Categorie: Uncategorized

mai 5, 2026 0 Comentariu
Partidul aliat cu AUR în Republica Moldova a desemnat drept candidat la Primăria Orhei un politician din rețeaua fugarului pro-rus Ilan Șor
de Steliana Costea
Partidul „Democrația Acasă” din Republica Moldova, aliat cu AUR-ul condus de George Simion și condus de Vasile Costiuc, l-a desemnat drept candidat la Primăria Orhei pe Victor Perțu, un politician din rețeaua fugarului pro-rus Ilan Șor, transmite Ziarul de Gardă. Autoritățile de la Chișinău i-au interzis candidatura, iar opoziția pro-rusă a criticat decizia.

Costiuc și George Simion au semnat anul trecut un acord politic, după ce AUR susținuse partidul ”Democrația Acasă” la alegerile parlamentare de la Chișinău.

Victor Perțu, candidat la funcția de primar al municipiului Orhei din partea Partidului Politic „Democrația Acasă” a fost scos din cursa electorală. S-a întâmplat după o decizie a Comisiei Electorale Centrale (CEC), din 2 mai, care a admis cererea prealabilă a candidatului PAS, Sergiu Stanciu, prin care a solicitat anularea înregistrării lui Perțu în calitate de candidat la funcția de primar al municipiului Orhei și constatarea existenței unui bloc electoral camuflat între Partidul Politic „Democrația Acasă” și Partidul Politic „Șor”, declarat neconstituțional.

Urmare a examinării tuturor materialelor pe acest caz, Comisia Electorală Centrală a constatat implicarea activă a lui Victor Perțu în cadrul activităților desfășurate de Partidul Politic „Șor”, declarat ulterior neconstituțional. De asemenea, Comisia a constatat că activitatea de susținere a formațiunii politice a continuat și după ce aceasta a fost declarată neconstituțională, inclusiv a partidelor politice care sunt suspectate că ar fi succesoare ale formațiunii date, se mai arată în comunicatul de presă.

Totodată, CEC menționează că traseismul politic al candidatului și suprapunerea resurselor umane între cele două formațiuni sugerează existența unor elemente de bloc electoral camuflat.

Totodată, Comisia a examinat materialul video depus de către contestatar și a depistat că elementele de fundal și discursul candidatului confirmă suspiciunile de afiliere și constituie dovezi materiale care indică legătura lui Victor Perțu cu partidul declarat neconstituțional. De asemenea, Comisia a constatat existența unor conexiuni urmare a analizei listei voluntarilor pentru a doua săptămână de campanie a Partidului Politic „Democrația Acasă”, fiind depistate persoane care au afiliere politică cu partidele politice din autointitulatul bloc politic „VICTORIE – ПОБЕДА”.

În acest sens, CEC a anulat hotărârea Consiliului electoral de circumscripție electorală municipală Orhei cu privire la înregistrarea lui Victor Perțu în calitate de candidat la funcția de primar al municipiului Orhei din partea Partidului Politic „Democrația Acasă” la alegerile locale noi din 17 mai 2026.

Fostul candidat al lui Șor a devenit candidatul lui Costiuc

Vasile Costiuc a prezentat pe 6 aprilie candidatul partidului pe care îl conduce, „Democrația Acasă”. Totuși, acesta s-a limitat doar la a-l arăta, fără a-i oferi posibilitatea să vorbească sau să se prezinte. În același timp, Costiuc nu i-a menționat nici numele, dar s-a arătat foarte sigur pe candidatura acestuia, declarând că „voi nu aveți nicio șansă să câștigați Primăria Orhei”.

ZdG a reușit să-l identifice pe candidatul lui Costiuc – Victor Perțu. În prezent, acesta deține funcția de director general în cadrul S.A. „Regia Apă-Canal Orhei”. Totuși, în perioada 2015–2022, a avut aspirații politice pronunțate, fiind strâns legat de fostul partid „Șor”. A fost frecvent observat în rețeaua politică a lui Ilan Șor, participând activ la acțiunile organizate de partid și apărând alături de persoane apropiate din echipa acestuia, precum Marina Tauber, Alexei Lungu și Tatiana Cociu.

În 2019, la alegerile parlamentare uninominale, Victor Perțu a candidat din partea fostului partid „Șor” în circumscripția nr. 38, Hâncești, însă nu a obținut mandatul.

Tot în 2019, Perțu a candidat pe listele partidului „Șor” la funcția de primar al satului Peresecina, raionul Orhei, unde a obținut doar 29,80% din voturi. În 2021, acesta a figurat pe listele aceluiași partid la alegerile parlamentare, dar așa și nu a ajuns deputat.

În 2022, a fost numit în funcția de vicepreședinte al raionului Orhei. Perțu avea atât responsabilitățile sale administrative, cât și cele politice, în calitate de membru de partid. În acest context, a fost unul dintre liderii protestelor organizate de fostul partid „Șor” în toamna anului 2022. La 30 octombrie 2022, a fost reținut de Poliție, alături de alți membri ai conducerii raionului Orhei. La câteva zile după reținere, oamenii legii au anunțat desfășurarea unor percheziții într-o cauză penală ce viza pregătirea dezordinilor în masă.

Tot în 2022, conducerea raionului Orhei a decis să mențină școlile deschise în timpul pandemiei, în ciuda ordinului autorităților centrale de a închide instituțiile de învățământ. Ca urmare, Perțu și o altă vicepreședintă au fost audiați de CNA.

Chiar și după ce partidul „Șor” a fost declarat neconstituțional, Perțu a rămas loial echipei. Numele acestuia apare într-un raport privind cazurile de agitație electorală, unde, „Promo-Lex” l-a menționat, pentru că în calitate de director al „Regiei Apă-Canal Orhei”, a participat, la 26 septembrie 2024, la o întrunire electorală organizată de Blocul „Victorie”.

Un alt scandal recent în care a fost implicat Victor Perțu, vizează funcția pe care o deține în prezent. Inspectorii de mediu suspectează că Stația de Epurare administrată de Apă-Canal Orhei ar fi sursa unei poluări a râului Răut. Totuși, acesta respinge acuzațiile.

Contactat de ZdG, Vasile Costiuc a declarat că prima candidatură înaintată a fost cea a lui Andrei Corcinschi care, potrivit lui, este un om de afaceri. Totuși, Costiuc spune că, „a fost în 24 de ore convins să nu mai candideze”, acuzând o posibilă interferență din partea partidului de guvernare.

Întrebat despre trecutul lui Perțu, liderul partidului „Democrația Acasă” a afirmat că „dacă omul nu are interdicție oficială de a ocupa o funcție, dacă nu-i condamnat, dacă nu a furat și nu e cercetat penal, eu nu văd logica să vorbim despre un om care, ce a făcut? Carp cu Maia Sandu au participat la furtul miliardului”, a acuzat Costiuc, fără a oferi detalii și dovezi. Acesta a adăugat că „Șor a abandondat Orheiul, iar cei implicați au fugit cu el. Dacă Șor dorea să aibă primar la Orhei, îl avea”. Costiuc a precizat că va reveni „în trei zile” cu mai multe detalii.

Politică
Partidul „Democrația Acasă” din Republica Moldova

mai 5, 2026 0 Comentariu
Kremlinul a încercat să trimită în pușcărie un colet bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul. Chișinăul explică refuzul
de Steliana Costea
Kremlinul, prin intermediul ambasadorului agreat al Rusiei în Republica Moldova, a încercat să trimită un colet în penitenciar pentru bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul. Refuzul Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) a fost calificat de partea rusă drept unul politic, acuzație respinsă de instituție, care subliniază că a acționat conform legii.

Responsabilii Ambasadei Rusiei în Republica Moldova au subliniat, într-un mesaj publicat pe canalul de Telegram, că Oleg Ozerov, ambasadorul agreat, a încercat să trimită în data de 30 aprilie un colet bașcanei Găgăuziei, care conținea „produse alimentare, literatură și un mesaj din partea” acestuia. Dar au primit refuz, unul care ar avea „conotații politice”.

,,În aceste condiții, Ambasada publică mesajul în mod independent, sperând că acesta va fi auzit și va ajunge la destinatar prin atenția publicului”, se arată în mesajul misiunii diplomatice. 

De cealaltă parte, reprezentanții Administrației Naționale a Penitenciarelor au menționat că refuzul primirii coletului expediat „are la bază temeiuri legale, prevăzute expres în Codul de executare”.

„Potrivit art. 211 alin. (1), persoanei condamnate i se permite să primească săptămânal un singur colet. Persoana condamnată Guțul E.A. a beneficiat deja de acest drept în perioada de referință, astfel încât primirea unui colet suplimentar nu are temei legal, indiferent de identitatea expeditorului. Administrația respinge cu fermitate orice insinuare privind o «motivație politică». Refuzul este exclusiv de natură procedurală și se aplică în mod egal tuturor persoanelor condamnate”, au detaliat angajații ANP pentru ,,Adevărul”. 

Vrea și întrevederi în pușcărie

Anterior, Oleg Ozerov, ambasadorul desemnat al Rusiei în Republica Moldova, a solicitat o întrevedere cu bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, în penitenciar, dar reprezentanții Administrației Naționale a Penitenciarelor au respins cererea.

Totodată, în luna martie a acestui an, Renato Usatîi, liderul formațiunii Partidului Nostru din țara vecină, a afirmat că cei doi spioni moldoveni care au revenit recent acasă în urma unui schimb ce l-a vizat pe Alexandru Bălan, fost director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate (SIS) care ar fi spionat pentru KGB din Belarus, s-ar afla în arest în Rusia, iar Chișinăul ar fi negociat eliberarea lor, inclusiv prin scoaterea din detenție a bașcanei Găgăuziei.

Întrebat dacă negocierile privind schimbul au vizat-o pe Evghenia Guțul la solicitarea rușilor, șeful Serviciului de Informații și Securitate, Alexandru Musteața, a răspuns că discuțiile cu FSB au început în vara anului trecut, dar nu au inclus-o pe bașcană. 

„Ce pot să vă spun cu siguranță este că Guțul nu a fost pe masa de negocieri. Nu a fost propusă nici de noi, nici de ei. Deci, Guțul nu era un nume aflat pe masa negocierilor”, a adăugat șeful SIS în cadrul unei emisiuni a PRO TV de la Chișinău. 

Condamnată în 2025

Bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, a fost condamnată în august anul trecut la șapte ani de închisoare, fiind încătușată în sala de judecată imediat după pronunțarea sentinței. Totodată, i-au fost confiscate aproape 41 de milioane de lei moldovenești. Alături de ea a fost condamnată și secretara fostei formațiuni Șor, Svetlana Popan, care a primit o pedeapsă de șase ani de închisoare, fiind dispusă și confiscarea a aproximativ 10 milioane de lei moldovenești.

Sentințele au fost dictate pentru ,,acceptarea cu bună știință a finanțării concurentului electoral și a partidului politic din partea unui grup criminal organizat”, iar conform probelor acuzării ,,Evghenia Guțul, în perioada 2019–2022, activând în calitate de secretară în cadrul Departamentului de Monitorizare, Planificare și Control al fostului Partid Politic „Șor” (declarat neconstituțional prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 10 din 19.06.2023 și radiat din Registrul de stat al persoanelor juridice la data de 23.01.2024), ar fi fost activ implicată în activitatea de introducere sistematică a mijloacelor financiare necontabilizate în Republica Moldova, provenite din partea unui grup criminal organizat, preponderent din Federația Rusă, prin efectuarea curselor aeriene și terestre (tur-retur în 24 de ore), pe care ulterior le-ar fi integrat în activitatea partidului, în scopul susținerii activității acestuia pe arena politică din Republica Moldova. Pe un alt capăt de acuzare, Evghenia Guțul, în calitate de complice, în perioada septembrie 2022 – noiembrie 2022, ar fi coordonat activitatea unor oficii teritoriale ale fostului Partid Politic „Șor” din raioanele Republicii Moldova, fiind responsabilă de verificarea, confirmarea listelor și remunerarea participanților la protestele organizate de Partidul Politic „Șor” în fața instituțiilor publice din mun. Chișinău (Parlament, Guvern, Președinție, Procuratura Generală etc.), acceptând astfel, cu bună știință, finanțarea partidului politic din partea unui grup criminal organizat, în sumă totală de 40 905 637 de lei”.

În cazul Svetlanei Popan, acuzarea a subliniat că ,,a fost responsabilă de Oficiul Teritorial din mun. Chișinău în perioada septembrie 2022 – noiembrie 2022. Aceasta ar fi acceptat, cu bună știință, finanțarea partidului politic din partea grupului criminal organizat, în sumă totală de 9 748 425 de lei, mijloace financiare destinate pentru achitarea protestelor organizate de partidul politic, achitarea salariilor necontabilizate (în plicuri) membrilor oficiilor teritoriale etc”.

Evghenia Guțul mai figurează într-un dosar penal inițiat pentru încălcări legate de campania electorală pentru alegerea sa în funcția de bașcană a Găgăuziei din 2023. Ea neagă acuzațiile.

Actualitate
gutul

mai 5, 2026 0 Comentariu
Serviciile secrete din Republica Moldova fac o anchetă internă după capturarea unor ofițeri de către Federația Rusă
de Steliana Costea
Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS) din Republica Moldova a iniţiat o anchetă internă după ce doi ofiţeri ai instituţiei au fost capturaţi în Federaţia Rusă, în timpul unei misiuni secrete.

Directorul SIS, Alexandru Musteaţă, a declarat că ancheta, care urmează să clarifice de ce misiunea “a eşuat”, este finalizată în proporţie de 99% şi va fi încheiată după audierea celor doi ofiţeri, reveniţi în ţară în urma schimbului internaţional de deţinuţi.

Şeful SIS a confirmat că cei doi ofiţeri, despre care spune că sunt „tineri, dedicaţi şi profesionişti”, participau la o misiune secretă în Rusia în momentul în care au fost reținuti, în aprilie 2025. „Ofițerii noștri au mers acolo într-o misiune secretă, detaliile căreia nu vi le pot da şi comenta deloc. Din păcate, misiunea a eșuat, iar ei au fost capturați”, a declarat Musteaţă, scrie News.

Negocierile directe cu FSB-ul rus au început în vara anului 2025, după ce, în iunie, serviciile secrete ale Rusiei au publicat imagini şi declaraţii ale celor doi ofiţeri SIS: “Cerinţa noastră era foarte simplă: eliberaţi-i necondiţionat, pentru că ei nu au făcut nimic rău pe teritoriul Federaţiei Ruse. Respectiv, am intrat într-un ciclu lung de discuţii, cu multe detalii”.

Ancheta internă a fost iniţiată imediat după capturarea ofiţerilor. Potrivit şefului SIS, aceasta este finalizată în proporţie de 99% şi urmează să ofere, la final, răspunsul la întrebarea principală: de ce a eşuat misiunea secretă.

“Din start am pornit o anchetă internă. 99% din toată evaluarea a fost finalizată. Tot ce a rămas sunt declaraţiile lor (nr. ofiţerilor). Acum că sunt acasă, sunt în siguranţă, colegii mei vor discuta cu ei, să vedem tot tabloul, de ce această misiune a eşuat. Şi vom lua o decizie“.

Întrebat dacă este luată în calcul o posibilă “trădare” din interiorul instituţiei, şeful SIS a declarat că ancheta va clarifica toate circumstanţele. După finalizarea acesteia, instituţia va decide dacă va sesiza Procuratura şi ce măsuri vor fi luate.

Totodată, Musteaţă a menţionat că cei doi ofiţeri rămân în continuare în serviciu şi reprezintă “un exemplu” pentru instituţie: “Ei au mers într-o misiune secretă în Rusia în interesul Republicii Moldova. Noi am luptat ca să-i aducem acasă. Serviciul nu lasă pe nimeni în urmă, serviciul luptă pentru ofiţerii săi”.

La 28 aprilie, la punctul de trecere Pererov – Beloveja, la frontiera belaruso-polonă, a avut loc un schimb multilateral de deţinuţi, la care au participat Polonia, Republica Moldova, Rusia şi Belarus. În cadrul operaţiunii, părţile au făcut un schimb de 10 persoane, după formula “cinci la cinci”. Republica Moldova i-a recuperat pe cei doi ofiţeri de informaţii, care ar fi fost arestaţi de Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei la Moscova, în primăvara anului 2025.

Anterior, FSB a declarat că cei doi ar fi îndeplinit misiuni ale SIS “îndreptate împotriva securităţii Rusiei“. Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a respins atunci acuzaţiile privind implicarea celor două persoane în activităţi ale serviciilor speciale. MAI a calificat declaraţia părţii ruse drept neîntemeiată şi speculativă.

În schimbul celor doi ofiţeri de informaţii, la solicitarea Moscovei, Republica Moldova i-a predat pe Alexandru Balan şi Nina Popova, cetăţeană rusă.

Alexandru Balan, care deţine cetăţenie moldovenească şi română, a fost arestat în România în septembrie 2025, într-un dosar de trădare de patrie. Acesta este acuzat că s-a întâlnit de două ori, la Budapesta, cu reprezentanţi ai KGB-ului Belarusului şi a transmis informaţii secrete în schimbul banilor.

Fostul şef adjunct SIS a fost judecat într-un dosar de trădare de patrie şi în Republica Moldova, în care a fost condamnat la 1 an şi 6 luni de închisoare. Sentinţa a fost pronunţată de Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani pe 15 aprilie, după prima şedinţă de judecată, care s-a desfăşurat cu uşile închise. Balan, care se afla în arest la domiciliu în România şi a participat prin videoconferinţă, şi-a recunoscut vinovăţia şi a solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată.

Ulterior, pe 24 aprilie, Alexandru Balan a fost extrădat din România la Chişinău.

Pe 28 aprilie, în ziua schimbului internaţional de persoane, preşedinta Maia Sandu l-a graţiat pe Alexandru Balan pentru a putea pleca în Belarus.

Acesta a ajuns în Belarus în seara aceleiaşi zile. Presa belarusă de stat a publicat imagini video în care acesta este întâmpinat cu flori şi cadouri. Mass-media l-a prezentat pe Balan drept “agent de informaţii” care “şi-a îndeplinit datoria faţă de patrie“. Potrivit acesteia, florile şi cadourile ar fi venit din partea preşedintelui Alexandr Lukaşenko.

Politică
spioni

mai 5, 2026 0 Comentariu
„Nu are nimic? Noi vedem că are ceva. La mine la țară se spune «damblagiu»”: George Simion, atac la Nicușor Dan
de Steliana Costea
George Simion a avut nou derapaj la adresa lui Nicușor Dan, sugerând că Președintele ar avea „o problemă” în aparițiile publice. „Nu știu de unde se trage, nu știu dacă este o problemă de sănătate sau nu, nu știu dacă este capabil sau nu să își exercite funcția, dar noi spunem că are o problemă”, a spus Simion la emisiunea „România în direct” de la Radio Europa FM.

Întrebat de moderatorul emisiunii, Cătălin Striblea, ce înseamnă „paraplegic”, după ce liderul AUR a folosit acest termen la adresa președintelui, Simion a venit cu explicații, afirmând că acest termen se folosește în mediul rural unde a copilărit.

„În sensul de amorțit, paralizat, așa cum arată această guvernare și această președinție a lui Nicușor Dan.

Cătălin Striblea: Vi se pare corect că l-ați făcut „paraplegic” pe președinte?

George Simion: Nu l-am făcut eu.

Cătălin Striblea: Dar cine l-a făcut?

George Simion: Nu știu. Nu vedeți? Împăratul e gol. Nu știu ce problemă are, nu sunt medic. Un medic ar trebui să constate acest lucru. Nu vedeți toate aparițiile publice ale lui Nicușor Dan? Nu are nimic? Noi vedem că are ceva. Nu știu ce are. Nu vedeți toate reacțiile publice pe care le are Nicușor Dan?”

„Avem un individ pus la Cotroceni, paraplegic”

Simion a continuat spunând că a folosit o metaforă dar a adăugat un alt termen ofensator la adresa președintelui, cel de „damblagiu”.

Întrebarea moderatorului vine după ce joi, Simion l-a acuzat pe Nicuşor Dan că se concentrează pe excluderea AUR din consultările politice.

„Avem un individ pus la Cotroceni, paraplegic, care în loc să se preocupe de criza de la Azomureș are o problemă cu AUR și nu vrea să vorbească. Singura lui concentrare este pe faptul că AUR nu trebuie să fie chemat la consultări”, a declarat atunci președintele AUR. 

George Simion nu și-a retras declarația, ba chiar a reluat-o și în interviul acordat luni.

„Cuvântul „paraplegic” este o metaforă pentru amorțire, pentru paralizie. Am spus cum se spune popular. La mine la țară se spune ‘damblagiu’”, a spus Simion. 

Acesta a mai precizat, în cursul zilei de joi, că va reveni cu un mesaj pentru președinte prin care „se va ocupa” ca un răspuns la lipsa de consultări cu partidul AUR. 

Politică
derapaj, simion

mai 5, 2026 0 Comentariu
De ce nu se află România în topul priorităților pentru SUA
de Steliana Costea
Relația bilaterală dintre România și Statele Unite reprezintă un pilon al politicii externe de la București, însă evaluarea parteneriatului strategic necesită o raportare obiectivă la prioritățile globale ale Washingtonului. O declarație făcută săptămâna trecută de consilierul prezidențial pentru securitate națională, Marius Lazurca, a ridicat problema relevanței reale a României pe harta intereselor americane. În contextul în care SUA își redefinesc obiectivele de securitate, analiza experților arată clar limitele și poziția exactă a statului român în această ecuație de putere.

Dezbaterea publică pe această temă a pornit de la afirmațiile consilierului prezidențial pentru Securitate Națională și Politică Externă, Marius Lazurca. Prezent la o emisiune televizată, oficialul a afirmat că România este importantă din punct de vedere strategic pentru SUA, dar nu are un caracter vital. Oficialul a adus ca argument evoluția geopolitică globală, determinată de indicatori economici, demografici și militari. Astfel, încă din mandatul președintelui Obama, Washingtonul și-a concentrat atenția și resursele asupra zonei indo-pacifice.

„Realitățile geopolitice globale sunt în evoluție, ele depind de niște elemente obiective – în ce regiuni ale globului se produce un PIB mai accelerat, ce zone se înarmează mai convingător, care cresc din punct de vedere demografic, care sunt zonele unde industriile avansează mai dinamic și nu e așadar întâmplător sau discreționar faptul că începând chiar cu președintele Obama, SUA și-a declarat interesul de a se focaliza în politicile sale de securitate asupra zonei indo-pacifice. Așadar, nu. Mi-e teamă că România nu e vitală pentru SUA”, a afirmat consilierul prezidențial la TVR Internațional.

Totodată, Marius Lazurca a evidențiat contribuțiile României, prin găzduirea scutului antirachetă de la Deveselu, prezența trupelor americane și participarea la operațiunile militare internaționale.

„Demonstrația e ușor de făcut – România și nu altcineva găzduiește scutul antirachetă de la Deveselu, România și nu altcineva găzduiește un contingent important de trupe americane, România și nu altcineva a fost solicitată să contribuie – și am făcut-o – la efortul de război al SUA împotriva Iranului. Exemplele sunt numeroase și le știe toată lumea”, a arătat consilierul prezidențial pentru Securitate Națională și Politică Externă.

SUA privesc spre zona indo-pacifică

Într-o declarație pentru „Adevărul”, politologul Radu Carp a explicat că afirmația oficialului de la Cotroceni este corectă și reflectă realitatea. România are o importanță limitată în raport cu alte state aflate în centrul atenției SUA, precum Israel, Cuba, Venezuela sau Iran. 

„Este foarte corectă declarația domnului Lazurca. Da, România nu e chiar irelevantă, dar nu e nici foarte relevantă pentru Statele Unite. În momentul de față, relevante sunt alte state: Israel, Cuba, Venezuela, Iran – acestea sunt punctele centrale ale relațiilor americane în prezent. România este parte a Uniunii Europene, are o umbrelă de securitate. Este importantă pentru că, așa cum a spus domnul Lazurca, ocupă această poziție geografică și, pe baza acestei poziții și a meritelor sale proprii, face parte din NATO, are baza de la Mihail Kogălniceanu, dar cam atât. Nu suntem în top cinci al țărilor esențiale pentru Statele Unite”, a explicat Radu Carp.

Politologul detaliază limitele geografice și diplomatice ale statului român. În ciuda statutului de stat riveran la Marea Neagră, România nu controlează puncte strategice majore, precum strâmtorile, și are o capacitate redusă de a influența decisiv soluționarea conflictelor din regiune. Instrumentele diplomatice și logistice disponibile, exemplificate prin coridorul de tranzit pentru cereale, au un impact limitat.

„Eu aș fi fost și mai tranșant: da, România este importantă, de aceea e membră NATO. Dar nu suntem punctul nodal, nu avem strâmtori. Suntem o țară riverană la Marea Neagră, o mare afectată de conflicte în care noi nu avem un cuvânt de spus. Nu putem contribui semnificativ la dezamorsarea lor. Am avut un instrument modest, coridorul de cereale, îl avem și în continuare, dar devine din ce în ce mai puțin important. Și asta a vrut să spună Marius Lazurca. Nu există niciun partid politic sau personaj politic care să aibă ușă deschisă la Washington în numele României, oricând și în orice situație. Ceea ce e perfect adevărat”, a explicat Radu Carp.

„Germania este cu totul altceva. Nu ne putem compara”

În privința unei eventuale reduceri a prezenței militare americane în Europa pe fondul reorientării spre Asia, profesorul Carp explică faptul că o diminuare a trupelor a avut deja loc anul trecut. 

„Nu prea există acest risc, pentru că s-a produs deja. Comparativ cu contingentele din Germania și cele din România, diferența e de 1 la 20. Ce s-a întâmplat în Germania este regretabil. Este o decizie proastă a administrației americane. Chiar și în Partidul Republican s-a subliniat acest lucru. Probabil că la următoarea administrație se vor corecta aceste lucruri, pentru că America vrea să fie putere globală, iar asta nu e posibil fără o perspectivă globală, pe care Europa o oferă în primul rând”, a subliniat politologul.

Expertul face o distincție clară între situația României și rolul istoric al Germaniei în arhitectura de securitate postbelică. Aranjamentul de securitate stabilit după al Doilea Război Mondial a necesitat o forță militară masivă pe teritoriul german pentru a descuraja o agresiune a Pactului de la Varșovia și pentru a echilibra forțele militare din zonă.

„Germania este cu totul altceva. Nu ne putem compara din punct de vedere al condițiilor oferite trupelor americane, al importanței strategice forjate în timpul Războiului Rece. Germania este altceva, e o dispută germano-americană în care noi suntem terți. Nu avem un cuvânt de spus într-un sens sau altul”, a subliniat Radu Carp.

De asemenea, prezența trupelor aliate a avut rolul de a supraveghea Germania postbelică, stat supus unor restricții militare stricte.

„Germania a avut restricții militare și acestea trebuiau compensate cumva. Trupele aliate — sovietice, americane, franceze și britanice, au rămas o bună perioadă pe teritoriul german. Nu era doar o prezență americană. Mult diminuată față de anii ’50, dar Berlinul, de exemplu, avea administrație militară împărțită între cele patru puteri”, a concluzionat Radu Carp.

Actualitate
sua

mai 4, 2026 0 Comentariu
Hidroelectrica, în vizorul lui Bolojan: Bonusuri de performanţă uriaşe, energie mai scumpă pentru români
de Steliana Costea
Premierul Ilie Bolojan lansează acuzații dure la adresa Hidroelectrica, susținând că strategia companiei de a prioritiza profitul și bonusurile consistente pentru management a venit în detrimentul investițiilor esențiale. Potrivit acestuia, lipsa unor proiecte precum instalarea de baterii de stocare ar fi menținut prețurile energiei artificial ridicate, românii plătind cu până la 30% mai mult decât ar fi fost necesar.

Ilie Bolojan afirmă, într-o postare pe pagina sa de Facebook, că reprezentanţii Hidroelectrica au ales “profitul pe termen scurt” şi “bonusurile de performanţă” în locul “investiţiilor strategice”, scrie News.ro.

“Când Hidroelectrica alege profitul pe termen scurt şi bonusurile în locul investiţiilor strategice, pierd nu doar compania, ci mai ales românii, care ajung să plătească o energie mai scumpă decât ar fi fost necesar”, afirmă Ilie Bolojan într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Investiții ratate care ar fi redus facturile cu până la 30%

Premierul afirmă, într-un material video care conţine bucăţi dintr-un interviu pentru Rock FM, că Hidroelectrica a făcut puţine investiţii şi a preferat să facă profituri.

“În aceşti ani, Hidroelectrica a făcut puţine investiţii. Au preferat să facă profituri. Dacă lângă fiecare baraj care este pe cursul apei, nu în zona montană, care trebuie să funcţioneze, pentru că nu poţi opri apa, am fi montat de un an, doi nişte baterii de stocare, în aşa fel încât toată producţia între orele de la prânz să fie stocată şi să fie eliberată seara, ar fi însemnat profituri mai mari pentru Hidroelectrica şi ar fi însemnat preţuri cu 20 – 30% mai mici pe piaţa de energie din România pentru cetăţenii noştri”, afirmă Ilie Bolojan.

Premierul arată că, dacă Hidroelectrica ar fi făcut aceste investiţii, ar fi lăsat “foarte puţine spaţii de tranzacţionat pe pieţe”, iar cei ce “fac bani din operaţiuni care se întâmplă pe pieţele zilnice ar fi avut o marjă mult mai mică de mişcare şi preţul energiei ar fi scăzut”. 

Bonusuri de până la 180.000 de euro, în loc de proiecte strategice

“Dar au preferat să ia bonusuri de performanţă de 150.000 – 180.000 de euro, pe lângă salariile mari pe care le au, în loc să facă aceste investiţii. Este un alt exemplu de ce înseamnă să-şi baţi joc de banul public nefăcând investiţii”, a mai spus premierul Ilie Bolojan.

Actualitate
salarii hidroelectrica

mai 4, 2026 0 Comentariu
Simion acuză partidele din coaliţie, inclusiv PSD, de un “tun” de 10 miliarde € din SAFE. Unde ajung banii
de Steliana Costea
Liderul AUR, George Simion, lansează acuzații grave la adresa coaliției de guvernare, pe care o acuză de un „jaf de proporții gigantice” și de un „tun financiar” de peste 10 miliarde de euro în cadrul Programului SAFE. Într-un mesaj public, acesta susține că fondurile împrumutate pentru înzestrarea Armatei ar fi direcționate în mare parte către companii din străinătate, în loc să sprijine industria românească, alimentând suspiciuni de corupție și lipsă de transparență.

“Un tun financiar este dat românilor în aceste zile, mult mai mare decât celebrul scandal al celor 100 de milioane de doze de vaccin. Acum vorbim de mai bine de 10 miliarde de euro luaţi împrumut de români pentru înarmarea ţării”, afirmă preşedintele AUR, George Simion, într-un mesaj video postat pe Facebook.

Liderul AUR reclamă că aceşti bani nu sunt “injectaţi acolo unde trebuie”, în industria de armament românească, ci sunt daţi, “în principal, către Germania şi Franţa”, potrivit News.ro.

“Dăm bani către Germania şi Franţa, principalul beneficiar fiind o companie germană, Rheinmetall, care beneficiază de majoritatea contractelor de armament. (…) De ce ne dăm seama că este vorba de un jaf de proporţii gigantice? Ei bine, nimeni nu vrea să îşi asume răspunderea. Ciolacu spune că nu el a semnat, Bolojan spune că nu el a semnat”, afirmă Simion în mesaj.

“Toate contractele miros a corupție”, susține liderul AUR

Liderul AUR mai spune că Alianţa a cerut în Parlament să vadă “contractul sau contractele cu Rheinmetall, unde sunt principalele suspiciuni”.

“Din 15 contracte, toate miros a corupţie. Nu vor să ne prezinte contractele, la fel cum au făcut şi în cazul Pfizer. Vom face tot ce ne stă în putere să se afle adevărul despre acest tun şi desigur şi să îl oprim. Asta a făcut coaliţia PSD-PNL-UDMR-USR. A jefuit România! Acest model economic bazat pe împrumut fără a pompa bani care ne pot scoate la liman şi care ne pot da o gură de aer în industria de armament românească în locuri de muncă bine plătite nu trebuie acceptat. Soluţia AUR este ca aceste contracte de împrumut să nu fie acceptate dacă minim 80% din sume nu sunt introduse în industria de armament românească”, încheie George Simion.

Programul SAFE şi modul de implementare a acestuia au fost subiect de dispută între actualul prim-ministru şi fostul premier Marcel Ciolacu.

Dispută între Bolojan și Ciolacu pe tema Programului SAFE

Întrebat, vineri, într-o conferinţă de presă la Suceava, cine a decis ca cinci miliarde de euro din proiectele din SAFE să meargă către o firmă din Germania şi doar 800 de milioane către o firmă din România, premierul Ilie Bolojan a răspuns că întrebarea este “tendenţioasă” şi “eronată”, precizând că schema de gestionare a programului a fost stabilită şi votată în mandatul lui Marcel Ciolacu.

“Întrebarea este tendenţioasă şi eronată. Şi voi face precizările de rigoare. În mandatul premierului Marcel Ciolacu s-a stabilit şi s-a votat schema de gestionare a programului SAFE. Şi la data respectivă, la propunerea premierului, Canceleria prim-ministrului a fost desemnată ca integrator al gestionării SAFE. În primul rând, este o decizie luată în mandatul premierului Ciolacu, care a trebuit respectată, că anumite lucruri se continuă. Asta ca să clarificăm lucrurile, da? Pentru că nimeni nu ştia la data respectivă cine vine premier, cine va fi cancelar. Verificaţi cine era premier, cine era cancelar ca să îi întrebaţi de ce au propus asta”, a declarat Ilie Bolojan.

Actualul premier a explicat că ceea ce se achiziţionează din SAFE nu este decis de o anume persoană, ci “Armata Română are planuri de înzestrare aprobate în urmă cu mai mulţi ani şi care au trecut prin CSAT”. Bolojan a adăugat că una din bazele negocierii a fost ca cel puţin jumătate din ceea ce va achiziţiona România să fie produs în România.

Ciolacu contraatacă: “Schema SAFE a fost făcută de Guvernul Bolojan”

Ulterior, fostul premier Marcel Ciolacu (PSD) a susţinut că, de fapt, Cabinetul Bolojan a făcut schema de gestionare a Programului SAFE, iar grupul de lucru înfiinţat prin semnătura premierului Ilie Bolojan este condus, potrivit lui Ciolacu, de “un politruc de la Oradea, pus şef al Cancelariei ca să conducă un program de înzestrare militară de 16 miliarde euro”.

“Bolojan e disperat fiindcă va fi demis peste 4 zile şi minte cu neruşinare că «în mandatul premierului Marcel Ciolacu s-a stabilit şi votat schema de gestionare a Programului SAFE». Documentele oficiale spun cu totul ALTCEVA: Desemnarea Cancelariei prim-ministrului ca integrator al Programului SAFE, s-a făcut prin OUG 62/2025, adoptată la 20 noiembrie 2025 – sub Guvernul Bolojan, NU sub Guvernul Ciolacu!”, a precizat Marcel Ciolacu.

Politică
safe, simion

mai 4, 2026 0 Comentariu
Negocieri înainte de moțiune. Pesediștii sunt siguri că moţiunea va trece cu 265 de voturi
de Steliana Costea
Se poartă negocieri tensionate între partide, înaintea votului pentru moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. Iniţierea moţiunii a fost semnată de 254 de parlamentari.

Senatorii și deputații PSD se vor reuni azi, de la ora 15:00, într-o ultimă ședință înaintea votului asupra moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. Potrivit surselor Observator, liderii PSD sunt siguri că vor avea mai multe voturi decât semnături și se așteaptă ca moțiunea să fie adoptată cu 265 de voturi, în condițiile în care a fost semnată de 254 de parlamentari.

La întâlnirea grupurilor parlamentare reunite vor participa președintele PSD, Sorin Grindeanu, și secretarul general al partidului, Claudiu Manda, pentru a discuta strategia înainte de moțiune și pentru a se asigura că nu vor exista “dezertori”. 

Grindeanu dorește să se asigure că toți parlamentarii social-democrați vor fi prezenți la ședința plenului comun de mâine și vor vota în favoarea moțiunii, au declarat surse politice pentru Observator.

Surse politice din PSD susțin că moțiunea ar urma să treacă cu 265 de voturi. Amintim că mâine, de la ora 11:00, moțiunea va fi dezbătută și votată. Votul va fi secret, cu bile. Moțiunea a fost semnată de 254 de parlamentari.

Ore cruciale înainte de votul de marţi

Liberalii încearcă să convingă peste 20 de parlamentari care au semnat moțiunea de cenzură să se răzgândească până la votul decisiv de mâine din plenul reunit al Parlamentului, astfel încât moțiunea de cenzură să fie respinsă iar guvernul condus de Ilie Bolojan să își păstreze mandatul. În schimb, cei de la AUR va vota la vedere să se asigure că nu vor exista trădări.

Primarul Capitalei Ciprian Ciucu spunea seara că liberalii ar fi convins deja o parte dintre cei peste 20 de parlamentari să se răzgândească și că în acest moment liberalii ar mai avea nevoie de 5 sau 10 parlamentari care să își schimbe opțiunea de vot până la momentul decisiv de mâine.

Este așteptat și premierul Ilie Bolojan în Parlament în această după-amiază, va avea întâlniri separate cu senatorii și deputații Partidului Național Liberal, pentru că ne amintim, inclusiv premierul spunea că va purta el însuși negocieri în aceste zile cu parlamentarii responsabili pe care să încerce să îi convingă să nu voteze moțiunea de cenzură de mâine.

Altfel, surse Observator spun că liberalii vor alege mâine să stea în bănci și să nu voteze moțiunea de cenzură și cel mai probabil aceea strategie o vor adopta și cei din USR. De cealaltă parte, cei de la PSD și AUR încearcă și ei să se convingă că mâine nu vor exista dezertări la votul pentru moțiunea de cenzură și că toți cei 254 de senatori și deputați care au inițiat această moțiune și au semnat-o vor și vota mâine în Plenul Reunit al Parlamentului.

Ambele tabere încearcă acum să pună presiune prin aceste informații livrate pe surse, așa că cel mai probabil ne așteptăm ca mâine moțiunea de cenzură să se joace până în ultimul rând.

Politică
motiune

mai 4, 2026 0 Comentariu
Oana Țoiu: Unii parlamentari fug ca lașii când Rusia trimite drone în spațiul aerian al României
de Steliana Costea
Ministra de Externe, Oana Țoiu, i-a criticat pe parlamentarii care “au curajul să fie vocali când vine vorba de fonduri europene și de investiții”, dar “fug ca lașii” când “Rusia trimite drone în spațiul aerian al României”.

Declarația a fost făcută la evenimentul ”Bucharest Leaders’ Summit: United for a Better World”, parte a proiectului ”Împreună protejăm România”, organizat în parteneriat cu Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă și Institutul Național de Statistică.

“Parlamentarii pe care i-ați văzut atât de deciși să apere România de fondurile europene, au făcut declarații curajoase când au intrat dronele Rusiei în spațiul aerian al României. Când vorbim despre protejarea poporului român, vorbim în primul rând despre asta, nu? Cum e posibil să avem în România câțiva parlamentari care au curajul să fie vocali când vine vorba de fonduri europene și de investiții și fug ca lașii când este nevoie de ei, de fermitatea lor, în momentul în care este nevoie de claritatea poziționării lor când Rusia trimite drone în spațiul aerian al României. Astea nu sunt nuanțe, nu sunt analize complexe, se vede clar în momentul în cre aprinzi lumina și te uiți la asta cu claritate”, a spus Oana Țoiu.

Politică
drone rusia

mai 4, 2026 0 Comentariu
O parte din alocația pentru copii ar fi condiționată de prezența la școală 
de Steliana Costea
Un proiect legislativ depus în Parlament propune schimbarea modului în care statul acordă alocația pentru copiii cu vârste între 3 și 18 ani. Inițiativa, susținută de parlamentari din toate partidele aflate la guvernare, prevede împărțirea alocației în două componente: una fixă și una condiționată de participarea la educație.

Potrivit proiectului, suma garantată ar urma să scadă de la 292 de lei la 100 de lei, însă diferența ar fi redistribuită către un nou tip de sprijin, o „bursă pentru prezență”, destinată elevilor și copiilor de grădiniță, potrivit Digi24.

Componenta condiționată: până la 250 de lei pe lună

Mecanismul propus prevede transformarea a 192 de lei din actuala alocație într-o bursă acordată doar copiilor care merg constant la școală sau la grădiniță. Statul ar adăuga încă 50 de lei, astfel că suma totală a bursei ar ajunge la 250 de lei lunar.

Pentru elevi, bursa s-ar acorda doar dacă aceștia obțin media 10 la purtare sau calificativul „Foarte Bine” la finalul anului școlar. Copiii de grădiniță ar beneficia de același sprijin, cu accent pe încurajarea prezenței regulate.

Pentru zonele vulnerabile, proiectul prevede posibilitatea ca sprijinul pentru preșcolari să ajungă până la 500 de lei pentru a combate absenteismul și a sprijini educația timpurie.

Obiectivul: reducerea abandonului școlar

Inițiatorii susțin că măsura urmărește responsabilizarea familiilor și creșterea participării copiilor la educație. România se confruntă cu una dintre cele mai ridicate rate de abandon școlar din Uniunea Europeană: 16,6% în 2023, conform datelor oficiale.

Proiectul urmează să fie dezbătut în comisiile de specialitate ale Senatului, prima cameră sesizată.

Social
alocatie copii