Categorie: Uncategorized

aprilie 3, 2026 0 Comentariu
Avertisment: UE se pregătește pentru un șoc energetic de durată și ia în vedere raționalizarea combustibilului
de Steliana Costea
„Conform analizei noastre, această situație va fi una de lungă durată, iar țările trebuie să se asigure că au ceea ce le trebuie”, a declarat comisarul european pentru energie pentru Financial Times.

UE analizează „toate posibilitățile”, inclusiv raționalizarea combustibilului și eliberarea unei cantități mai mari de petrol din rezervele de urgență, în timp ce se pregătește pentru o criză energetică „de lungă durată” provocată de războiul din Orientul Mijlociu, a declarat comisarul european pentru energie.

„Aceasta va fi o criză de lungă durată, prețurile la energie vor fi mai mari pentru o perioadă foarte lungă de timp”, a declarat Dan Jørgensen pentru Financial Times, avertizând că, pentru unele produse mai „critice”, „ne așteptăm ca situația să fie și mai gravă în săptămânile următoare”.

Închiderea aproape completă a strâmtorii Ormuz și atacurile asupra infrastructurii energetice din Golf au creat haos pe piețele energetice globale, determinând o creștere vertiginoasă a prețurilor și generând temeri privind aprovizionarea pe termen lung.

„Pregătirea pentru cele mai pesimiste scenarii”

Companiile aeriene și-au exprimat îngrijorări cu privire la aprovizionarea cu combustibil pentru avioane.

„Conform analizei noastre, această situație va fi una de lungă durată, iar țările trebuie să se asigure că au ceea ce le trebuie”, a spus Jørgensen.

El a afirmat că, deși UE „nu se află încă într-o criză a securității aprovizionării”, oficialii de la Bruxelles elaborează planuri pentru a face față „efectelor structurale și de lungă durată” ale conflictului.

Asta include „pregătirea pentru cele mai pesimiste scenarii”, chiar dacă Uniunea Europeană „nu a ajuns încă” în punctul în care să fie nevoită să impună raționalizarea produselor esențiale, precum combustibilul pentru avioane sau motorina.

„Adică, mai bine să fii pregătit decât să-ți pară rău”, a spus Jørgensen.

Eliberarea rezervelor strategice

Jørgensen a mai afirmat că „nu va exclude” o nouă eliberare a rezervelor strategice de energie „dacă situația se agravează”. Luna trecută, țările UE au participat la cea mai mare eliberare de rezerve strategice de petrol din istorie, în încercarea de a tempera creșterea vertiginoasă a prețurilor.

Jørgensen nu a dorit să dezvăluie „analiza exactă” a UE cu privire la momentul în care ar putea fi necesară o nouă măsură de acest tip, dar a afirmat că „tratăm această chestiune cu foarte mare seriozitate și suntem pregătiți să o facem atunci când și dacă va fi necesar”.

„Trebuie să ne păstrăm opțiunile deschise, iar dacă aceasta este într-adevăr, așa cum prevăd, o criză de lungă durată, atunci vom avea nevoie de aceste instrumente și într-o etapă ulterioară”, a adăugat el.

Jørgensen și-a reiterat, de asemenea, poziția conform căreia nu vor exista modificări ale legislației UE menite să pună capăt importurilor de gaz natural lichefiat din Rusia în acest an.

El a afirmat că este acceptabil să se bazeze în schimb pe SUA și pe alți parteneri pentru a asigura aprovizionări suplimentare, întrucât aceștia operează pe „piața liberă”.

Actualitate
rationalizarea combustibilului

aprilie 2, 2026 0 Comentariu
Dosarul Colectiv 2: un judecător le dă termen limită procurorilor pentru finalizare. Dosarul e în lucru de zece ani
de Steliana Costea
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât, pe 17 martie 2026, ca procurorii să finalizeze, în maximum șase luni, dosarul 184/P/2019, adică dosarul cunoscut drept „Colectiv 2”. Decizia este definitivă, scriu jurnaliștii de la Snoop.

Sentința i-a aparținut unui complet format din judecătorul de drepturi și libertăți, Alin Sorin Nicolescu, după ce mai mulți aparținători au contestat durata procesului. 

Dosarul „Colectiv 2” se referă la tinerii morți cu infecții în spitalele din România după catastrofa din Colectiv și transferul întârziat al răniților în străinătate. 

Urmărirea penală a fost începută în 2016, la câteva luni după incendiu, iar dosarul a fost separat de „Colectiv 1”, în care au fost condamnați, printre alții, patronii și pirotehniștii.â

Clasat de două ori. Curtea Supremă a decis să fie redeschis

Colectiv 2 a fost clasat de două ori, ultima oară în 2024, însă o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție a hotărât, în 2025, că acesta trebuie redeschis. 

Între timp, cum Snoop a scris în ianuarie 2026, procurorul de caz, Ioan Șandru, s-a pensionat. A fost al doilea magistrat care se pensionează în timp ce instrumentează acest caz.

Dosarul, care are peste 500 de volume, a fost preluat de o altă procuroare de la Parchetul General. Urmărirea penală se desfășoară, în continuare, „in rem”, adică sunt anchetate fapte, nu persoane.

Apărătorul ales al aparținătorilor victimelor Colectiv a argumentat, printre altele, că a fost depășită „durata rezonabilă a urmăririi penale” din mai multe motive, precum existența unor perioade lungi de inactivitate în dosar.

În comparație, rechizitoriul din Colectiv 1 fusese finalizat într-un singur an.

„8 luni fără să se fi efectuat vreo lucrare de urmărire penală”

Parchetul General a susținut respingerea acțiunii ca nefondată, afirmând că „dosarul are un grad de complexitate extrem de ridicat”, iar urmărirea penală a fost realizată „cu ritmicitate”.

În motivare, judecătorul de la ÎCCJ e de părere că au existat perioade lungi de inactivitate, „8 luni fără să se fi efectuat vreo lucrare de urmărire penală”.

El a arătat inclusiv că procurorii i-au chemat la audieri pe unii dintre aparținători și pe unul dintre răniții grav, Marvin Nicodemus, abia la o zi după ce Înalta Curte ceruse dosarul de urmărire penală, deoarece fusese contestată durata procesului.

Marvin Nicodemus a confirmat, pentru Snoop, că a fost chemat de oamenii legii la începutul lunii martie, după ce fusese înregistrat dosarul prin care era atacată tergiversarea din caz.

Actualitate
dosarul colectiv 2

aprilie 2, 2026 0 Comentariu
BREAKING NEWS. Coiful de la Coțofenești și tezaurul dacic au fost recuperate
de Steliana Costea
Coiful de aur de la Cotofenești a fost recuperat, anunță publicația olandeză RTV Drenthe citând surse. De asemenea au fost găsite și cele trei brățări de aur. Recuperarea tezaurului a fost confirmată de Ministerul român de Externe pentru HotNews.

Coiful și cele trei brățări de aur au fost furate de la Muzeul Drents în dimineața zilei de 25 ianuarie a anului trecut.

Parchetul va ține o conferință de presă în această după-amiază, la ora 14:00 (n.r. 15:00 în România), la Muzeul Drents, pentru a explica ultimele evoluții ale anchetei privind comorile de artă românești. În acest moment nu sunt cunoscute încă detalii suplimentare privind descoperirea comorilor furate.

Cum a avut loc jaful

Trei bărbaţi au pătruns în Muzeul Drents din Assen în doar trei minute, la 25 ianuarie 2025. Au spart o uşă exterioară cu o bombă de artificii, au distrus două vitrine cu barosul şi au fugit cu tezaurul. Când poliţia a sosit, 15 minute mai târziu, făptaşii dispăruseră de mult.

În anchetă au fost reținuți trei bărbați: Douglas Chesley W. (36 de ani), Bernhard Z. (35 de ani) și Jan B. (20 de ani). Ei sunt bănuiți că au executat jaful prin utilizarea unor dispozitive explozive pentru a pătrunde în incinta muzeului. Ei au negat constant implicarea sau au refuzat să ofere detalii despre piesele furate.

Coiful de aur de la Coţofeneşti (datat în secolele V-IV a. Chr.) şi cele trei brăţări dacice de aur de la Sarmizegetusa Regia (datate în a doua parte a secolului I a. Chr.) fac parte din colecţia Muzeului Naţional de Istorie a României.

Ele au ajuns în Olanda care parte a expoziţiei „Dacia! Kingdom of Gold and Silver/ Dacia. un regat al Aurului şi Argintului”, care a inclus 673 de bunuri arheologice din metale preţioase.

Guvernul olandez a achitat integral despăgubirea de 5,7 milioane de euro pentru tezaurul dacic furat.

Actualitate
coif dacic

aprilie 2, 2026 0 Comentariu
Cum a făcut avere directorul ARR, Cristian Anton: exproprieri de 1,5 milioane de lei, imobile nedeclarate, firme prospere și legături politice
de Steliana Costea
Arestat miercuri într-un dosar de corupție, Cristian Anton, directorul Autorității Rutiere Române (ARR) și fost șef de cabinet al lui Sorin Grindeanu (pe vremea când actualul lider PSD era ministru al Transporturilor), apare în mai multe tranzacții imobiliare și afaceri care ridică multe semne de întrebare.

O investigație realizată de G4Media relevă exproprieri consistente în favoarea soției sale, firme cu activitate ascunsă în declarațiile de avere și o afacere din HoReCa a cărei cifră de afaceri a explodat în 2024.

Expropriere de aproape 1,5 milioane de lei pentru soția lui Anton

Cea mai vizibilă tranzacție din jurul familiei lui Cristian Anton este legată de soția acestuia, Bianca Grațiana Denisia, directoare a unei grădinițe din Timișoara. În august 2025, la două luni după plecarea lui Anton din Ministerul Transporturilor, instituția a publicat în Monitorul Oficial lista proprietarilor expropriați pentru proiectul „Varianta de ocolire Timișoara Vest”. Printre beneficiarii celor mai mari despăgubiri se numără și soția lui Anton, care figurează cu aproximativ 1,5 milioane de lei.

Potrivit documentelor oficiale, Bianca Grațiana Denisia Anton și o altă persoană, Camelia Crăciun, dețineau două terenuri extravilane de 27.674 mp și 6.771 mp, evaluate la 1.212.176,55 lei și 296.583,34 lei. Conform extraselor de carte funciară, terenurile au intrat în proprietatea sa în 2015, prin succesiune.

Hotărârea de Guvern nr. 654/2025, publicată pe 20 august 2025, stabilea declanșarea procedurilor de expropriere, iar Ministerul Transporturilor și CNAIR erau responsabile pentru acuratețea datelor din lista proprietarilor. La momentul avizării traseului, în noiembrie 2021, portofoliul Transporturilor era gestionat interimar de Dan Vîlceanu (PNL), fiind preluat ulterior de Sorin Grindeanu.

În declarațiile de avere depuse de Cristian Anton pentru anii 2024 și 2025 nu apar menționate cotele părți ale acestor terenuri, deși legea prevede declararea bunurilor soțului sau soției.

Pe numele Biancăi Grațiana Denisia Anton figurează doar un teren de 1.223 mp, achiziționat în 2023 într-o comună din Caraș-Severin, unde familia a cumpărat și o casă de vacanță. Solicitată să comenteze absența terenurilor expropriate din declarațiile oficiale, aceasta a transmis doar: „Nu este cazul”.

Neconcordanțe în declarațiile de avere

În declarațiile oficiale depuse de Cristian Anton nu figurează nici vila din Ghiroda, o construcție cu trei niveluri, ridicată pe un teren concesionat în 2017 și cumpărată de familia Anton în 2024. În schimb, apare o altă vilă, cu alte caracteristici, dobândită în 2007.

Familia Anton deține și o casă de vacanță în Caraș-Severin și un apartament în București, achiziționat în 2023.

În ultima declarație de avere, Anton  a menționat aproximativ 82.000 de lei în conturi și datorii de 135.000 de euro, iar veniturile sale bugetare din anul anterior depășeau 540.000 de lei. Soția sa încasa puțin peste 100.000 de lei anual.

Afaceri în creștere accelerată

Investigația arată și implicarea lui Cristian Anton în firme care nu apar în declarațiile sale de avere. În iunie 2024, acesta a preluat 50% din părțile sociale ale firmei Hola Com Investment, un SRL care operează un restaurant în Timișoara

În exact anul preluării de către Anton, compania a raportat o cifră de afaceri record, de 1,2 milioane de lei, iar valoarea activelor imobilizate a crescut spectaculos în 2023, de la 6.659 lei la peste 1,8 milioane lei.

Soția lui Cristian Anton este asociată în alte două firme: Rodragra Prodserv SRL, cu activitate în acvacultură și afaceri de aproape 700.000 de lei în 2024 și DGB Edutim Kids SRL, cu activitate în educație, cu venituri modeste, potrivit sursei citate

Până în 2025, aceasta a fost asociată și într-o firmă din domeniul energiei, alături de soțul unei angajate din Primăria Timișoara, mai arată publicația citată.

Legături politice și susținere publică pentru PSD

Cristian Anton apare și ca finanțator al PSD, cu o contribuție de 22.650 de lei în 2009. Pe rețelele sociale, acesta a distribuit numeroase postări în sprijinul lui Sorin Grindeanu, actualul lider PSD.

Amintim că marți, după izbucnirea acestui scandal, Sorin Grindeanu a fost întrebat despre situația fostului său șef de cabinet.

„Îmi doresc pentru el, personal, să fie nevinovat, dar vă repet: dacă cineva greşeşte, nu contează că a fost şef de cabinet sau ministru. Cine nu respectă legea – plăteşte”, a spus liderul PSD, a răspuns liderul PSD.

Grindeanu: „N-am de ce să fug. Nu am încălcat legea”

Miercuri, Sorin Grindeanu a subliniat că n-a avut niciodată suspiciuni privind posibile fapte de corupție în legătură cu Anton:

„Nu. Vă asigur că dacă aș fi avut ceva de acest tip, aș fi aflat”.

Președintele PSD a insistat că nu are nimic de ascuns.

„V-am explicat… v-am explicat mai devreme, n-am de ce să ascund lucrurile așa cum au stat. N-am de ce să fug. Nu am încălcat legea. Cine încalcă legea în România, plătește”, a declarat Grindeanu.

Cristian Anton a fost reținut marți de DNA. Procurorii cer arestarea sa preventivă

Amintim că procurorii Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Cluj au desfășurat marți, percheziții la 23 de locații din București și județele Bacău, Dolj, Timiș și Vâlcea, inclusiv la sediul ARR și la domiciliile unor persoane fizice sau sedii de firme. Ancheta vizează trafic de influență, cumpărare de influență, dare de mită și constituire a unui grup infracțional organizat.

Potrivit procurorilor, examenele pentru atestatele profesionale ale șoferilor de marfă erau fraudate: candidații fie nu se prezentau la test, fie primeau răspunsurile direct în sala de examen, contra unor sume cuprinse între 600 și 1.500 de euro, iar o parte din bani ajungea la funcționari ca mită.

„În perioada 2024- prezent, mai multe persoane fără calitate au apelat la deținători de școli de atestate aferente transportului de persoane/ mărfuri, care au intermediat obținerea atestatelor într-o manieră ilicită, solicitând diverse sume de bani în scopul traficării influenței pe care o aveau față de funcționari publici din cadrul Autorității Rutiere Române, care făceau parte din comisiile de examinare aferente obținerii atestatelor, candidații neprezentându-se la examen și fiind cu toate acestea admiși în urma așa zisei susțineri a examenului, sau prezentându-se și primind în sala de examinare, de la examinatorul ARR, foaia de răspunsuri corecte, pate din suma de bani colectată ajungând la aceștia cu titlu de mită”, arată surse judiciare.  

Cristian Anton a fost arestat preventiv în urma indiciilor că ar fi făcut parte dintr-un grup infracțional care percepea taxe pentru promovarea examenelor. 

Actualitate
sef arr avere

aprilie 2, 2026 0 Comentariu
Soluția lui Băsescu pentru rezolvarea „hârjonelii” din Coaliție: „Dacă PSD nu vrea să rămână, du-te, nene. N-aș renunța la Bolojan”
de Steliana Costea
Traian Băsescu a comentat miercuri seară, la Digi24, tensiunile tot mai vizibile din interiorul Coaliției de guvernare. Fostul președinte a prezentat două scenarii prin care actuala criză politică ar putea fi depășită și a avertizat că prelungirea conflictului afectează stabilitatea țării.

Băsescu consideră că prima soluție ar fi o discuție directă între liderii politici, pentru a opri „hârjoneala” care alimentează percepția de instabilitate:

„Trebuie încercat ca primă variantă o discuție cu liderii politici pentru a termina hârjoneala asta, care este de natură să creeze senzația de instabilitate politică. Și asta se plătește în dobânzile pe care România le achită la împrumuturile pe care le face lunar”.

Dacă dialogul nu ar funcționa, fostul președinte spune că ar lua o decizie radicală.

„Dacă n-ar fi mers, nu mai lungeam boala. Dacă nu obținem un angajament că merg mai departe, aș fi tăiat craca și spuneam: de la capăt – ori cu guvern minoritar, ori cu guvern majoritar”, a explicat Traian Băsescu.

Fostul președinte spune că nu ar prelungi o criză care „este toxică pentru România” și a transmis că premierul Ilie Bolojan ar trebui menținut în funcție:

„N-aș renunța la Ilie Bolojan, sincer să fiu. Dacă PSD vrea să rămână, să rămână, dacă nu, du-te, nene, și mergem cu guvern minoritar, pentru că nu va vota niciun Parlament căderea a două guverne consecutiv ca să meargă la anticipate, că mai au trei ani de mandat în față.”

PSD își consultă filialele. Ce se va întâmpla după 20 aprilie

Între timp, președintele PSD Sorin Grindeanu continuă seria întâlnirilor regionale cu liderii din teritoriu. Concluzia acestor consultări este că partidul nu mai dorește menținerea actualei formule de guvernare.

Traian Băsescu: „România poate evita o penurie de carburanți”. 

Referitor la criza carburanților, fostul președinte a pus că România are suficiente opțiuni pentru a evita o eventuală penurie, chiar și în contextul tensiunilor de pe piața energetică.  Traian Băsescu a subliniat că țara poate achiziționa țiței din diverse surse, însă avertizează că adevărata vulnerabilitate se află în altă parte.

Potrivit lui Băsescu, problema critică nu este aprovizionarea cu petrol, ci funcționarea rafinăriilor

Politică
basescu

aprilie 2, 2026 0 Comentariu
Bugetul de Paște 2026. Cât a ajuns să coste „coșul minim” de sărbători
de Steliana Costea
În 2026, masa de Paște în România a devenit semnificativ mai costisitoare, iar prețurile alimentelor tradiționale au înregistrat creșteri notabile, ceea ce-i face pe mulți români să strângă cureaua și să fie extrem de atenți și pragmatici în privința produselor pe care le cumpără.

Carnea de miel, nelipsită de pe mesele românilor, se vinde cu prețuri cuprinse între 55 și 65 de lei pe kilogram în piețe și magazine, iar pentru bucăți premium prețul poate fi chiar mai mare. Ouăle, indispensabile pentru vopsit și consum, ajung la peste 1 leu pe bucată, iar cofrajele mari depășesc frecvent 35–40 lei, în timp ce variantele bio sau locale pot costa chiar și 1,5 lei/bucată.

Cozonacul și pasca, elemente centrale ale desertului de Paște, pornesc de la 15–20 lei pentru produsele de supermarket, dar în brutării sau cofetării artizanale prețurile urcă între 50 și 120 lei/kg, în funcție de calitate și complexitate. Alte preparate, cum ar fi drobul de Paște gata preparat, se situează între 100 și 120 lei/kg, iar seturile de ouă deja vopsite pot ajunge la 35–40 lei. Per total, pentru o familie de patru persoane, costul estimativ al unei mese complete de Paște poate varia între 740 și 1.000 de lei, în funcție de cantități, sortimente și tipul de preparate alese.

Estimare „Adevărul”, bazată pe prețurile actuale ale alimentelor tradiționale publicate în Monitorul Preţurilor. Variabilitatea prețurilor poate fi influențată de magazin, calitatea produselor sau zona geografică, iar opțiunile bio sau artizanale pot crește semnificativ costul final.

Comportamentul de consum al românilor în 2026

Din cauza acestor prețuri mari, românii devin tot mai calculați în cheltuielile de Paște. Prețul a devenit un criteriu dominant pentru 92% dintre respondenți, în creștere față de 82% în 2025, iar interesul pentru promoții atinge un nivel record: 65% urmăresc activ reducerile. Bugetele cresc sub presiunea inflației, iar deciziile sunt tot mai frecvent bazate pe comparații, recenzii și recomandări directe, se arată în studiul EY Consumer Index 2026.

„Comportamentul românilor de Paște se orientează tot mai mult către informare, comparație și decizie calculată. Consumatorii nu mai cumpără impulsiv, ci își bazează alegerile pe date, opinii și analize comparative. Sărbătorile pascale îi determină pe români să fie pragmatici și orientați spre optimizarea bugetului, fără a genera însă schimbări majore în stilul de consum”, explică Georgiana Iancu, Partener EY România.

Mai mult, românii combină tot mai des căutarea promoțiilor online cu cea din magazine fizice (63% în 2026, față de 39% în 2025), iar ponderea celor complet dezinteresați de reduceri a scăzut sub 1%. Femeile sunt mai active în căutarea promoțiilor (69%) comparativ cu bărbații (58%), iar tinerii sub 40 de ani caută cel mai activ reduceri și oferte.

Criteriul prețului a devenit aproape la fel de important ca și calitatea: 95% dintre români consideră calitatea esențială, iar 92% acordă atenție prețului, cel mai mic decalaj dintre criterii înregistrat vreodată în seria de studii EY.

Bugete între 500 și 999 lei pentru o treime dintre români

Bugetele alocate cumpărăturilor de Paște se ajustează sub presiunea inflației. 34% dintre români estimează cheltuieli între 500 și 999 lei, iar 30% vor depăși 1.000 lei. Femeile sunt mai dispuse să aloce sume mai mari: 31% dintre ele intenționează să cheltuiască peste 1.000 lei, față de 25% dintre bărbați. În total, 40% anticipează cheltuieli mai mari decât în 2025, iar 38% estimează sume similare.

Produsele alimentare rămân principala categorie de cheltuieli, aproape 40% dintre români planificând să aloce peste 500 lei. Urmează cadourile pentru familie și prieteni (47% cheltuieli peste 300 lei) și vacanțele (14% peste 1.000 lei). Băuturile alcoolice și non-alcoolice, precum și produsele de curățenie, rămân în zona de bugete reduse.

Pentru maximizarea valorii achizițiilor, românii se bazează pe recenzii (60%), compararea prețurilor online (55%) și recomandări de la familie și prieteni (53%). Achizițiile sustenabile și instrumentele AI pentru planificarea sărbătorilor rămân secundare.

„Românii demonstrează o maturizare accelerată a comportamentului de consum. Într-un mediu economic volatil, ei devin mai pragmatici, prioritizează esențialul și caută soluții eficiente. Creșterea semnificativă a importanței prețului – de la 82% la 92% în doar un an – arată presiunea exercitată de creșterea costului vieții. Calitatea rămâne însă pe primul loc, semn că românii nu renunță la standarde, ci caută cel mai bun raport calitate-preț”, subliniază Georgiana Iancu.

Social
masa paste

aprilie 2, 2026 0 Comentariu
CTP, despre „pușculițele” PSD: „Concubinajul lui Grindeanu cu Anton este confirmat de stenograme”
de Steliana Costea
Gazetarul Cristian Tudor Popescu a comentat scandalul în care este implicat Cristian Anton, fost șef de cabinet al lui Sorin Grindeanu, prins de DNA cu 500.000 de euro într-o cutie de pantofi. Scriitorul a analizat și decizia tribunalului din Bruxelles, care obligă România să achite sute de milioane de euro către Pfizer pentru vaccinurile neutilizate și a criticat „ultima nemernicie scoasă pe gură de Trump”.

Potrivit gazetarului, scandalul de corupție în care Cristian Anton a fost arestat arată modul în care PSD își protejează „pușculițele” din administrație. 

„Vechiul tovarăș al lui Grindeanu, fostul său șef de cabinet C. Anton, tocmai a fost prins de DNA în flagrant delict, cu un corcofan de 500.000 euro mită bani gheață într-o cutie de pantofi. Vă întrebați de ce încă n-a ieșit PSD de la guvernare, după atâtea amenințări fake în stil Trump? Păi, pentru că, fiind la putere, poate să-și plaseze în administrație „pușculițele” adunătoare de șpăgi groase”.

„Concubinajul cu mitarnicul, pus de el la șefia Autorității Rutiere, este evident și confirmat de stenogramele din dosar”

CTP a comentat și reacția liderului PSD, Sorin Grindeanu, după reținerea lui Anton

„Ca răspuns, după ce s-a trezit cu turnătorul de beton Anton în spinare, Grindeanu-Știucă a atacat preventiv, intonând de 6 ori la rând, apropo de prețurile la combustibil, cuvântul „cinism” la adresa lui Bolojan. Totuși, cred că îi va fi ceva mai greu să se scuture de Anton Beton decât i-a fost de Nordis și de blondă. Concubinajul cu mitarnicul, pus de el la șefia Autorității Rutiere, este evident și confirmat de stenogramele din dosar”, a scris CTP în aceeași postare.

„Nu vor face 2 bani dacă Justiția PSD Savonea va hotărî că Anton trebuie scos la vopsea”. 

Gazetarul a avertizeazat însă că totul depinde de decizia instanțelor:

„Dar toate astea nu vor face 2 bani dacă Justiția PSD Savonea va hotărî că Anton trebuie scos la vopsea”. 

„Grindeanu și compania vor fi guvernați de AUR”

CTP prezice viitorul partidului condus de Sorin Grindeanu, în contextul acuzațiilor potrivit cărora PSD că plătește „taxă de protecție” unui post TV:

„PSD plătește lunar 50.000 euro pe lună postului Marș TV, ca taxă de protecție. Ceea ce arată că Grindeanu și compania, într-adevăr, nu vor guverna cu AUR – vor fi guvernați de AUR”.„

Gazetarul a vorbit și despre demersurile AUR privind legea împotriva extremismului, antisemitismului și fascismului:

„AUR repune pe tapet anihilarea legii împotriva extremismului, fascismului, antisemitismului, votată de Parlament și aprobată de CCR, după multe străduințe ale președintelui Dan, cot la cot cu AUR, de a o bloca. E un bun prilej pentru președintele nostru să-și reia atacurile asupra acestei legi necesare și corecte, moral și constituțional”, a scris CTP.

Despre procesul cu Pfizer: „O consecință logică ar fi judecarea și băgarea în pușcărie a d-nilor Florin Cîțu și Vlad Voiculescu, precum și a dnei Ioana Mihăilă”

Cristian Tudor Popescu a comentat și hotărârea instanței belgiene, care obligă România să plătească despăgubiri de 600 de milioane de euro pentru dozele de vaccin anti‑COVID comandate și neutilizate:

„Tribunalul din Bruxelles a hotărât, în primă instanță, ca România să plătească 600 milioane euro despăgubiri companiei Pfizer deoarece guvernul a comandat un număr imens de vaccinuri anticovid, care, bineînțeles că nu au fost utilizate. Dacă decizia va fi menținută și la apel, o consecință logică ar fi judecarea și băgarea în pușcărie a d-nilor Florin Cîțu și Vlad Voiculescu, precum și a dnei Ioana Mihăilă, în caz că nu pot plăti ei sutele de milioane de euro?”

Critici dure la adresa lui Donald Trump: „Din Gardianul Lumii, America a devenit Gangsterul Lumii”

În aceeași postare, Cristian Tudor Popescu a analizat și tensiunile internaționale, afirmând că Europa trebuie să se apere nu doar de Rusia, ci și de politica administrației Trump.

„Din Gardianul Lumii, America a devenit Gangsterul Lumii. Europa trebuie să se apere nu numai de Rusia lui Putin, ci și de SUA lui Trump, care îi târnosește sistematic imaginea. Franța, Italia, Spania au abandonat strategia umilitoare: „Când te scuipă Trumpul, fă-te că plouă și întoarce și celălalt obraz”, refuzând net folosirea bazelor de pe teritoriul lor pentru războiul lui Trump cu Iran, ba chiar și survolul pentru avioanele militare americane. Iar Polonia respinge transferarea unui sistem antirachetă Patriot către U.S. Army.

Cât despre plecarea din NATO, ultima nemernicie scoasă pe gură de Trump, europenii ar trebui să-i ureze „Călătorie sprâncenată!” și „Să-l ia și pe Mark Rutte cu el”. Căci, oricum, America nu mai ajută Tratatul NordAtlantic cu nimic. Mai mult, îi face rău. Și mai mult, aliatul lui Trump nu e NATO, e Putin.

În fine, până să împingă Iranul în epoca de piatră, cum amenință, Trumpul, cum ziceam, tocmai a băgat lumea în Epoca de Piatră Nucleară”, a scris CTP pe Facebook.

Politică
ctp, psd

aprilie 2, 2026 0 Comentariu
România, lovită violent de ciclonul Erminio: vânt puternic și ploi până sâmbătă seara. La munte va ninge
de Steliana Costea
Ciclonul Erminio lovește toate regiunile țării, începând de joi dimineața și aduce intensificări ale vântului și ploi moderate cantitativ, în timp ce la munte, la altitudini înalte, vor fi ninsori.

Două alerte meteo emise de ANM

Administraţia Naţională de Meteorologie a emis o atenţionare Cod galben de vânt valabilă joi, până la ora 20:00, în cea mai mare parte a Munteniei şi sud-estul Olteniei.

Potrivit meteorologilor, temporar vor fi intensificări ale vântului, pe arii restrânse şi în restul teritoriului, vineri în regiunile vestice, iar de vineri noapte până sâmbătă seara în cele estice, cu viteze în general de 40…50 km/h. La munte vor fi rafale de 70…80 km/h.

Judeţele care se vor afla sub Cod galben de vânt pe parcursul zilei de joi sunt: Olt, Argeş, Teleorman, Dâmboviţa, Giurgiu, Prahova, Buzău, Ialomiţa, Călăraşi, Ilfov şi municipiul Bucureşti.

Totodată, a fost emisă şi o avertizare Cod galben de ploi şi ninsori la altitudini mari, valabilă în următoarele două zile în mare parte din ţară.

Conform Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), în intervalul 2 aprilie, ora 6:00 – 4 aprilie, ora 18:00, temporar, vor fi intensificări ale vântului, mai ales joi, în sudul şi sud-estul ţării şi izolat în rest, iar vineri în zonele vestice.

De vineri noapte până sâmbătă seara, în regiunile estice, vântul va sufla cu viteze în general de 40 – 50 km/h, iar la munte vor fi rafale de 70 – 80 km/h.

Prognoza de specialitate relevă faptul că, începând din dimineața zilei de joi, vor fi ploi moderate cantitativ în cea mai mare parte a țării, cu caracter de aversă. Vineri şi sâmbătă, acestea vor fi însoțite, izolat, de descărcări electrice şi vor fi condiții de grindină, anunță Agerpres.

Până la sfârșitul intervalului, se vor acumula cantități de apă de 20 – 25 l/mp şi, izolat, de 50 – 70 l/mp. De asemenea, în Carpații Meridionali, din noaptea de vineri spre sâmbătă, și în Carpaţii Orientali, la peste 1.800 de metri altitudine, temporar va ninge şi se va depune strat de zăpadă cu grosimi în medie de 10 – 20 cm.

De asemenea, în Bucureşti, vremea va fi închisă şi va ploua, pe parcursul următoarelor zile.

Astfel, până vineri dimineaţa, ploile vor fi moderate cantitativ (10 – 15 l/mp), iar vântul va avea intensificări pe parcursul zilei, când se vor atinge viteze de 40 – 45 km/h, apoi va sufla slab şi moderat. Temperatura maximă, în scădere faţă de ziua precedentă, va fi de 11 – 12 grade, iar cea minimă se va situa în jurul valorii de 7 grade.

Potrivit meteorologilor, în intervalul 3 aprilie, ora 9:00 – 4 aprilie, ora 9:00, cerul va fi mai mult noros şi va ploua mai ales cu caracter de aversă (2 – 5 l/mp). Vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximă, în creștere ușoară faţă de ziua anterioară, se va situa în jurul valorii de 15 grade, iar cea minimă între 6 şi 8 grade.

Totodată, sâmbătă, 4 aprilie, între orele 9:00 – 18:00, cerul va continua să fie temporar noros şi vor fi averse, posibil însoțite de descărcări electrice. Vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximă va ajunge la 16 grade.

Actualitate
ciclon

aprilie 2, 2026 0 Comentariu
Rafila apără decizia de a nu mai cumpăra vaccinurile COVID. Voiculescu îl contrazice: „400 de milioane de euro a costat România lipsa unei decizii”
de Steliana Costea
Fostul ministru PSD al Sănătății, Alexandru Rafila, susține că decizia de a nu cumpăra 29 de milioane de doze de vaccin COVID-19 a fost corectă. În replică, fostul ministru USR al Sănătății, Vlad Voiculescu, afirmă că România nu a pierdut procesul din cauza unei decizii greșite, ci pentru că nu a luat nicio decizie.

„Ar fi fost profund greşit să blocăm bugetul sănătăţii în stocuri inutile, care ulterior ar fi fost distruse, doar pentru a acoperi erori din trecut. Situaţia găsită la Ministerul Sănătăţii era clară: depozite pline cu milioane de doze care au expirat, un angajament suplimentar de achiziţie pentru 39 de milioane de doze semnat în mai 2021 şi, în acelaşi timp, un interes în scădere al populaţiei pentru vaccinare.

Evoluţia variantelor virale şi reticenţa unei părţi a societăţii au redus semnificativ cererea reală. Am acţionat constant pentru a limita efectele acestei situaţii. Am reuşit să vindem către alte state, precum Germania şi Ungaria, peste 7,5 milioane de doze şi am realizat donaţii către ţări care aveau nevoie. Cu toate acestea, am fost nevoiţi să distrugem milioane de doze expirate, suportând costuri suplimentare”, a scris Rafila, pe Facebook.

„Nu puteam semna, în tăcere, plăţi uriaşe fără beneficii reale pentru pacienţii români”

Alexandru Rafila spune că au avut loc mai multe negocieri cu Pfizer și Comisia Europeană pentru cele 29 de milioane de doze, cu implicarea fostului premier Nicolae Ciucă și a comisarului european pentru sănătate, Stella Kyriakides, însă discuțiile nu au dus la un rezultat favorabil pentru România.

„Într-o situaţie comparabilă, compania Moderna a renunţat la pretenţii. Dacă am fi acceptat achiziţia acestor doze, România nu ar fi avut capacitatea de stocare, iar costurile suplimentare pentru distrugerea vaccinurilor ar fi crescut semnificativ nota de plată, afectând inclusiv încrederea publică în utilitatea vaccinării.

Nu puteam semna, în tăcere, plăţi uriaşe fără beneficii reale pentru pacienţii români. Pentru un ministru al Sănătăţii, obiectivul este clar: banii românilor trebuie să se regăsească în spitale, în servicii medicale şi în infrastructură, nu în facturi fără utilitate. (…)

A apăra interesul României în faţa unui contract disproporţionat nu este un gest populist, ci unul de responsabilitate. În locul risipei, am ales investiţii care rămân: spitale, echipamente, servicii mai bune pentru pacienţi. Esenţa mandatului unui ministru al Sănătăţii este să apere pacienţii şi contribuabilii, chiar şi atunci când deciziile nu sunt comode politic”, a menţionat Rafila.

Vlad Voiculescu: „400 de milioane de euro. Atât a costat România lipsa unei decizii”

Ulterior, Vlad Voiculescu a transmis că România nu a pierdut acest proces pentru că a luat o decizie greşită, ci pentru că nu a luat nicio decizie.

„Probabil cel mai scump «dat cu seen» din istoria României. 400 de milioane de euro. Atât a costat România lipsa unei decizii. Alexandru Rafila scrie azi că «nu s-a ajuns la un rezultat favorabil pentru România» în negocierile cu Pfizer”, a transmis acesta.

Vlad Voiculescu spune că, în mai 2023, guvernul condus de Nicolae Ciucă avea pe masă o ofertă negociată de Comisia Europeană cu Pfizer (Amendamentul 5), sugerând că exista o soluție concretă privind dozele de vaccin, dar care nu a fost valorificată

„Livrarea dozelor prevăzute pentru 2023 se va realiza pe parcursul următorilor 4 ani (2023-2026)

Pentru România asta ar fi însemnat: zero dobânzi până în 2027; vaccinuri disponibile pentru noile variante de COVID, a menţionat Vlad Voiculescu.

– numărul de doze total la nivelul UE a fost redus de la 450 milioane (prevăzute pentru 2023) la 285 milioane – o reducere de 36,7%, gratuită

Pentru România asta ar fi însemnat: reducerea cantităţii de vaccinuri contractate cu 7.175.000 doze (140 milioane euro economie);

– taxă de flexibilitate: 9,75 euro/doză – transformă obligaţia de cumpărare în opţiune de comandă pe 4 ani; plătită în avans, în 30 zile de la semnare

Pentru România asta ar fi însemnat reducerea suplimentară a costurilor cu vaccinurile Pfizer contractate pentru 2023 cu 120,7 milioane euro”, a explicat fostul ministru al Sănătății.

Vlad Voiculescu spune că România ar fi putut economisi peste 260 de milioane de euro dacă oferta ar fi fost acceptată, integral sau parțial, inclusiv prin reeșalonarea livrărilor, ceea ce ar fi evitat dobânzi estimate la peste 150.000 de euro pe zi.

„Domnul Rafila spune în postare că «l-a informat constant pe prim-ministrul de la acea vreme, Nicolae Ciucă». L-a informat constant. Cum? I-a dat un SMS şi domnul Ciucă nu i-a răspuns?

Când ai pe masă o decizie de sute de milioane de euro, cu termen limită, nu «informezi constant». Te duci cu memorandum în şedinţa de Guvern, pui problema pe masă, discuţi cu toată lumea şi iei o decizie. Aşa funcţionează un guvern. Nu prin «informări»”, a afirmat fostul ministru al Sănătăţii.

A revenit ulterior la postare și a precizat că nu era în funcție când au fost negociate și semnate contractele.

„La întrebarea «dacă tot aveai aceste informații, ce ai făcut cu ele?», răspunsul este: eu am fost ministru din decembrie 2020 până în 14 Aprilie 2021.

Contractul ăsta a fost negociat (de Florin Cîțu) și a început în Mai 2021. Eram așadar un simplu cetățean ca oricare dintre voi când s-au întâmplat astea”.

Vlad Voiculescu precizează că informațiile despre contractele de vaccin au fost ascunse atât publicului, cât și unor oficiali, susținând că inclusiv în perioada în care era ministru afla despre acestea abia după semnare și că datele invocate ulterior provin din surse publice.

România a pierdut procesul cu Pfizer

România trebuie să achite aproximativ 600 de milioane de euro pentru doze de vaccin anti-COVID rămase neutilizate, după ce a pierdut procesul cu Pfizer.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, spune că suma nu este prevăzută în buget, iar plata va fi făcută, cel mai probabil, din fonduri de la bugetul de stat.

„S-a pus o a treia comandă, deși în România încă existau doze de vaccin neutilizate și asta s-a dovedit în momentul în care au fost distruse. Vorbim aici de 3,5 milioane de doze de vaccin anti-COVID”, a declarat ministrul.

Acesta a precizat că, pe lângă dozele expirate, alte milioane au fost valorificate ulterior: „Tot din prima comandă, în perioada 2022–2023 au fost vândute 2.700.000 de doze peste cele 3,5 milioane expirate și distruse, respectiv au fost donate aproximativ 100.000 de doze”.

Actualitate
rafila

aprilie 2, 2026 0 Comentariu
Maia Sandu, la Riga: ,,Rusia a încercat să preia Moldova, nu prin forță, ci prin procesele noastre democratice”
de Steliana Costea
Președinta Maia Sandu a avut la Riga o întrevedere cu omologul său leton, Edgars Rinkēvičs, precum și a susținut o alocuțiune în Parlament, subliniind că Rusia a încercat să preia controlul asupra țării sale prin influențarea votului, dar ea își va recalibra strategia pentru următoarea țintă

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și-a început discursul din Parlamentul leton cu versurile unei poezii scrise de celebrul poet moldovean, Grigore Vieru.

,,În limba ta ți-e dor de mama, și vinul e mai vin, și prânzul e mai prânz. Și doar în limba ta poți râde singur, și doar în limba ta te poți opri din plâns. Au fost scrise în română, de un poet moldovean numit Grigore Vieru, în anii ‘60. Pe atunci, sub regimul sovietic, limbii noastre i se dăduse un alt nume. A-i spune numele adevărat era un act de sfidare. O declarație că un popor există atâta vreme cât limba sa există. În 1985, pe măsură ce Letonia își recăpăta independența, trupa Līvi a preluat acel poem și l-a pus pe muzică în letonă. Gândiți-vă la acest lucru. Două țări, două limbi care nu au rădăcini comune, dar care au împărtășit aceeași voință încăpățânată: refuzul de a fi suprimate”, a afirmat președinta Republicii Moldova, Maia Sandu.

O Rusie mai agresivă

De la tribuna Legislativului, lidera de la Chișinău a vorbit și despre faptul că țara sa aspiră să devină membră a Uniunii Europene, la fel ca Letonia, în ciuda eforturilor Moscovei de a împiedica această aderare.

,,Letonia a făcut această călătorie în timp de pace. Noi o facem cu un război la ușă, cu o Rusie mai agresivă decât a fost în ultimele decenii și cu o lume mai instabilă decât și-ar fi dorit oricare dintre noi. Pe acest fundal, Rusia a încercat să preia Moldova, nu prin forță, ci prin procesele noastre democratice. Iar în acest scop, alegerile sunt instrumentul perfect. Strategia Moscovei a fost sistematică. Testată la alegeri regionale și locale. Ajustată. Apoi desfășurată pe deplin în campania noastră prezidențială și în referendumul pentru UE, care a trecut în ciuda interferențelor masive. Dar adevărata miză au fost alegerile parlamentare. Miza era să preia parlamentul, să instaleze un guvern controlat de Rusia, să zdrobească democrația noastră, să tragă Moldova înapoi într-o zonă gri și să o folosească împotriva Ucrainei și a Europei”, a adăugat Maia Sandu.

Președinta Republicii Moldova a detaliat modul în care Kremlinul a încercat să preia puterea, finanțând timp de trei ani șapte partide, printre care care unul a fost declarat neconstituțional, făcând referire la partidul Șor, condus de oligarhul fugar Ilan Șor. Dar Moscova a creat imediat clone, printre care și Blocul Victorie pe care l-a lansat la Moscova fugarul pro-rus.

,,Libertatea de întrunire s-a transformat în proteste plătite, anchetatorii au găsit liste de participanți, rute de transport, plicuri cu bani. Pe măsură ce ziua alegerilor se apropia, oamenilor li se ofereau deschis până la trei mii de euro pe lună pentru a participa la proteste. Libertatea religioasă a devenit un canal de recrutare, preoți trimiși în așa-zise pelerinaje în străinătate, revenind instruiți despre mesaje politice și influență pe rețelele sociale. Și chiar în ziua alegerilor, presa independentă și infrastructura electorală au fost supuse unor atacuri cibernetice, cu intenția clară de a crea percepția că guvernul, nu Rusia, interferează cu rezultatele”, a explicat Maia Sandu.

Aproape 2% din BIP-ul Chișinăului 

Lidera de la Chișinău a mai menționat că Rusia a promovat dezinformarea și propaganda, cheltuind sume uriașe de bani pentru toate instrumentele menite să influențeze votul și să preia țara sa.

,,Toate acestea au fost susținute de fluxuri fără precedent de bani ilegali. Când canalele convenționale au fost blocate, operațiunea s-a mutat spre criptomonede. Un singur portofel cripto, descoperit de instituțiile noastre, conținea peste o sută de milioane de euro: fonduri direcționate către ferme de troli, mass-media false, proteste și cumpărare de voturi. Estimăm că Rusia a mobilizat fonduri ilegale echivalente cu aproximativ două procente din PIB-ul nostru pentru a influența acele alegeri: dublu față de cât a cheltuit pentru a distorsiona referendumul nostru cu privire la aderarea la UE cu un an înainte. Ce am învățat este că instrumentul său cel mai periculos nu este cel care flutură deschis steagul rus. Acea amenințare este vizibilă, iar amenințările vizibile pot fi combătute. Forma mai periculoasă de interferență nu vine întotdeauna îmbrăcată în culorile Rusiei. Uneori poartă hainele îndoielii rezonabile”, a conchis Maia Sandu. 

Susținerea Letoniei 

Tot la Riga, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, și omologul său leton, Edgars Rinkēvičs, au discutat despre consolidarea parteneriatului dintre cele două state, precum și despre sprijinul Letoniei pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

,,Credem cu tărie că Republica Moldova trebuie să devină parte a Uniunii Europene cât mai curând posibil. Am susținut întotdeauna aderarea rapidă a Republicii Moldova,  credem că negocierile trebuie deschise imediat și vom rămâne neclintiți în sprijinul nostru”, a afirmat șeful statului leton.

Președinta Maia Sandu a reiterat că Republica Moldova este pregătită să facă parte din coaliția de voință care va garanta securitatea Ucraina după încheierea războiului.

Maia Sandu a efectuat vizita la Riga la invitația omologului său leton. 

Politică
maia sandu