conform responsabililor societății Energocom, la granița dintre ,,România- Republica Moldova nu a fost realocată suficientă capacitate (NTC) pentru a acoperi vârful de consum prognozat pentru orele de seară. La această etapă, se înregistrează un deficit comercial de energie electrică de 200–280 MWh pentru fiecare oră în intervalul 18:00–22:00, ceea ce reprezintă circa 25% din necesarul de consum pentru vârful de seară. Reiterăm că mecanismul de realocare a capacităților transfrontaliere este unul complex, care presupune coordonarea de acțiuni concentrate între operatorii sistemelor de transport din Republica Moldova, România, Ucraina, Ungaria, Slovacia și Polonia”.

Consum rațional

Pe fondul lipsei de energie electrică, reprezentanții societății îndeamnă oamenii să folosească rațional curentul.

,,Să manifeste maximă responsabilitate și să utilizeze rațional energia electrică, în special în orele de consum ridicat, nu doar pentru a avea facturi mai mici, ci și pentru a contribui la menținerea echilibrului sistemului electroenergetic”, au conchis aceștia. 

Îndemnul Maiei Sandu

Anterior și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a îndemnat moldovenii să economisească curentul după atacul Rusiei asupra liniei Isaccea-Vulcănești, subliniind că Kremlinul ,,nu se mai limitează la șantaj energetic, implicare în alegeri, activarea grupărilor criminale pentru destabilizări, propagandă”.

,,Rusia continuă deliberat să submineze securitatea Republicii Moldova și să pună în pericol viața cetățenilor noștri. Nu se mai limitează la șantaj energetic, implicare în alegeri, activarea grupărilor criminale pentru destabilizări, propagandă mincinoasă, dar atacă constant infrastructura Ucrainei și, tot mai des, pune în pericol securitatea și sănătatea moldovenilor. După bombardarea hidrocentralei ucrainene, care a dus la poluarea Nistrului, a lăsat fără apă 4 raioane și continuă să afecteze mediul și apele noastre, în această noapte, un nou atac brutal a dus la deconectarea liniei Isaccea-Vulcănești, ce asigură, în anumite perioade, și 60-70% din consumul nostru de electricitate. Toate acestea nu sunt accidente, ci acțiuni deliberate ale Rusiei de a slăbi și a lăsa Moldova în întuneric.Însă noi am rezistat de fiecare dată”, a notat Maia Sandu pe pagina sa de Facebook.

Atac comis de armata rusă

Republica Moldova se confruntă cu deficit de curent după ce linia electrică Isaccea-Vulcănești a fost avariată în data de 23 martie în urma unui atac rusesc cu drone în Ucraina. 

Ulterior, în țara vecină a fost instituită starea de urgență în sectorul energetic pentru o perioadă de 60 de zile ca urmare a incidentului grav ce a cauzat deconectarea liniei electrice ce traversează sudul Ucrainei.

Linia electrică aeriană Isaccea-Vulcănești, care este una dintre cele mai importante artere de import a energiei electrice în Republica Moldova, asigură aproximativ 70% din necesarul de energie electrică al statului.

Iar în urma deconectării acesteia, responsabilii din domeniul energetic au estimat un deficit mare în orele de vârf, fiind vorba de până la 400 MW, menționând că procesul de reconectare este complicat și este pus în dificultate de dronele prăbușite în apropiere de granița cu Ucraina.  

Actualitate
energie moldova

martie 27, 2026 0 Comentariu
Partidul AUR îl susține pe Viktor Orban la alegerile din Ungaria: „Este alegerea corectă, ne situăm pe aceeași poziție”
de Steliana Costea
Presa maghiară semnalează că partidul românesc AUR, condus de George Simion, îl susține deschis pe premierul ungar Viktor Orban la alegerile parlamentare din aprilie 2026. Publicația Daily News Hungary scrie că AUR consideră că Orban este „alegerea corectă”, citând un interviu acordat de europarlamentarul Gheorghe Piperea pentru TransTelex.

„Nu există obiecții serioase față de Orban, deși trebuie să fim atenți la menținerea la putere a liderilor politici prea mult timp. Totuși, Orban este în mod clar o alegere mai bună decât opoziția condusă de Péter Magyar”, a afirmat Piperea. 

Europarlamentarul AUR a subliniat că există un fundament ideologic comun între Fidesz, partidul de guvernământ din Ungaria, și AUR, precizând că această aliniere se extinde și la politica externă. 

„Suntem suveraniști conservatori – împărtășim aceeași poziție față de migrație, politica familială și scepticismul față de Uniunea Europeană. Referitor la războiul din Ucraina și la Zelenski, ne situăm pe aceeași poziție cu Orban. Ucraina tergiversează repararea conductei Drujba, afectând tranzitul petrolului, iar Orban are dreptate să susțină măsuri mai stricte”, a declarat Piperea. 

Cu toate acestea, jurnaliștii maghiari notează că relațiile dintre Fidesz și AUR par să se complice. În mai 2025, Orban și-a arătat sprijinul pentru George Simion și viziunea sa privind o „Europe a națiunilor” și o „Europe creștină”. Însă, reprezentanții români au lipsit recent de la principalele evenimente de dreapta din Budapesta, cum ar fi CPAC Ungaria și mitingul Patrioți pentru Europa.

„Lipsa invitației este o greșeală strategică. AUR ar trebui tratat ca partener natural, nu marginalizat. În cele din urmă, cooperarea dintre forțele suverane maghiare și române este inevitabilă”, a comentat Piperea această situație. 

Potrivit europarlamentarului român, consolidarea colaborării economice și sociale între cele două state ar aduce beneficii mai mari decât alimentarea disputelor istorice.

Politică
aur, orban viktor

martie 26, 2026 0 Comentariu
Împrumut sau corupție? Schema de 7 milioane a PSD Ialomița, sub lupa DNA!
de Barikada
Bani publici mutați rapid, fără dobândă, într-o firmă plină de datorii, validați pe circuit intern și lăsați apoi să nu se mai întoarcă. Când DNA cere hârtii, povestea începe să arate exact a ceea ce PSD Ialomița a încercat ani la rând să ascundă: un mecanism de partid în care bugetul devine instrument, nu responsabilitate.

În data de februarie 2026, într-un dosar penal cu numărul 4372/2/P, deschis încă din 2023, un procuror al Direcției Naționale Anticorupție semnează o ordonanță care schimbă complet statutul unei decizii administrative aparent banale. Nu este un document spectaculos, nu conține nume și nu anunță acuzații directe, dar are o forță pe care administrația locală o resimte imediat: obligă Consiliul Județean Ialomița să pună la dispoziție toate documentele relevante într-o anchetă privind suspiciuni de abuz în serviciu.

Formularea juridică este clară și fără echivoc, fiind vorba despre verificarea unei posibile situații în care un funcționar public ar fi obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit. Din acest moment, nu mai este vorba despre o simplă verificare administrativă sau despre o analiză de oportunitate, ci despre un demers penal care urmărește întregul traseu al unei decizii, de la inițiere până la efectele produse.

Prin această ordonanță, DNA solicită explicit documentele care au stat la baza controlului efectuat în anul 2021 la societatea Drumuri și Poduri S.A., raportul complet al corpului de control al Consiliului Județean, dar și toate actele privind acordarea, derularea și eventual recuperarea celebrului și contestatului împrumut în valoare de 7 milioane de lei, societății Drumuri și Poduri S.A. Termenul impus pentru transmiterea acestor documente a fost ferm indicat, 16 martie, ceea ce arată că ancheta se află într-o etapă în care probele încep să fie consolidate, nu doar explorate.

Ce caută procurorii în spatele documentelor

Dincolo de caracterul tehnic al solicitării, ordonanța indică direcția anchetei. Procurorii nu verifică doar existența unui împrumut sau legalitatea formală a unei hotărâri, ci încearcă să stabilească dacă mecanismul decizional a fost folosit pentru a crea un avantaj necuvenit.

Asta înseamnă că sunt analizate toate verigile: cine a propus măsura împrumutului, în ce scopuri, cine a avizat-o, cine a votat-o, cine a sprijinit-o la nivel de legalitate și în ce condiții a fost pusă în aplicare. De asemenea, este esențial modul în care banii au fost utilizați și dacă aceștia au mai revenit sau nu în bugetul public. Practic, ancheta urmărește dacă decizia a fost una justificată economic și legal sau dacă a reprezentat o intervenție favorabilă în favoarea unei entități controlate politic, și a partenerilor acesteia, în afara regulilor pieței.

Împrumutul care a declanșat verificările

Pentru a înțelege de ce această ordonanță este relevantă, este necesar să fie urmărit contextul în care a apărut împrumutul acordat societății Drumuri și Poduri S.A., companie deținută de Consiliul Județean Ialomița.

În august 2022, consilierii PSD și Pro România, la propunerea Președintelui Marian Pavel, au aprobat entuziast acordarea unui împrumut temporar pe bază de convenție, din bugetul local al Județului Ialomița către SC Drumuri și Poduri SA, în valoare de 7.000.000 lei, pentru ”funcționarea şi dezvoltarea societății”, stabilind că acesta se va rambursa integral, în termen de 1 an de la data acordării acestuia. Ca destinație, potrivit documentelor oficiale, împrumutul urma să acopere, cu prioritate ”plata obligațiilor restante față de furnizori conform Anexei 1 Memoriul Justificativ (Anexă care a fost ”omisă” în a fi inclusă în documentele publice)”, și abia apoi plata obligațiilor restante la Bugetul de Stat, Bugetul asigurărilor social, plata obligațiilor salariale aferente lunii iulie 2022, acoperirea cheltuielilor materiale necesare demarării noilor activități etc. Interesant, nu?

Singurii decidenți care nu au dat girul combinației au fost consilierii județeni ai PNL, care, invocând pierderile SC Drumuri și Poduri SA plus sumele blocate în litigii, estimate a se recupera doar în proporție de 50%, au considerat că acest împrumut nu poate fi rambursat.

În plan administrativ, decizia a fost prezentată ca o intervenție necesară pentru menținerea activității unei societăți de interes public. În plan juridic și economic însă, această intervenție a ridict întrebări legate de natura sa reală, în special în ceea ce privește posibilitatea de a fi încadrată ca ajutor de stat acordat fără respectarea procedurilor legale.

Din perspectivă factuală, împrumutul acordat de Consiliul Județean îndeplinea cumulativ și ostentativ toate condițiile unui ajutor de stat. Pe de o parte era acordat de către stat sau de către unitățile administrativ – teritoriale, din resurse de stat sau resurse ale unităților administrativ – teritoriale ori de alte organisme care administrează surse ale statului sau ale colectivităților locale, indiferent de formă. Pe de altă parte era selectiv și asigura un avantaj agentului economic, distorsionând ori amenințând să distorsioneze concurența.

Mai mult decât atât, acordarea ajutorului de stat către SC Drumuri și Poduri SA, de către Consiliul Județean Ialomița, fără notificarea Consiliului Concurenței, ori cu notificare, dar înainte de emiterea unei decizii de către Comisia Europeană prin Consiliul Concurenței, era și este considerat în legislația concurențială ”ajutor ilegal”, iar în documentația pusă pe masa consilierilor județeni nu apărea nimic referitor la avizul Consiliului Concurenței care, repetăm, trebuia să preceadă orice demers de genul celui validat în august 2022.

Prefectura Ialomița și legătura cu împrumutul girat pe ochii frumoși ai colegilor de Partid

Un capitol esențial în această poveste îl reprezintă rolul Prefecturii Ialomița, instituția care avea atribuția de a verifica legalitatea actelor adoptate de autoritățile locale.

Hotărârea Consiliului Județean privind acordarea împrumutului a fost supusă controlului de legalitate și nu a fost atacată, ceea ce echivalează, în practică, cu validarea acesteia. Cu toate acestea, verificările ulterioare ale altor instituții au arătat că măsura ar fi trebuit analizată și prin prisma legislației privind ajutorul de stat, ceea ce presupunea obținerea unui aviz din partea Consiliului Concurenței.

Acest aviz nu a fost așteptat înainte de adoptarea și aplicarea măsurii. Ulterior, Consiliul Concurenței a intervenit și a stabilit că împrumutul se încadrează în categoria ajutoarelor de stat, impunând inclusiv obligația de calcul și recuperare a unei dobânzi.

În acest context, rolul Prefecturii devine relevant, deoarece controlul de legalitate exercitat, în mod suspect, nu a identificat sau nu a sancționat această lipsă de procedură, ceea ce ridică semne de întrebare privind modul în care a fost evaluată conformitatea deciziei cu legislația aplicabilă.

Juriștilor instituției conduse de Marin Constantin, social – democrat cu state vechi în administrație, de aceeași generație și anvergură politică cu Președintele CJI, nu li s-a părut nimic în neregulă cu împrumutul cu pricina. ”Eu, în zona avizelor, am trei juriști înaintea mea, care se exprimă în privința legalității. Din toate notele pe care le-am avut cu ei, nu a rezultat că împrumutul a fost ilegal atunci (n.r. – la momentul acordării). Acum, poate fi altă situație…”, ne declara în urmă cu 3 ani Prefectul județului, lăsând la stadiul de mister motivul pentru care legalitatea unei hotărâri de Consiliu Județean poate varia în funcție de respectarea sau nerespectarea unei convenții. Cum tot la stadiul de mister au rămas și argumentele legale ale juriștilor Prefecturii, în ciuda unui răspuns promis, dar neonorat niciodată, de către domnul Prefect.

De la măsură de sprijin la circuit financiar blocat

După acordarea împrumutului, societatea Drumuri și Poduri S.A. a utilizat fondurile pentru acoperirea unor datorii și pentru continuarea activității. O nouă serie de probleme au apărut în momentul în care termenul de rambursare a ajuns la scadență și, confirmând toate pronosticurile, societatea nu a rambursat banii cu care fusese cadorisită pentru plata datoriilor.

Astfel, Consiliul Județean a ajuns în situația paradoxală de a acționa în instanță propria societate, deciziile judecătorești conducând la măsuri de executare silită, iar bunuri ale companiei fiind scoase la licitație pentru recuperarea sumelor datorate.

Această evoluție arată că intervenția inițială nu a rezolvat problema financiară a societății, ci doar a amânat-o, transferând riscul în zona bugetului public, buget prejudiciat oricum dacă am ține cont de situația aberantă în care s-a ajuns când executorii au scos la licitație bunurile CJI pentru a rambursa banii tot către CJI…

De la control administrativ la anchetă penală

Pe parcursul ultimilor 3 ani, mai multe instituții au analizat situația. Curtea  de Conturi a identificat nereguli în modul de acordare și gestionare a împrumutului, iar Consiliul Concurenței a intervenit pe componenta de ajutor de stat. În paralel, au fost formulate plângeri penale care au fost reunite și au ajuns în competența DNA.

Dosarul deschis vizează exact această zonă de interferență dintre decizia administrativă și potențialul avantaj necuvenit, iar ordonanța din 2026 marchează momentul în care ancheta intră într-o etapă în care documentele devin decisive.

Un dosar deschis și o întrebare rămasă

În acest moment, nu există acuzații publice și nu există persoane trimise în judecată. Există însă o anchetă în curs, documente cerute oficial și un traseu decizional care este analizat în detaliu.

Întrebarea care rămâne, dincolo de proceduri și justificări administrative, este una simplă: dacă împrumutul acordat a fost o decizie legitimă de gestionare a unei situații dificile sau un mecanism prin care s-a creat un avantaj în afara cadrului legal.

Răspunsul nu va veni din declarații, ci din documentele pe care, acum, Consiliul Județean este obligat să le pună pe masă.

Investigații
consiliul judetean ialomita, coruptie, dna, dosar, drumuri si poduri, imprumut

martie 26, 2026 0 Comentariu
Cea mai mare pensie de serviciu în poliție este de 23.811 lei. România plătește aproape 9 miliarde de lei pe an pentru pensiile MAI
de Steliana Costea
Casa de Pensii Sectoriale a Ministerului Afacerilor Interne a plătit anul trecut 8,8 miliarde de lei pentru pensiile a aproape 119.000 de persoane.

Numărul de pensii aflate în plată la data de la 31 decembrie 2025 a fost de 118.779, cea mai mare pensie înregistrată de Casa de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne (MAI) fiind de 23.811 lei, conform datelor transmise de instituție pentru Profit.ro.

Media pensiei nete achitate până la data menționată este de 5.507 lei. Bugetul alocat pentru achitarea pensiilor titularilor care au trecut în rezervă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne în anul 2025 a fost în cuantum de 8,78 miliarde de lei. Pentru un ordin de mărime a sumei, când a operat creșterea de taxe din vara anului trecut, Guvernul a mizat pe o creștere a veniturilor statului în 2025 de aproximativ 9,5 miliarde de lei, mai ales din creșterea TVA și a accizelor. 

Pensia minimă achitată până la data de 31.12.2025 este de 76 de lei, iar cea maximă, în cuantum net de 23.811 lei, în situația pensionarilor care au trecut în rezervă/încetat raporturile de serviciu din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Pensia de serviciu, spre dublul pensiei naționale

Numărul de pensionari la nivelul întregii țări a fost la sfârșitul anului de 4,9 milioane de persoane, din care pensionari de asigurări sociale de stat au fost de 4,6 milioane. Pensia medie lunară (luând în calcul sumele brute plătite de casele de pensii pentru toate categoriile de pensionari – de asigurări sociale, invaliditate, urmaș etc.) a fost de 2.957 de lei, ceea ce înseamnă că pensiile speciale MAI sunt în medie spre duble, mai precis cu 86,2% mai mari. Vârsta standard de pensionare pentru personalul MAI (polițiști, cadre militare) este în prezent de 60 de ani, necesitând o vechime totală de cel puțin 25 de ani, din care 15 ani vechime în serviciu.

Se poate accesa pensia anticipată parțială cu până la 5 ani mai devreme. Acum se discută creșterea progresivă a vârstei până la 65 de ani (începând cu 2031), însă informațiile sunt etapizate și tranzitorii. Vârsta standard de pensionare generală pentru populație este de 65 de ani pentru bărbați și crește gradual pentru femei, urmând să ajungă tot la 65 de ani până în 2035. Stagiul complet de cotizare este de 35 de ani.

Jalonul trântit din PNRR

Jalonul 215 din PNRR prevede reforma sistemului de pensii și, concret, vizează intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale, cu accent pe principiul contributivității și pe limitarea privilegiilor din sistemele necontributive. România și-a asumat prin acest jalon să modifice legislația astfel încât pensiile speciale să fie aduse mai aproape de logica sistemului public, adică să existe o legătură mai clară între contribuțiile plătite și nivelul pensiei, inclusiv prin schimbări privind formula de calcul, impozitare sau vârsta de pensionare.

Importanța jalonului este strict financiară și condiționează direct accesul la bani europeni: el face parte din cererile de plată din PNRR, iar neîndeplinirea lui a dus la suspendarea sau pierderea a circa 230 de milioane de euro din fonduri..

Actualitate
mai, pensii