barikada.ro

Categorie: Actualitate

  • Ar putea angajatorul să ceară angajatului să se vaccineze anti-COVID pentru a veni la muncă? Răspunsul lui Arafat

    Un angajator ar putea condiționa angajatul de vaccinarea anti-COVID?

    Întrebat dacă ar fi moral și legal ca un angajator să ceară angajatului să se vaccineze pentru a veni la muncă, Raed Arafat a spus că este o problemă complicată, care comportă aspecte juridice și de altă natură și nu poate intra în detalii.

    „Vaccinul anti-COVID nu va fi obligatoriu, iar statul vrea să convingă populația să se vaccineze printr-o informare corectă și transparentă. Nu se va merge pe vaccinarea obligatorie, se merge pe vaccinarea voluntară și pe convingere. Rolul nostru este de a convinge cât mai mulți. Iar dacă a convinge înseamnă să ne vadă alții că ne vaccinăm, eu n-am nicio problemă să mă vaccinez public”, a spus șeful DSU, Raed Arafat, la Digi24.

    „Un angajator poate să ajungă la concluzia că dacă nu te-ai vaccinat, atunci poate că trebuie să respecți anumite restricții, mai mult decât colegii tăi care s-au vaccinat. Acest lucru este posibil”, a spus Raed Arafat. „Depinde câți s-au vaccinat în firma respectivă, depinde de natura activității firmei, cum este acțiunea în firmă, așa că n-am să răspund la această întrebare, pentru că incumbă foarte multe aspecte, inclusiv juridice, pe care nu pot să le discut acum”, a spus șeful Departamentului pentru Situații de Urgență.

    Persoanele vaccinate se vor bucura de drepturi suplimentare

    „La acest moment nu s-a discutat de obligativitatea vaccinării și nici despre o posibilă condiționare a angajatorului. Eu sunt într-un minister foarte mare și vă garantez că nu s-a discutat despre o astfel de abordare”, a dat asigurări secretatul de stat în MAI. „Dar da, persoanele vaccinate, cel mai probabil, nu numai în România, peste tot, se vor bucura, poate, de drepturi suplimentare”.

  • Alegeri Ialomița: AUR primește în Parlament tot atâtea mandate cât PSD și PNL la un loc!

    Rezultate deloc surprinzătoare în Ialomița, dacă am ține cont de statistica oficială a voturilor. Județul și-a reconfirmat titulatura de zonă roșie electorală, PSD adjudecându-și 40% din sufragii, atât la Senat cât și la Camera Deputaților.

    Iată și care este situația statistică a rezultatelor confirmate după numărarea voturilor:

    Senat

    PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT: 22.752 voturi obținute, adică un procent de 39,38 %

    PARTIDUL NAȚIONAL LIBERAL: 11.594 voturi obținute, adică un procent de 20,06 %

    AUR: 7.389 voturi obținute, adică un procent de 12,78 %

    PARTIDUL PRO ROMÂNIA: 6.062 voturi obținute, adică un procent de 10,49 %

    ALIANȚA USR PLUS: 4.754 voturi obținute, adică un procent de 8,22 %

    PARTIDUL MIȘCAREA POPULARĂ: 1.608 voturi obținute, adică un procent de 2,78 %

    Camera Deputaților:

    PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT: 23.186 voturi obținute, adică un procent de 40,15 %

    PARTIDUL NAȚIONAL LIBERAL: 12.160 voturi obținute, adică un procent de 21,06 %

    AUR: 6.849 voturi obținute, adică un procent de 11,86 %

    PARTIDUL PRO ROMÂNIA: 5.216 voturi obținute, adică un procent de 9,03 %

    ALIANȚA USR PLUS: 4.613 voturi obținute, adică un procent de 7,98 %

    PARTIDUL MIȘCAREA POPULARĂ: 1.590 voturi obținute, adică un procent de 2,75 %

    Chiar dacă PSD a obținut un procent covârșitor, voturile primite de Alianța pentru Unirea Românilor, raportate la scorul electoral național al partidului și coroborate cu faptul că PMP nu a reușit să intre în Parlament, toate au pus în funcțiune un algoritm ciudat, care oferă două funcții de senator și una de deputat partidului lui George Simion, doi deputați PSD-ului și un reprezentant în Cameră PNL-ului.

    Cu alte cuvinte, în mandatul 2020 – 2024, Ialomița urmează să fie reprezentată în Parlamentul României de deputații Raluca Dumitrescu – PSD, Ștrefan Mușoiu – PSD, Luminița Barcari – PNL și Silviu Titus Păunescu – AUR, și de senatorii Rodica Boancă și Adrian Costea, ambii de la AUR.

  • Manelistul Dani Mocanu sfidează autoritățile: „Poliția nu poate să mă aresteze’

    După leul rănit, Dani Mocanu se pozează cu un pui de căprioară și transmite un mesaj sfidător la adresa poliţiei: „Moș Nicolae, te rog frumos, arestează-mă tu … că poliția nu poate!”

    Dosar penal pentru Dani Mocanu. A filmat un clip cu un leu rănit. Manelistul, mesaj către cei care l-au reclamat: „Leul trăiește mai bine decât voi toți” – VIDEO

    După scandalul cu leul, Dani Mocanu nu se lasă. Manelistul face publică pe rețelele de socializare o fotografie în care apare alături de un pui de căprioară.

    Poliția a descins în forță acasă la Dani Mocanu, după scandalul leului din clip – VIDEO

    Dani Mocanu a transmis un mesaj ironic, cu referire la dosarul penal în care este cercetat penal. Manelistul este vizat de un dosar penal pentru rele tratamente şi cruzimi împotriva animalelor după ce într-un videoclip al său a apărut un leu rănit. Anchetatorii au făcut percheziţii la locuinţa lui, iar Mocanu a fost dus la audieri. El le-a spus anchetatorilor că leul ar fi fost machiat ca să pară că are răni. Leul a fost luat cu o cuşcă de la o locuinţă din judeţul Dâmboviţa şi dus la grădina zoologică din Târgovişte. 

    Leul din clipul lui Dani Mocanu a fost găsit. Marcel Vela: „Legea trebuie respectată de toți” – FOTO

    Manelistul a fost reclamat din nou, fiind trimise sesizări la Poliție și la Garda Națională de Mediu.

  • Tablou cu Borcea pictat în rolul unui nobil, scos la vânzare. Pictura costă aproximativ cât un Logan

    Un tablou cu omul de afaceri Cristi Borcea, fostul acţionar de la Dinamo Bucureşti, realizat în anul 2008, a fost scos la vânzare pe OLX. Pictura artistului Ştefan Dobre este scoasă la vânzare cu 8.000 de euro, însă preţul e negociabil.

    Pictura îl înfăţişează pe Borcea în rolul unui nobil, iar la picioarele sale are un ciobănesc german – care ar vrea să sugereze legătura cu Dinamo. Pe fundal se vede și un castel.

    Anunțul de pe OLX: „Portret Cristi Borcea, realizat în ulei pe carton pânzat şi aşezat pe sasiu lemn, dimensiuni 80 x 120 cm, înrămat cu ramă lemn masiv de 12 cm lăţime (preţul ramei aprox. 2.500 lei/490 €). Lucrarea este semnată: Ştefan Dobre, 2008. Tabloul este de vânzare, preţul este negociabil şi putem avea o discuţie cu seriozitate, cu cel ce este hotărât să cumpere lucrarea. Nota: Nu asigur transportul! Ridicarea se va face personal de la o anumită adresă. Mulțumesc pentru vizionare, e anunțul proprietarului. 

  • Ialomița, rezultate alegeri parlamentare: PSD – locul 1. USR, bătut de PNL, AUR și de Pro România.

    Primele rezultate ale alegerilor parlamentare confirmă, și în Ialomița, revirimentul electoral al PSD, prăbușirea partidului lui Barna și surpriza numită Alianța pentru Unirea Românilor.

    În urma votului exprimat în 6 decembrie, și cuantificat până la această oră, rezultatele alegerilor în Ialomița se prezintă după cum urmează:

    SENAT:

    PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT 22.752 voturi – procent 39,38 %

    PARTIDUL NAȚIONAL LIBERAL 11.594 voturi – procent 20,06 %

    ALIANȚA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR 7.389 voturi – procent 12,78 %

    PARTIDUL PRO ROMÂNIA 6.062 voturi – procent 10,49 %

    ALIANȚA USR PLUS 4.754 voturi – procent 8,22 %

    PARTIDUL MIȘCAREA POPULARĂ 1.608 voturi – procent 2,78 %

    PARTIDUL SOCIALIST ROMÂN 965 voturi – procent 1,67 %

    PARTIDUL PUTERII UMANISTE (SOCIAL-LIBERAL) 853 voturi – procent 1,47 %

    PARTIDUL ROMÂNIA MARE 530 voturi – procent 0,91 %

    PARTIDUL ECOLOGIST ROMÂN 449 voturi – procent 0,77 %

    PARTIDUL NOUA ROMÂNIE 372 voturi – procent 0,64 %

    UNIUNEA DEMOCRATĂ MAGHIARĂ DIN ROMÂNIA 248 voturi – procent 0,42 %

    ALIANȚA RENAȘTEREA NAȚIONALĂ 197 voturi – procent 0,34 %

    CAMERA DEPUTAȚILOR:

    PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT 23.186 voturi – procent 40,15 %

    PARTIDUL NAȚIONAL LIBERAL 12.160 voturi – procent 21,06 %

    ALIANȚA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR 6.849 voturi – procent 11,86 %

    PARTIDUL PRO ROMÂNIA 5.216 voturi – procent 9,03 %

    ALIANȚA USR PLUS 4.613 voturi – procent 7,98 %

    PARTIDUL MIȘCAREA POPULARĂ 1.590 voturi – procent 2,75 %

    COSTEA VLAD 658 voturi – procent 1,13 %

    PARTIDUL SOCIALIST ROMÂN 611 voturi – procent 1,05 %

    PARTIDUL PUTERII UMANISTE (SOCIAL-LIBERAL) 525 voturi – procent 0,90 %

    PARTIDUL ROMÂNIA MARE 487 voturi – procent 0,84 %

    PARTIDUL ECOLOGIST ROMÂN 422 voturi – procent 0,73 %

    UNIUNEA DEMOCRATĂ MAGHIARĂ DIN ROMÂNIA 231 voturi – procent 0,40 %

    PARTIDUL NOUA ROMÂNIE 191 voturi – procent 0,33 %

    ASOCIAȚIA PARTIDA ROMILOR “PRO-EUROPA” 129 voturi – procent 0,22 %

  • Alegeri Parlamentare 2020: Redistribuirea voturilor și obținerea mandatelor

    Alegerile parlamentare au în spate câteva reguli pe care mulți dintre alegători nu le știu sau le-au uitat. Sistemul electoral românesc este un amestec alambicat care trimite vedete de partid pe liste electorale în fiecare județ, însă ultimul cuvânt îl are tot scorul la nivel național.

    Alegerea parlamentarilor diferă de cea a președintelui țării sau a primarilor, în primul rând prin faptul că nu poți să îți alegi direct candidatul favorit, ci ești obligat să votezi o listă de partid cu mai mulți candidați, stabilită pentru județul unde locuiești, dintre care doar cei de pe primele locuri au șanse reale de a intra în Parlament.

    În fiecare județ, în București și separat pentru toată Diaspora, partidele înscriu în cursa pentru Parlament liste de candidați, separat pentru Camera Deputaților și Senat. În funcție de scorul final obținut de fiecare partid, un anumit număr de candidați de pe acele liste ajung în Parlament. Asta doar cu condiția ca partidul respectiv să obțină mai mult de 5% din totalul voturilor exprimate sau să obțină peste 20% în cel puțin 4 județe.

    Repartizarea mandatelor – Etapa 1

    După rezultatele finale, departajarea se face local, pe fiecare circumscripție electorală (județ, București și Diaspora). Autoritățile electorale stabilesc pe fiecare circumscripție un coeficient electoral.

    Acesta se calculează împărțind numărul total de voturi exprimate în circumscripția respectivă la numărul de deputați, respectiv de senatori care vor reprezenta în Parlament județul respectiv. Numărul de parlamentari pentru fiecare circumscripție este stabilit dinainte, pe criteriul reprezentativității: un deputat la 73.000 de locuitori și un senator la 168.000 de locuitori. Coeficientul electoral rezultat din această împărțire este unul întreg, fără rotunjirea zecimalelor în sus sau în jos.

    Apoi, fiecărui partid i se repartizează atâtea mandate de deputați și de senatori de câte ori coeficientul electoral al circumscripție se include la voturile exprimate pentru lista de deputați, respectiv de senatori.

    De exemplu, dacă un partid a primit 100.000 de voturi în București pentru lista de candidați la Senat, iar coeficientul electoral al Bucureștiului este 25.000 pentru Senat, de pe lista respectivă vor merge în Senat primi 4 candidați (100.000 împărțit la 25.000 egal 4).

    În cazul candidaților independenți, pentru a prinde mandat în Parlament ei trebuie să obțină cel puțin atâtea voturi cât este coeficientul electoral din circumscripția unde au candidat. În exemplul de mai sus, ar trebui ca un candidat independent să obțină minimum 25.000 de voturi, cât e coeficientul electoral.

    Repartizarea mandatelor – Etapa 1

    Are loc la nivel național. Pentru că există situații când într-un județ un partid obține un scor bun și deci mai multe mandate de parlamentar de pe lista respectivă, însă la nivel național partidul respectiv a ieșit pe locul doi sau trei, să spunem.

    Per total, reprezentarea finală a partidelor în Parlament trebuie să respecte scorurile procentuale obținute la nivel național, indiferent că într-un județ un partid a ieșit pe primul loc, iar în altul pe locul trei, de exemplu.

    Astfel, la nivel național, la Biroul Electoral Central, sunt adunate din circumscripții, pentru fiecare partid, numărul de voturi rămase neutilizate sau care au fost sub coeficientul electoral. Pentru că împărțirea matematică de la nivel județean nu produce numere rotunde, ci „dă cu rest”, „resturile” de mandate plus voturile partidelor care nu au trecut pragul electoral de 5% sunt adunate practic la nivel central și redistribuite partidelor, pe listele din județe.

    Procedura matematică pentru stabilirea coeficientului electoral la nivel național este alambicată, conform legii:

    • „Numărul voturilor astfel obținute de fiecare partid politic (…) se împarte la 1, 2, 3, 4 etc., făcându-se atâtea operații de împărțire câte mandate nu au putut fi atribuite la nivelul circumscripțiilor electorale”.
    • „valoarea zecimală a câtului obținut din aceste împărțiri se va trunchia după a 15-a zecimală, fără rotunjire”.
    • „câturile rezultate din împărțire, indiferent de lista din care provin, se clasifică în ordine descrescătoare, până la concurența numărului de mandate neatribuite”.
    • „cel mai mic dintre aceste câturi constituie coeficientul electoral național, pentru senatori și, separat, pentru deputați”.
    • „fiecărui partid politic (…) i se repartizează atâtea mandate de deputați sau, după caz, de senatori, de câte ori coeficientul electoral național se cuprinde în numărul total al voturilor valabil exprimate pentru partidul politic (…) respectiv, rezultat din însumarea națională a voturilor neutilizate și a celor inferioare coeficientului electoral de circumscripție”.

    Redistribuirea propriu-zisă a mandatelor, de la nivel național:

    • pentru fiecare partid, se împarte numărul voturilor neutilizate și al celor inferioare coeficientului electoral de circumscripție la numărul total de voturi valabil exprimate.
    • rezultatul obținut astfel pentru fiecare circumscripție se înmulțește cu numărul de mandate cuvenit partidului.
    • datele obținute astfel se ordonează descrescător la nivel național și separat la nivelul fiecărei circumscripții.
    • „în circumscripțiile în care două sau mai multe partide politice, în urma calculelor făcute, nu pot fi departajate în vederea determinării repartitorului circumscripției respective, departajarea pentru ordonarea descrescătoare se va face având în vedere întâi numărul voturilor rămase neutilizate în respectiva circumscripție, apoi numărul de voturi valabil exprimate în cadrul circumscripției, apoi numărul voturilor valabil exprimate la nivel național, iar, în final, dacă niciunul din criteriile anterioare nu duce la departajare, prin tragere la sorți, organizată de Biroul Electoral Central”.
    • pentru fiecare circumscripție se iau în calcul primele partide politice, în limita mandatelor ce au rămas de repartizat în circumscripția respectivă;
    • ultimul număr din această operațiune reprezintă repartitorul acelei circumscripții.
    • în continuare, se procedează la repartizarea mandatelor pe circumscripții în ordinea partidelor politice, precum și a circumscripțiilor din lista ordonată pe țară, astfel: primul număr din lista ordonată la nivel național se împarte la repartitorul circumscripției de la care provine, rezultând numărul de mandate ce îi revin în circumscripția respectivă; în continuare se procedează identic cu numerele următoare din lista ordonată la nivel național; în situația în care s-a epuizat numărul de mandate cuvenite unui partid politic ori dintr-o circumscripție electorală, operațiunea se continuă fără acestea;
    • dacă numărul din lista ordonată la nivel național este mai mic decât repartitorul de circumscripție, se acordă un mandat.

  • Când se aprind luminițele de Crăciun în București?

    Iluminatul festiv va fi pornit în Capitală luni seara, decoraţiunile urmând să fie, în linii mari, cele folosite anul trecut, după cum a anunţat primarul general Nicuşor Dan.

    Nicuşor Dan a declarat, duminică, la ieşirea de la vot, că luni seară va fi aprins iluminatul festiv de sărbători în Capitală.  

    Acesta a explicat că nu a dorit ca aprinderea luminiţelor să se facă în campania electorală, tocmai pentru a nu fi catalogată drept un gest electoral. 

     ”Nu am vrut să interfereze cu campania electorală, să fie consemnat ca un gest electoral. Mâine (luni – n.r.), imediat după încheierea acestei campanii electorale, aprindem luminiţele, pentru că e firesc ca de sărbători să avem luminiţe, să avem  bucurie pentru copii”, a declarat Nicuşor Dan.

    Iluminatul festiv în Capitală, ca cel de anul trecut

    În urmă cu două săptămâni, el menţiona că iluminatul festiv pe marile bulevarde bucureştene va fi „în linii mari” acelaşi de anul trecut, adăugând că este în vigoare un contract pe trei ani încheiat de o companie municipală cu un operator privat, care va expira în acest sezon.

    „Din informaţiile pe care le am până la acest moment, contractul a fost semnat pe trei ani şi va expira odată cu această iarnă. S-au realizat lucrări pe 90% din ce prevedea el. Deci, în linii mari, o să avem aceeaşi decorare a străzilor pe care am avut-o anul trecut”, explica primarul general.

  • Ai avut COVID-19, ai scăpat de carantină la sosirea în țară

    Persoanele care au avut COVID și pot demonstra asta cu acte medicale sau prin verificarea în baza de date Corona-forms nu trebuie să mai stea în carantină la sosirea în țară din țările sau zonele cu risc epidemiologic ridicat.

    Potrivit hotărârii CNSU, sunt exceptate de la măsura intrării în carantină la sosirea în România persoanele care au fost confirmate pozitiv pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 90 de zile anterioare intrării în țară.

    Acest fapt poate fi dovedit prin documente medicale sau prin verificarea bazei de date Corona-forms.

    Sunt exceptate de la măsura carantinării și persoanele care au avut contact cu un caz confirmat pozitiv pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, dacă se dovedește prin documente medicale sau prin verificarea bazei de date Corona-forms, că acestea au avut cel puțin un test pozitiv în ultimele 90 de zile anterioare producerii contactului și au trecut cel puțin 14 zile de la data primului test pozitiv și până la data contactului.

  • Alegeri parlamentare 2020: Rezultate după numărarea a 94% din voturi

    După numărarea a 94% dintre voturile din ţară, rezultatele arată că PSD a obţinut cele mai mare scor, urmat de PNL şi USR PLUS.

    Camera Deputaţilor după numărarea a 94% dintre voturile din ţară

    PSD – 29,8%
    PNL- 25,11%
    USR PLUS – 14,5%
    UDMR – 6%
    AUR – 8,7%
    PMP – 4,6%
    Pro România – 4,1%
    PER – 1,1%.

    Senat după numărarea a 94% dintre voturi

    PSD – 30, 2%
    PNL- 25,5%
    USR PLUS – 15%
    UDMR – 6,2%
    AUR – 8,8%
    PMP – 4,8%
    Pro România -4,2%
    PER -1,3%

  • Incidente electorale în secțiile din Dispora: funcționarii i-au reclamat pe românii care au venit să voteze că sunt emigranți ilegali!

    Deschiderea secțiilor de votare din Diaspora la primele ore ale dimineții a coincis și cu primele incidente electorale. Avertizați asupra faptului că românii din străinătatea vor vota, în marea lor majoritate cu USR, funcționarii liberali și pesediști ai circumscripțiilor au pus la cale tot felul de șicane pentru a le îngreuna acestora mobilizarea.

    Astfel, potrivit USR Franța, la Paris funcționarii i-au reclamat pe românii care au venit să voteze că sunt emigranți ilegali, în timp ce la Nantes la cozi au apărut pesediști și peneliști deghizați în bișnițari, care se oferă să stea la coadă și să voteze în locul alegătorilor, contra unei sume de bani pe care, da data aceasta, nu le cer ci le oferă.

    În Manchester – Maria Britanie, spun reprezentanții USR, zeci de rezidenți de etnie romă, care s-au prezentat la urne la primele ore ale dimineții, au primit buletine de vot deja ștampilate pe PNL, spunându-li-se că pot să le lase și așa, ”că merge”. Celor mai tupeiști dintre alegători li s-a oferit, totuși, și o ștampilă, că oricum votul, în aceste condiții, se anulează.

    Mai mult decât atât, în Italia, în circumscripțiile din Toscana, Lombardia, Campania și Calabria, organizatorii au dotat secțiile de vot cu boxe imense, la care au pus manele, ca să alunge votanții, iar în Spania, la Madrid, au amenajat tarabe cu mici gratuiți la 10 de kilometri depărtare de orice secție de votare, chiflele și muștarul fiind incluse în preț.