Autor: Steliana Costea

februarie 25, 2026 0 Comentariu
Analist: “Există riscul ca România să sufere pierderi de teritoriu. Se poate întâmpla chiar în acest an”
de Steliana Costea
România este astăzi un stat atât de slăbit, încât există riscul să nu facă față unei intensificări a presiunilor externe și, din această cauză, să sufere pierderi teritoriale, în viitorul imediat.

“România e într-o situație mai proastă decât în 1940”, avertizează istoricul și analistul politic Armand Goșu, făcând referire la anul în care România a pierdut Basarabia și Ardealul de Nord fără a putea riposta.

El a arătat că, deși pare neverosimil, un astfel de scenariu riscă să devină o amenințare imediată, dacă Ucraina e silită să accepte cu forța pacea în condițiile Rusiei, cu sprijinul SUA. Acest deznodământ se prefigurează însă tot mai clar, de când Donald Trump a devenit președintele SUA.

“Noi suntem într-o situație foarte proastă, suntem foarte slabi. Noi nu suntem un stat serios, nu suntem Polonia, nu suntem nici măcar Bulgaria. Bulgarii-s serioși, au făcut reformă, au aderat la euro. Noi suntem niște pârliți. Or, fiind atât de slabi, tu nu poți să reziști presiunilor”, a spus Goșu

“Orice se poate întâmpla. Tu ești un stat prea slab, tu nu ai elită politică, nu ai servicii reformate, tu n-ai nimic. Pe tine (contextul actual-n.r.) te-a prins într-o situație mai proastă decât a fost România în 1940. Dacă România scapă cu viață, cu hotare cât de cât, fără mari pierderi teritoriale, asta singură e o mare victorie”, a adăugat el.

“Dacă începi să te joci cu granițele, va începe un război în toată regula în Europa”

Armand Goșu, care are o vastă expertiză în istoria Rusiei și a URSS, a explicat că, în opinia sa, acest scenariu devine foarte probabil dacă Ucraina este obligată să încheie o pace care să echivaleze cu o capitulare. Schimbarea cu forța a frontierelor, a arătat el, va crea un precedent periculos, mai ales în Europa de Est.

Armand Goșu: Gândiți-vă la un scenariu cu Ungaria, cu Orban, care are o relație specială cu Trump. Și atunci o să zică domnule, uite, punem presiune pe Ucraina, desprindem teritorii din Ucraina, o să ia ceva și Ungaria, o să ia ceva și România. Și uite, poate ia România Moldova și uite, noi, niște bucăți din Transilvania. De ce nu? Uite dă-mi Oradea, dă-mi pe unde mai sunt niște vorbitori de limbă maghiară. Deci, în condițiile în care ai creat precedentul, că ai schimbat prin forță niște frontiere, orice se poate întâmpla.

Diana Enache: Acesta este un moment propice pentru ce spuneți, se poate întâmpla anul asta?

Armand Goșu: Da, se poate întâmpla anul ăsta, se poate întâmpla anul viitor. Depinde dacă Ucraina pică, dacă Putin își atinge obiectivul și Ucraina capitulează sau ajunge într-o situație de tipul ăsta, să fie înfrântă.

Și atunci americanii pun presiuni și pe Europa ca să accepte rapturi teritoriale în favoarea Rusiei, și Rusia va încerca – ca să-și legitimeze rapturile teritoriale, să ofere și Ungariei (teritorii) (…)

Dacă începi să te joci cu teritoriile, cu granițele, va începe un război în toată regula în Europa, care nu se va termina bine pentru Europa. Și pur și simplu, Europa va ajunge să fie împărțită la masa celor mari între o parte de vest, să zicem, americani, și o parte ruși. Și atunci, pentru noi ar fi cel mai prost scenariu posibil, că (…) intri aici, direct în zona de influență rusească, de control a Rusiei.

Iar cei care își închipuie că dacă ei merg pe sârma asta foarte subțire, între Washington și Moscova, și că ‘las’ că noi suntem cu americanii’… Nu. Să fii astăzi cu americanii înseamnă să fii cu Putin.

Diana Enache: Poate de aceea Europa încearcă să accelereze, să aibă două viteze…

Armand Goșu: Sărăcuța, ea încearcă, da. Dacă ratează – să nu zic cuvinte mari – suntem terminați. Sigur că în Europa se va forma un nucleu pe zona de securitate, de apărare. O nouă dinamică, Franța văd că are probleme, gâfâie. O să fie o ceva Italia, cu Germania. Aar fi nemaipomenit. Problema e – România ține aproape de nucleul ăsta?”

Actualitate
romania teritorii

februarie 24, 2026 0 Comentariu
România, obligată să plătească despăgubiri de 42 de milioane de euro, după ce a pierdut definitiv la ICSID
de Steliana Costea
România a pierdut definitiv disputa internațională cu investitorii în energie regenerabilă, după ce Curtea de Arbitraj a ICSID a respins cererea de anulare a deciziei prin care statul era obligat să plătească despăgubiri de 42 de milioane de euro.

România a pierdut definitiv la Curtea Internațională de Arbitraj de la Washington, după ce ICSID a respins cererea de anulare a unei decizii de plată a 42 de milioane de euro către investitori în energie regenerabilă. Decizia a fost luată la 18 februarie de un comitet ad-hoc al ICSID, instituție aflată sub egida Băncii Mondiale, scrie E-nergia.

Statul român plătise deja, în mai 2024, aproximativ 51 de milioane de euro, sumă care include despăgubirile, cheltuielile de judecată și penalitățile aferente.

Procesul a început în 2018

Procesul de arbitraj a fost inițiat în 2018 de zece investitori din domeniul energiei regenerabile. Aceștia au contestat reducerea schemei de sprijin prin certificate verzi, în special pentru proiectele fotovoltaice, unde numărul certificatelor a fost diminuat de la șase la două.

Investitorii au solicitat despăgubiri pentru veniturile nerealizate, în baza Energy Charter Treaty, tratat internațional care protejează investițiile în sectorul energetic. România este parte a acestui acord, însă autoritățile și-au exprimat intenția de retragere, poziție susținută și de Comisia Europeană, potrivit Mediafax.

În februarie 2024, ICSID a decis în favoarea investitorilor și a obligat România la plata a 42 de milioane de euro. Reclamanții ceruseră inițial despăgubiri de aproximativ 142 de milioane de euro.

După efectuarea plății, statul român a solicitat anularea hotărârii, însă cererea a fost respinsă. Astfel, România rămâne cu suma deja achitată și fără alte căi de atac în cadrul procedurii de arbitraj.

Acțiunea a fost inițiată de companii din mai multe state europene, inclusiv România. Acestea sunt: Core Value Capital GmbH (Austria), Pressburg UK GmbH (Germania), Giust Ltd (Cipru) Solluce Romania 1 B.V. (Olanda), Green Source Consulting GmbH (Austria), Risen Energy Solar Project GmbH (Germania), LSG Building Solutions GmbH (Austria), Core Value Investments GmbH & Co KG Gamma (Austria), Anina Pro Invest Ltd (Cipru), SC LJG Green Source Energy Beta SRL (Romania).

Decizia ICSID marchează închiderea definitivă a unuia dintre cele mai importante litigii privind sprijinul acordat sectorului regenerabilelor în România.

Actualitate
despagubiri

februarie 24, 2026 0 Comentariu
Harta supraviețuirii politice: PSD recuperează ușor, USR se prăbușește, iar AUR rămâne „conectat”
de Steliana Costea
Deși alegerile au trecut, partidele de la putere par blocate în logica electorală. Confruntate cu necesitatea redresării economice și cu presiunea unei opoziții tot mai vizibile, formațiunile guvernamentale se află sub spectrul unei curse contra cronometru până la viitoarele alegeri din 2028.

Calculul electoral primează în coaliție, astfel că majoritatea partidelor se delimitează public de tăierile bugetare și de creșterile de taxe asumate la vârful Guvernului. Acest lucru este mai vizibil la cele două mari formațiuni, PSD și PNL, care caută cu disperare să-și recâștige electoratul, deși următoarele alegeri sunt încă departe.

„Fiecare partid încearcă să se poziționeze așa cum electoratul pe care își dorește să îl reprezinte se așteaptă. Din păcate, pentru ele, de cele mai multe ori, diferența majoră dintre modul în care comunica și cum acționează este vizibilă. Și electoratul nu mai ține cont neapărat de comunicare, ci se uită la lucrurile pe care le simte zi de zi, în viața de zi cu zi. Aici apare problema lor, pentru că indiferent cum comunici, indiferent cât de bine încearci să comunici, acțiunile duc la o viață din ce în ce mai grea pentru cetățeni, iar lucrul ăsta bate orice comunicare”, explică sociologul Ionaș Vladimir pentru „Adevărul”.

În prezent, partidul cel mai rupt de electorat este USR, explică sociologul: „USR-ul este rupt în momentul de față de orice parte a electoratului. Nu reprezintă un electorat anume, încearcă să rupă din toate părțile și de aceea, din punctul meu de vedere, și la cum arată astăzi datele referitoare la o posibilă intenție de vot, nu reușește să mai reprezinte pe nimeni. Este partidul care pierde din ce în ce mai mult la intenția de vot”.

La polul opus, în coaliție, PSD este cel care reușește cât de cât să recupereze, însă, în momentul de față, niciun partid al guvernării nu este cu adevărat conectat la electorat, explică acesta.

În afara guvernării există însă o formațiune încă foarte conectată cu electoratul. Vorbim despre AUR. „E normal să se întâmple lucrul acesta. Momentan e foarte greu pentru partidele care compun coaliția de guvernare să reprezinte cu adevărat electoratul. Dar se luptă, încearcă”, mai explică Ionaș Vladimir.

2028, „o resetare a sectorului politic”

„Partidele politice sunt efectiv speriate în momentul de față, toate cele de la guvernare, și încearcă să găsească soluții pentru a nu pierde electorat în timpul anului 2027 sau chiar începutul anului 2028” – Radu Carp, profesor în științe politice

La rândul lui, Radu Carp, profesor în științe politice, este de părere că în viitor vom asista la o resetare fundamentală a sectorului politic. „Nu cred că vreunul dintre partidele aflate la guvernare în momentul de fata vor mai reuși să mai strângă 50%. Mai mult ca sigur vor apărea noi partide. Asta s-a văzut și după criza economică din 2010. Așa a fost favorizată apariția AUR. Sigur că a apărut mult mai târziu, dar este efectul crizei până la urmă. Și asta se întâmplă în toate țările europene. România este o țară în profundă criză economică, diferit față de alte țări europene, la toți indicatorii, în ceea ce privește creștere economică, inflație și așa mai departe. De aceea cred că partidele politice, toate cele de la guvernare, sunt efectiv speriate în momentul de față și încearcă să găsească soluții pentru a nu pierde electorat în timpul anului 2027 sau chiar începutul anului 2028”, explică acesta pentru „Adevărul”.

Analistul atrage atenția că mărirea taxelor trece uneori neobservată, dar impozitele locale ustură electoratul. Potrivit expertului, lovitura dublă asupra buzunarelor românilor va produce o reacție în lanț care va avantaja forțele politice gata să speculeze această vulnerabilitate a guvernării. „Există o teorie care se verifică din păcate în România, că în momentul în care crești taxele, asta nu are un impact electoral fundamental foarte mare. În momentul în care mărești însă impozițele, asta are un impact electoral. Ori la noi, datoriță creșterii simultane a taxelor și a impozitelor locale se va produce mai mult ca sigur un efect cumulat. Adică vor fi partide care vor profita de această situație”, mai indică acesta.

Politică
aur, psd

februarie 24, 2026 0 Comentariu
Reforma administrației, pe masa Guvernului: salarii reduse cu 10%, concedieri în masă, amenzi majorate și impozite duble
de Steliana Costea
Guvernul Bolojan se pregătește să adopte marți ordonanța de urgență privind reforma administrației publice. Decizia finală depinde de avizul Consiliului Economic și Social, așteptat înaintea ședinței de la ora 18.00.

Ordonanța de urgență prevede concedierea a 13.000 de funcționari din primării, cărora li se vor adăuga peste 6.000 de consilieri din cabinetele demnitarilor.

În paralel, bugetele de salarii vor fi reduse cu 10%, deși există domenii exceptate de la tăierea directă a salariilor: învățământul de stat preuniversitar, cultura, spitalele publice, serviciile de ambulanță și structurile din apărare, ordine publică și securitate națională.  

„Reforma administrației centrale și locale și pachetul de relansare economică au fost finalizate și vor adoptate prin OUG, imediat după încheierea avizării, în formele deja convenite cu câteva amendamente care privesc instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică, siguranța națională, educație, sănătate și cultură vor realiza economiile prin metode care vor fi stabilite conform specificului domeniului. Principiul reconfirmat este ca reducerile cheltuielilor salariale realizate de ministere în anul 2025 vor fi luate în calculul reducerii totale de 10%”, arată un comunicat de presă al Guvernului.

Alte prevederi ale OUG includ creșterea amenzilor neplătite cu până la 60% și dublarea impozitului timp de cinci ani pentru proprietarii care dețin case construite fără autorizație. Statul va putea, totodată, să rețină taxele neplătite din alte datorii sociale.

Ordonanța mai stabilește ca, în termen de 30 de zile de la adoptare, Ministerul Apărării și Ministerul Afacerilor Interne să înainteze un proiect de lege care să ridice treptat vârsta de pensionare până la 65 de ani pentru militari, polițiști și angajații serviciilor de informații.

Premierul Ilie Bolojan a precizat săptămâna trecută că vârsta de pensionare între 48 și 52 de ani nu mai poate fi susținută, iar pensia egală cu ultimul salariu nu mai este sustenabilă.  

„Vârsta de pensionare 48, 52 de ani nu mai poate fi suportată. Pensia cât ultimul salariu nu mai poate fi suportată. E nevoie de o perioadă tranzitorie pentru ca cei care au vârsta de pensionare să beneficieze de aceleași condiții, pentru a nu avea loc un exod. La fel ca în sistemul de justiție, unde a fost asigurată perioada de tranziție, mi se pare normal și de bun simț ca și în aceste sisteme pentru a nu avea decuplări să poată beneficia de condițiile din legea actuală cei care îndeplinesc condițiile de pensionare”, a spus Bolojan. 

Premierul a subliniat că există diferențe între categoriile de angajați. În cazul celor care desfășoară activități cu solicitări fizice deosebite, precum parașutiștii sau jandarmii din linia întâi, pensionarea va fi mai devreme. În schimb, pentru angajații care lucrează în birouri există posibilitatea de a rămâne activi până la 65 de ani. 

Politică
reforma administratiei

februarie 24, 2026 0 Comentariu
Asasin trimis de Kremlin în Ucraina, eliberat din pușcărie cu sprijinul pro-rusului Alexandr Stoianoglo
de Steliana Costea
Nicolae Șepeli, unul dintre asasinii trimiși de Kremlin în Ucraina, a fost grațiat în 2022 de lidera de la Chișinău, după un demers înaintat de Procuratura Generală, condusă atunci de actualul deputat al Blocului Alternativa, Alexandr Stoianoglo, care nu a venit cu un punct de vedere

Responsabilii Președinției de la Chișinău au venit cu explicații privind grațierea lui Nicolae Șepeli, transferat în 2019 dintr-un penitenciar din Rusia într-un altul din Republica Moldova și grațiat în aprilie 2022 printr-un decret semnat de președinta Maia Sandu. Joi, 19 februarie, în ziua descinderilor și reținerilor în acest caz, șefa statului a decis revocarea decretului de grațiere.

Conform responsabililor Administrației Prezidențiale, în luna martie 2021, Procuratura Generală (PG) condusă atunci de Alexandr Stoianoglo a înaintat demersul prin care a cerut grațierea a șase persoane, inclusiv a lui Nicolae Șepeli care a fost condamnat în Federația Rusă pentru tentativă de circulație ilegală a substanțelor narcotice, dar în cantități mari. 

,,În susținerea cererii de grațiere a Procuraturii Generale s-a menționat că Șepeli Nicolai, alături de celelalte persoane, este o victimă a traficului de ființe umane, care – sub pretextul de a fi angajat oficial în câmpul muncii în calitate de curier, prin înșelăciune – a fost recrutat și transportat în Federația Rusă. În acest sens, Procuratura Generală a efectuat urmărirea penală, în cadrul căreia au fost investigate și examinate fapte de trafic de ființe umane cu scopul exploatării cetățenilor Republicii Moldova. Astfel, mai mulți cetățeni moldoveni – sub pretextul de a fi angajați oficial în câmpul muncii în calitate de curieri, prin înșelăciune – au fost recrutați și transportați în diferite orașe ale Federației Ruse. Reieșind din probatoriul administrat, victimele nu cunoșteau la momentul deplasării în Federația Rusă că urmează să fie implicate în distribuirea substanțelor narcotice, fiind înșelați că vor transporta suplimente nutritive pentru sportivi.

În demersul Procuraturii Generale se mai menționa și că circumstanțele constatate de către organele competente din Republica Moldova nu au fost cunoscute de către instanțele judecătorești din Federația Rusă la momentul pronunțării sentințelor de condamnare. Procuratura Generală mai indica în demers că, luând în considerație că victimele traficului de ființe umane execută pedeapsa cu închisoarea în Republica Moldova, iar procedurile de inițiere și examinare a revizuirii de către autoritățile competente ale Federației Ruse ar dura mai mult timp, ceea ce ar duce la executarea integrală a pedepselor cu închisoarea, consideră oportună acordarea grațierii în mod individual fiecărei persoane menționate mai sus”, conform responsabililor structurii prezidențiale. 

Procuratura Generală a mai trimis în același an o scrisoare Președinției țării vecine, informând că ,,autoritățile competente ale Federației Ruse au refuzat inițierea procedurilor de revizuire a hotărârilor de condamnare. În aceste circumstanțe, Procuratura reiterează solicitarea examinării oportunității acordării grațierii conform cererilor depuse”.

Astfel, demersul PG a fost examinat în cadrul a două ședințe ale Comisiei pentru problemele grațierii persoanelor condamnate, fiind propusă doar grațierea condamnatului Nicolai Șepeli pentru că era singurul dintre cei șase condamnați care nu avea antecedente penale.

,,Potrivit Comisiei, în urma examinării complete a dosarului, a intervievării persoanei condamnate și a analizei documentelor oficiale prezentate de instituțiile competente, s-a constatat că, la momentul examinării cererii, erau întrunite circumstanțe relevante, precum: executarea în cea mai mare parte a pedepsei stabilite prin hotărâre judecătorească; lipsa antecedentelor penale, respectarea pe durata detenției a regimului penitenciar, având un comportament adecvat, fără implicare în incidente violente sau conflicte cu personalul ori alți deținuți și fără a avea sancțiuni disciplinare la momentul examinării cererii; persoana menținea legătura cu familia și dispunea de un loc de trai stabil; evaluările psihologice instituționale caracterizau, de asemenea, persoana ca având un comportament corespunzător în contextul detenției”, au adăugat angajații Administrației Prezidențiale.

Nu a votat pentru aderarea țării la UE

Solicitat de ,,Adevărul” pentru un punct de vedere, membrul Blocului Alternativa, Alexandr Stoianoglo, nu a răspuns până la momentul difuzării acestui articol.

Acesta are cetățenie română, dar a refuzat să voteze la referendumul republican constituțional din 20 octombrie 2024, prin care a fost consfințit parcursul european al Chișinăului. Alexandr Stoianoglo este anchetat în mai multe cauze penale și ar fi fost cel care l-ar fi eliberat din pușcărie pe oligarhul fugar Veaceslav Platon, condamnat la 18 ani de detenție pentru frauda bancară, în timp ce era la conducerea Procuraturii Generale.

Iar reprezentanții Procuraturii Generale au subliniat că demersul ,,a vizat exclusiv protecția drepturilor persoanelor identificate cu statut de victime ale traficului de ființe umane, în cadrul unor cauze penale instrumentate de autoritățile naționale, în conformitate cu obligațiile asumate de Republica Moldova în temeiul Convenției Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de ființe umane”.

Încătușări în două state

12 persoane, care urmau să asasineze persoane publice din Ucraina la indicația serviciilor speciale ruse, au fost încătușate într-un dosar penal gestionat de structurile judiciare moldovene și ucrainene. Șapte persoane au fost reținute în Ucraina, iar celelalte cinci în Republica Moldova. 

Conform surselor „Adevărul”, jurnalistul ucrainean Dmitri Gordon se numără printre persoanele pe care membrii schemei urmau să le asasineze.

Actualitate
asasin, sepeli

februarie 24, 2026 0 Comentariu
Protest față de măsurile Guvernului. Un cunoscut profesor universitar și-a rupt în direct diploma de doctor. „O simplă bucată de hârtie care încurcă statul”
de Steliana Costea
Cristian Preda și-a rupt, în direct, la Digi24, diploma de doctor obținută în Franța, în semn de protest față de intenția guvernului Bolojan de a reduce cu aproape jumătate sporul care se acordă bugetarilor care au și titlul de doctor și care activează în domeniul în care și-au dat doctoratul.

Cristian Preda, fost decan al Facultății de Științe Politice de la Universitatea București, a afirmat că atitudinea guvernului Bolojan față de cei care studiază în plus pentru obținerea doctoratului arată că acest tilul este considerat „o povară”.

„Vorbim despre educație pentru că, pe de o parte, în societatea noastră au apărut unii care îi contestă, inclusiv președintelui, diplomele obținute în străinătate. Adică ei spun: profesorii de la Paris, sunt niște proști, vă spun eu, Dorel din Ferentari, cum stau lucrurile. Pe de altă parte, Guvernul s-a gândit că marea problemă a țării este sporul de 890 lei brut la doctorat. Și mi-am dat seama că în aceste condiții, diplomele de doctorat au ajuns o povară. Ne așteptăm să fim sancționați încet-încet pentru doctorat”, a comentat profesorul universitar.

Apoi acesta a scos dintr-o mapă diploma care atestă obținerea titlului de doctor în Franța și a rupt-o.

„Eu sunt mai radical”

„Eu sunt mai radical. Îmi dau seama că diploma asta de doctor a ajuns o simplă bucată de hârtie care încurcă statul. Așa că, uite, o rup aici, la dumneavoastră. Asta este valoarea studiilor făcute pentru statul român. Asta este. Și de acest lucru cred că trebuie să ținem seama, pentru că lumea care are o anumită educație, are și un rol în societate”, a spus Cristian Preda.

El a argumentat că problema nu constă în banii primiți ca spor de doctorat, care erau oricum puțini, ci atitudinea statului față de cei care au făcut eforturi pentru o carieră universitară, în condițiile în care plagiatorii sunt tolerați inclusiv la Palatul Victoria, trimitere la scandalul legat de teza de doctorat a ministrului Justiției, Radu Marinescu.

„Și dacă statul te umilește în halul ăsta, consideră că marea problemă a țării ăsteia este infima sumă de 890 lei brut din care rămân câțiva bănuți pentru cei care au trudit ca să-și facă o carieră în universități și în institute de cercetare, atunci așa trebuie să ne comportăm și noi. Adică sunt tolerați plagiatorii, inclusiv în guvernul ăsta este unul care a fost dovedit ca plagiator. Și problema nu sunt oamenii lipsiți de onestitate. Problema sunt ăștia, uite, am făcut-o cadou. Asta e situațiunea,” a conchis Cristian Preda.

Măsura guvernului

În pachetul privind reforma administrației, se stipulează că „personalul care deține titlul științific de doctor beneficiază de o indemnizație pentru titlul științific de doctor în cuantum de 500 Iei brut lunar, care se acordă lunar numai dacă își desfășoară activitatea în domeniul pentru care deține titlul și dacă are prevăzute în fișa postului un set de atribuții obiective și cuantificabile care să permită verificarea lunară a modului în care activitatea acestuia este valorificată în mod suplimentar.”

În momentul de față, sporul de doctorat este echivalentul a jumătate din salariul minim brut, însă a fost plafonat la nivelul anului 2018, adică 950 de lei brut.

Politică
cristian preda, diploma

februarie 24, 2026 0 Comentariu
Cine este Andres Ritter, viitorul procuror-șef al Parchetului European. Mandatul Laurei Codruța Kovesi expiră pe 31 octombrie
de Steliana Costea
Comisia pentru Libertăţi Civile a Parlamentului European (LIBE) a informat luni, într-un comunicat de presă, că susţine numirea lui Andres Ritter pentru funcţia de procuror-şef european (şef al Biroului Procurorului Public European, EPPO).

Eurodeputaţii din Comisia pentru Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne au votat luni pentru a aproba numirea lui Andres Ritter în această calitate. Ritter a primit 52 de voturi pentru numirea sa şi 10 voturi împotrivă, cu 6 abţineri.

La 3 decembrie 2025, patru candidaţi selectaţi pentru acest post s-au prezentat într-o sesiune de întrebări şi răspunsuri cu deputaţii europeni. După audiere, deputaţii europeni şi-au votat preferaţii, iar Ritter s-a detaşat drept candidatul preferat, cu 46 de voturi.

Ceilalţi candidaţi au fost Stefano Castellani (11 voturi), Emilio Jesus Sanchez Ulled (şapte voturi) şi Ingrid Maschl-Clausen (patru voturi).

Potrivit website-ului www.eppo.europa.eu, Andres Ritter a devenit procuror în Germania în anul 1995 şi a deţinut diferite funcţii, înainte de a ajunge procuror general adjunct al landului Mecklenburg-Pomerania Inferioară în 2008. În perioada 2013-2020 el a fost procuror-şef al Biroul Procurorului Public pentru infracţiuni economice şi securitate cibernetică de la Rostock. Este reprezentantul Germaniei la Asociaţia Internaţională a Judecătorilor şi membru al Comisiei pentru studierea dreptului penal.

Procurorul-şef european este numit de comun acord între Parlament şi Consiliu. Ambele instituţii şi-au exprimat preliminar preferinţa pentru Ritter.

Mandatul Laurei Codruța Kovesi a început în octombrie 2019 și se încheie în octombrie 2026

Procurorul-şef european este desemnat prin acord între Parlamentul European şi Consiliul UE, ambele instituţii exprimându-şi anterior preferinţa pentru Andres Ritter. Următoarea etapă este votul în plenul Parlamentului European, prevăzut pentru martie 2026.

Creat în 2021, Parchetul European (EPPO) este o instituţie independentă însărcinată cu investigarea, urmărirea penală şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului Uniunii Europene, cum ar fi fraude transfrontaliere cu TVA de peste 10 milioane de euro.

Fiecare stat participant are un procuror european în cadrul Colegiului EPPO la Luxemburg, care este prezidat de procurorul-şef european, funcţie deţinută în prezent de procuroarea română Laura Codruţa Kovesi, numită în octombrie 2019 şi al cărei mandat se va încheia pe 31 octombrie 2026. De asemenea, fiecare stat participant are cel puţin doi procurori europeni delegaţi, care efectuează investigaţii în ţările lor.

Politică
kovesi, mandat

februarie 23, 2026 0 Comentariu
Deputatul AUR Dan Tănasă, un alt mesaj controversat la adresa lucrătorilor străini din România: „Noi am murit pe front”
de Steliana Costea
Dan Tanasă, deputat AUR, a stârnit noi controverse după ce a distribuit pe pagina sa de socializare o imagine cu soldați români și mesajul: „Noi am murit pe front pentru ca voi să nu muriți de foame fără curierul străin necalificat!”, făcând referire directă la muncitorii străini care activează în domeniul livrărilor.

Postarea este îndreptată în mod special împotriva lucrătorilor imigranți sosiți în România, în principal din Asia, care activează în număr mare în sectorul livrărilor de mâncare. În comentariile de pe postare, Tanasă și-a jignit criticii folosind expresii precum „cetățeni ai unei republici bananiere” și a distribuit un articol despre infracțiunile asociate curierilor străini.

Experții avertizează că astfel de mesaje pot avea efecte grave. În ultima perioadă, în România au fost raportate mai multe incidente în care muncitorii străini sau livratorii de mâncare au fost victime ale unor agresiuni verbale sau fizice pe stradă. Unele voci susțin că o postare anterioară a lui Tanasă ar fi avut legătură cu un incident de acest fel în București, însă deputatul a negat aceste presupuneri. Noua sa postare continuă, însă, retorica xenofobă pe care a afișat-o de-a lungul timpului.

Dan Tanasă este cunoscut în comunitatea maghiară din Transilvania pentru acțiunile sale antimaghiare. De-a lungul anilor, a intentat sute de procese împotriva utilizării simbolurilor comunității maghiare, a steagului secuiesc sau a inscripțiilor bilingve, atacând sistematic drepturile legate de folosirea limbii materne.

Potrivit site-ului Camerei Deputaților, Dan Tanasă, care l-a înjurat în Parlament pe Ionuț Moșteanu, este deputat AUR ales în județul Mureș în decembrie 2020 și președinte al Comisiei pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați. 

Politică
aur, dan tanasa

februarie 23, 2026 0 Comentariu
Washington Post îl compară pe Trump cu Ceaușescu. The Guardian scrie despre impresia de dictatură
de Steliana Costea
SUA seamănă tot mai mult, în aceste zile, cu Coreea de Nord – cu imagini uriașe ale liderului suprem scrutând sever cetățenii și cu numele său inscripționat peste tot, notează unele publicații americane.

Bannerul de pe clădirea Departamentului Justiției este doar cel mai recent exemplu al modului în care președintele Donald Trump și-a impus prezența în viața de zi cu zi a americanilor.

Săptămâna trecută, un banner masiv cu chipul lui Donald J. Trump, a apărut pe fațada sediului Departamentului federal al Justiției din Washington.

Este doar cel mai recent exemplu al modului în care Trump s-a impus în aproape fiecare aspect al vieții americane. Unii critici au numit fenomenul „vibrații de dictator”, scrie The Guardian.

Proporțiile clădirii, culoarea pietrei și clasicismul epurat al arhitecturii ar putea servi drept decor pentru celebrul discurs rostit în 1989 de autocratul român Nicolae Ceaușescu, care și-a mințit fără rușine poporul pentru ultima oară înainte de a fi huiduit, înlăturat de la putere și executat sumar, câteva zile mai târziu, de un tribunal ad-hoc, scrie şi Washington Post.

Politică
ceausescu, trump

februarie 23, 2026 0 Comentariu
Călin Georgescu și Horațiu Potra, la Curtea de Apel București. Judecătorii verifică probele înaintea procesului penal
de Steliana Costea
Călin Georgescu, Horaţiu Potra, fiul şi nepotul acestuia, precum şi ceilalţi inculpaţi din dosarul în care aceştia sunt acuzaţi de acţiuni împotriva ordinii constituţionale vor ajunge la Curtea de Apel Bucureşti.

Instanța ar urma să decidă dacă poate începe procesul pe fond, după analizarea unor probe şi înscrisuri depuse la dosar. La termenul din 22 decembrie 2025, judecătorul de cameră preliminară a încuviinţat cererea formulată de Horaţiu Potra privind depunerea la dosar a unui stick de memorie care conţine două înregistrări video şi a dispus citarea unui martor-asistent la percheziţia din 26 februarie 2025 de la locuinţa din Mediaş a lui Potra. La termenul din 11 februarie, Curtea de Apel Bucureşti a amânat cauza pentru luni, 23 februarie.

La termenul din 22 decembrie 2025, judecătorul de cameră preliminară a încuviinţat cererea lui Potra Horaţiu privind depunerea la dosar a unui memory stick Hama USB 3.0. 64 GB, care conţine două înregistrări video, precum şi cererea de emitere a unei adrese către Poliţia Locală Mediaş. 

„Emite adresă către Primăria Municipiului Mediaş – Direcţia Poliţia Locală pentru a comunica dacă s-a solicitat organelor de poliţie deplasarea la adresa din municipiul Mediaş, (…) la data de 09.12.2024, în caz afirmativ urmând a fi înaintate înscrisurile întocmite şi constatările organelor de poliţie locală”, se mai arăta în soluţia pe scurt din 22 decembrie 2025. 

Tot atunci, judecătorul de cameră preliminară a încuviinţat cererea lui Horaţiu Potra privind audierea unui martor-asistent la percheziţia din 26 februarie 2025 la adresa din Mediaş a acestuia şi a dispus citarea martorului pentru următorul termen stabilit în cauză, în vederea audierii. 

Judecătorul a respins alte solicitări ale lui Potra sau ale altor inculpaţi în cauză.

În 19 ianuarie, instanţa supremă a decis că mercenarul Horaţiu Potra rămâne în arest, iar fiul şi nepotul său, Dorian şi Alexandru Potra, au fost plasaţi în arest la domiciliu. Cei trei au fost aduşi în ţară din Dubai în 20 noiembrie 2025. Hotărârea privind menţinerea arestării preventive a celor trei luată de Curtea de Apel Bucureşti în 9 ianuarie a fost contestată de aceştia la Înalta Curte de Casaţie şi justiţie (ICCJ). 

Horațiu Potra, arestat preventiv pentru tentativă de lovitură de stat

În 21 noiembrie 2025, Horaţiu Potra, fiul şi nepotul său au fost arestaţi preventiv pentru tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor şi nerespectarea regimului materiilor explozive, după ce au fost prinşi în septembrie în Dubai şi au fost aduşi în ţară.

Horaţiu Potra a fost trimis în judecată alături de fostul candidat la Preşedinţie Călin Georgescu şi alţi 20 de inculpaţi acuzaţi că ar fi comis infracţiuni grave pentru destabilizarea României.

În rechizitoriu, procurorii au reţinut că, în contextul hotărârii CCR din 6 decembrie 2024, prin care au fost anulate alegerile prezidenţiale din România, în dimineaţa de 7 decembrie 2024, Călin Georgescu s-a întâlnit, la un complex de echitaţie din Ciolpani, judeţul Ilfov, ”în condiţii de clandestinitate”, cu mercenarul Horaţiu Potra. Potrivit anchetatorilor, că acesta acţiona în zone de conflict internaţional şi desfăşura acţiuni de recrutare şi instruire paramilitară şi l-a susţinut pe Georgescu şi în timpul campaniei electorale, dar şi anterior, în scopul pregătirii acesteia.

Procurorii au informat că, la întâlnirea de la Ciolpani, Georgescu şi Potra au discutat un plan conform căruia mercenarul şi persoane din anturajul său, cu pregătire militară, urmau să desfăşoare ”acţiuni violente cu caracter subversiv”, pentru a deturna manifestaţiile paşnice de la vremea respectivă.

„Strategia urmărea, prin contagiune emoţională şi comportamentală dublată de manipularea emoţiilor colective, în contextul unui moment de maximă tensiune socială, schimbarea ordinii constituţionale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat”, precizau anchetatorii.

Aceştia menţionau că prin acţiunile sale, între care contactarea liderului unei organizaţii radical-naţionaliste şi transmiterea unui îndemn „alarmist şi potenţial manipulator” susţinătorilor săi vizând continuarea votului, Georgescu a întreţinut şi întărit „rezoluţia infracţională” a lui Potra. 

Percheziții în casele lui Horațiu Potra

Procurorii mai arătau că Horaţiu Potra a coagulat un grup paramilitar de 21 persoane, condus de către el, stabilind să se deplaseze cu şapte maşini spre Bucureşti, unde să declanşeze proteste faţă de autorităţile statului, ce urmau să fie deturnate în „acţiuni violente apte să desăvârşească politica revizionistă” a lui Călin Georgescu, „în sensul împiedicării exercitării puterii legitime în stat şi al asigurării reconfigurării ordinii constituţionale, prin detaşarea de principiile sale fundamentale şi de regulile statului de drept”, punând în pericol siguranţa naţională.

În noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, poliţiştii au făcut filtre în zona localităţilor Baloteşti-Săftica, din judeţul Ilfov, şi Măneşti şi Corneşti, din judeţul Dâmboviţa, precum şi în Capitală, oprind şi controlând maşinile, în interiorul cărora s-au găsit cuţite tip briceag, pumnale, cuţite cu lama lungă, bastoane telescopice, spray-uri cu piper, box-uri, topoare şi cozi de topoare, pistoale şi materiale pirotehnice din categoria celor mai periculoase, cu potential de a produce explozii puternice care ar fi putut provoca pagube imense, răni grave şi deces.

Concluzia procurorilor care i-au trimis în judecată pe cei 22 de inculpaţi este că urmarea imediată a acţiunilor acestora a constat în punerea în pericol a securităţii naţionale, prin crearea unei stări de pericol pentru ordinea constituţională, precum şi pentru valorile sociale care protejează exercitarea puterii de stat în condiţiile legii.

În 26-27 februarie 2025, au fost făcute 47 de percheziţii la adrese din judeţele Sibiu, Mureş, Ilfov, Timiş şi Cluj, la apropiaţi ai fostului candidat la alegerile prezidenţiale Călin Georgescu. Percheziţiile au vizat locuinţele a 27 de persoane şi patru sedii de firmă, una dintre persoane fiind mercenarul Horaţiu Potra.

În casa acestuia, într-un seif încastrat sub podea, anchetatorii au descoperit pachete cu teancuri de dolari, politicianul din Mediaş spunând că legea nu îl obligă să îşi ţină banii la bancă. Tot la Potra au fost găsite numeroase arme, el declarând la acea vreme că îşi ”asumă” nerespectarea regimului armenilor şi muniţiei”, dar refuzând să facă alte comentarii cu privire la armele deţinute ilegal.

Politică
calin georgescu, potra