Autor: Steliana Costea

aprilie 27, 2026 0 Comentariu
POLITICO: România, unul dintre ”aliații model” din NATO care au intrat în grațiile SUA. ”Va primi favoarea noastră specială”
de Steliana Costea
România este unul dintre ”aliații modeli” din NATO care au intrat în grațiile administrației Trump pentru sprijinul acordat SUA în războiul din Iran. Casa Albă are, de altfel, chiar și o listă cu țările ”prietenoase” sau ”obraznice”, după caz.

România se află pe lista puținilor ”aliați model” din cadrul NATO ai Statelor Unite pentru sprijinul acordat în războiul din Iran, numele țării noastre regăsindu-se chiar și pe o listă realizată de Casa Albă, care a împărțit statele Alianței în ”obraznice” și ”prietenoase”, scrie POLITICO, citând mai multe surse din NATO și din administrația Trump.

Iar președintele Donald Trump cântărește acum consecințele pentru aliații NATO de pe lista „obraznicilor”, arată sursa citată.

Această acțiune este cel mai recent semn că președintele Donald Trump intenționează să își îndeplinească amenințările împotriva membrilor care nu sunt considerați „aliați model”.

Casa Albă a elaborat ceva asemănător unei liste cu cei „obraznici sau drăguți” dintre țările NATO, în timp ce administrația Trump caută modalități de a-i pedepsi pe aliații care au refuzat să sprijine războiul din Iran.

Efortul, la care oficialii au lucrat înainte de vizita șefului NATO, Mark Rutte, la Washington în această lună, include o prezentare generală a contribuțiilor membrilor din Alianță și le plasează pe niveluri, potrivit a trei diplomați europeni și un oficial american al apărării familiarizat cu planul.

Este cel mai recent semn că președintele Donald Trump intenționează să își îndeplinească amenințările împotriva aliaților care nu respectă dorințele sale. Și este un alt punct de presiune asupra Alianței din ce în ce mai zdrențuite, care a fost afectată de atacurile lui Trump – de la presiunea sa de a anexa Groenlanda, până la avertismentul său privind o retragere completă a SUA din pact.

Șeful Pentagonului, despre ”aliații model”: ”Vor primi favoarea noastră specială”

Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a lansat ideea generală în decembrie. „Aliații model care se impun, precum Israelul, Coreea de Sud, Polonia, din ce în ce mai mult Germania, țările baltice și altele, vor primi favoarea noastră specială”, a spus el. „Aliații care încă nu își fac partea pentru apărarea colectivă se vor confrunta cu consecințe”.

Unul dintre diplomați a spus că lista pare să reflecte acest concept. „Casa Albă are un document de tip ”obraznicsau drăguț”, așa că presupun că gândirea este similară”, a spus persoana respectivă.

Administrația păstrează secrete orice detalii în timp ce planifică opțiuni, potrivit surselor. Iar oficialii au oferit puține clarificări cu privire la care ar putea fi favorurile pentru cei ”drăguți” sau consecințele pentru ”obraznici”.

„Nu par să aibă idei foarte concrete când vine vorba de pedepsirea aliaților răi”, a spus un alt oficial european, căruia, la fel ca alții, i s-a acordat anonimatul pentru a discuta chestiuni diplomatice sensibile. „Mutarea trupelor este o opțiune, dar asta pedepsesc în principal SUA, nu-i așa?”.

Casa Albă și-a exprimat clar frustrarea față de aliați. „Deși Statele Unite au fost întotdeauna alături de așa-zișii noștri aliați, țările pe care le protejăm cu mii de soldați nu au fost alături de noi pe parcursul Operațiunii Epic Fury”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, referindu-se la numele dat operațiunii din Iran de către Pentagon. „Președintele Trump și-a exprimat clar părerea despre această dinamică nedreaptă și, așa cum a spus, Statele Unite își vor aminti asta”.

NATO nu a răspuns la o solicitare de comentarii.

Există puține alternative pentru mutarea trupelor americane din Europa, așa că orice plan potențial ar implica probabil relocarea lor dintr-o țară în alta. Chiar și atunci, o mutare s-ar putea dovedi costisitoare și consumatoare de timp.

Nu este clar ce țări se încadrează în ce categorie sau dacă Rutte știe despre acest efort. Dar românii și polonezii ar putea ajunge să fie unii dintre cei mai mari beneficiari, deoarece ambii rămân în grațiile președintelui Trump și ar primi cu bucurie mai multe trupe americane.

Baza de la Mihai Kogălniceanu, pregătită să primească mai mulți militari americani

Guvernul polonez, care este unul dintre cei mai mari cheltuitori ai NATO pentru apărare, plătește deja aproape toate costurile pentru găzduirea celor 10.000 de soldați americani staționați acolo.

Iar baza aeriană Mihail Kogălniceanu, recent extinsă în România — pe care țara a permis SUA să o folosească pentru războiul aerian din Iran — are suficient loc pentru mai multe trupe americane.

Inițial, Hegseth a folosit retorica aliatului model pentru a se referi la partenerii NATO care și-au mărit cheltuielile pentru apărare în conformitate cu obiectivele de 5% ale Alianței susținute de Trump. Oficialii au făcut referire la aceasta și în Strategia Națională de Apărare lansată în ianuarie.

Departamentul Apărării „va prioritiza cooperarea și angajamentele cu aliații model care își aduc contribuția pentru apărarea noastră colectivă”, a declarat Pentagonul într-un comunicat.

„Făcând acest lucru, îi vom sprijini pe acești aliați pe măsură ce își intensifică apărarea intereselor noastre comune, consolidând în același timp stimulentele pentru ca alți aliați să își aducă contribuția”.

Conceptul ar putea oferi SUA opțiuni de a retrage desfășurările de trupe, exercițiile comune sau vânzările militare de la aliații percepuți ca „răi” și de a le oferi celor „buni”, potrivit a doi dintre oficialii europeni familiarizați cu planul. Hegseth a folosit, de asemenea, termenul „aliat model” în întâlnirile cu membrii NATO, potrivit celui de-al treilea diplomat.

Și i-ar oferi lui Trump mai multe instrumente pentru a diferenția între membrii care au sprijinit eforturile SUA în Iran – cum ar fi înlăturarea blocadei Strâmtorii Hormuz de către Teheran și permiterea utilizării bazelor – și cei care nu au făcut-o.

În timp ce Spania și aliați precum Marea Britanie și Franța fie au respins, fie au amânat cererile de ajutor din partea SUA, România și câteva națiuni mai mici au permis SUA să își folosească bazele aeriene. Bulgaria a sprijinit, de asemenea, în liniște, logistica americană în Orientul Mijlociu.

Spania avea deja probleme cu administrația Trump pentru că a respins obiectivul de 5% al ​​cheltuielilor de apărare ale NATO la summitul alianței de la Haga de anul trecut. Oficialii americani, însă, au lăudat națiunile baltice precum Lituania, Letonia, Estonia și Polonia pentru că s-au clasat constant în fruntea blocului în ceea ce privește cheltuielile militare.

”Pedepsirea” aliaților nu este totuși văzută cu ochi buni

„Președintele Trump a precizat pe bună dreptate că se așteaptă ca aliații și partenerii să intensifice eforturile și să ajute la securizarea acestei căi navigabile vitale din Orientul Mijlociu”, a declarat șeful politicilor Pentagonului, Elbridge Colby, aliaților NATO luna aceasta, în timpul unei reuniuni virtuale a miniștrilor Apărării la care Hegseth a refuzat să participe.

Însă există puține precedente pentru luarea unor astfel de măsuri de pedepsire a aliaților, iar astfel de idei se confruntă deja cu respingere pe Dealul Capitoliului.

„Nu este util atunci când liderii americani vorbesc despre alianțele noastre cu dispreț”, a declarat senatorul Roger Wicker (republican din Mississippi) înaintea unei audieri privind forțele americane din regiunea indo-pacifică. „Trebuie să fim clari cu privire la numeroasele beneficii politice, strategice și morale pe care țara le primește de pe urma alianțelor sale”.

Și unii foști oficiali se îndoiesc că administrația Trump are resursele necesare pentru a gestiona o altă criză existențială a Alianței.

„Trump și echipa sa sunt ocupați să încerce să se scoată din mlaștina auto-provocată”, a declarat Joel Linnainmäki, un fost oficial finlandez care a lucrat la aderarea țării sale la NATO în 2023. „Probabil că administrația nu are resursele necesare pentru a deschide un alt front ostil cu Europa atâta timp cât războiul continuă”.

Politică
romania, sua

aprilie 27, 2026 0 Comentariu
Bolojan: „Accesarea fondurilor europene este vitală pentru dezvoltarea României”. 9 jaloane de care depind peste 7 mld. euro
de Steliana Costea
Accesarea fondurilor europene este vitală pentru dezvoltarea României, a declarat luni premierul Ilie Bolojan, precizând că cele 10 miliarde de euro din programul PNRR, care trebuie atrase până în august, reprezintă o treime din totalul investiţiilor.

Într-o postare pe Facebook, premierul arată ce se poate finanţa cu aceşti bani.

O bună parte a construcţiei de autostrăzi (Autostrada Moldovei, de exemplu), de şcoli şi spitale, lucrări de electrificare a căilor ferate şi reabilitarea clădirilor publice. Sunt lucrări care schimbă faţa localităţilor şi contribuie la dezvoltarea regiunilor – menţionează şeful Guvernului.

”Pentru a încasa aceşti bani europeni, ne-am angajat să facem reforme şi să îndeplinim anumite condiţii, aşa-numitele jaloane. Până în vară mai avem câteva zeci de jaloane de îndeplinit. Fiecare înseamnă bani: îi primim dacă îndeplinim jaloanele sau îi pierdem dacă nu le atingem. Ministerul Proiectelor Europene a inventariat cele mai importante 9 jaloane, de care depind peste 7 miliarde de euro, de care vom avea nevoie pentru a putea termina lucrările de investiţii”, a spus Bolojan.

În ceea ce priveşte atingerea jaloanelor, Ilie Bolojan subliniază că trebuie aprobate 9 legi care vor reglementa diferite domenii, de la salarizarea în sectorul public şi până la aspecte fiscale sau din energie.

”Votarea celor 9 legi va fi, dincolo de dispute şi abordări diferite, un test de responsabilitate pentru clasa politică din România. Accesarea fondurilor europene, prin îndeplinirea jaloanelor şi definitivarea investiţiilor, derularea plăţilor către beneficiari, terminarea lucrărilor şi recepţia acestora sunt priorităţile Guvernului în perioada următoare”, a arătat prim-ministrul.

Preşedintele Nicuşor Dan are consultări, luni, la Palatul Cotroceni, cu liderii partidelor pro-europene despre programele SAFE şi PNRR.

Principalele jaloane sunt:

*** Jalon nr. 431;

Coordonator: Agenţia Naţională de Integritate / Ministerul Justiţiei;

Măsură: Actualizarea cadrului juridic de integritate pentru funcţia publică;

Denumire: Intrarea în vigoare a legii consolidate privind integritatea;

Indicator: Legea consolidată privind integritatea va intra în vigoare în urma unei evaluări şi analize prealabile a legilor existente privind integritatea;

Penalizare: 771 milioane euro.

*** Jalon nr. 509;

Coordonator: Ministerul Agriculturii;

Măsură: Crearea unui cadru juridic pentru utilizarea terenurilor de stat ca zone de accelerare pentru investiţiile în surse regenerabile de energie;

Denumire: Intrarea în vigoare a actelor juridice;

Indicator: Lege pentru introducerea unui cadru privind utilizarea terenurilor aflate în proprietatea statului, administrate de Agenţia Domeniilor Statului (ADS), ca zone de accelerare a investiţiilor în surse regenerabile de energie (SRE);

Penalizare: 771 milioane euro.

*** Jalon nr. 315;

Coordonator: Ministerul Dezvoltării;

Măsură: Dezvoltarea sistemului de planificare – Codul amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor;

Denumire: Intrarea în vigoare a Codului amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor;

Indicator: CATUC va cuprinde:

* reducerea termenelor pentru emiterea actelor administrative, precum şi introducerea de noi mecanisme pentru asigurarea proceselor administrative digitalizate în construcţii;

* posibilitatea de a crea structuri de planificare la nivelul zonelor urbane funcţionale;

* cerinţe privind actualizarea şi transpunerea planurilor spaţiale şi urbane în sistemele de informaţii geografice (SIG), precum şi cerinţe privind alinierea acestora la următoarele principii ale politicii urbane a României: promovarea transportului durabil şi creşterea siguranţei rutiere, utilizarea soluţiilor bazate pe natură/infrastructurii verzi şi albastre, inclusiv la nivelul zonelor urbane şi rurale funcţionale;

* cerinţa ca documentele de planificare urbană actualizate să includă dispoziţii care vizează reducerea timpului de deplasare şi a distanţei pentru populaţia din zonele urbane şi rurale funcţionale;

Penalizare: 972 milioane euro.

*** Jalon nr. 119a;

Coordonator: Ministerul Energiei;

Măsură: Reforma pieţei de energie electrică, prin înlocuirea cărbunelui din mixul energetic şi susţinerea unui cadru legislativ şi de reglementare stimulativ pentru investiţiile private în producţia de electricitate din surse regenerabile;

Denumire: Scoaterea din operare a capacităţii de producţie a energiei electrice pe bază de cărbune/lignit de 710 MW;

Indicator: Modificarea legii decarbonizării, în funcţie de concluziile studiului de adecvanţă realizat pentru Transelectrica, pentru a reglementa capacitatea de producţie a energiei electrice pe bază de cărbune necesară a fi menţinută în operare;

Penalizare: 771 milioane euro.

*** Jalon nr. 128;

Coordonator: Ministerul Energiei;

Măsură: Decarbonizarea sectorului de încălzire-răcire;

Denumire: Intrarea în vigoare a actelor legislative care introduc măsuri de decarbonizare a sectorului încălzirii şi răcirii;

Indicator: Legislaţie care introduce măsuri de decarbonizare a sectorului încălzirii şi răcirii:

* responsabilităţile care revin autorităţilor centrale şi locale pentru gestionarea sectorului încălzirii şi răcirii şi extinderea aplicării Legii privind guvernanţa corporativă la furnizorii de încălzire centralizată;

* cadrul pentru asigurarea sustenabilităţii şi trasabilităţii biomasei, în vederea prevenirii oricărui impact negativ al utilizării bioenergiei asupra biodiversităţii şi pădurilor;

* dispoziţii privind diversificarea mixului energetic în sectorul încălzirii şi răcirii, reducând componenta de biomasă forestieră;

* permiterea prosumatorilor (inclusiv blocurilor de apartamente şi asociaţiilor de locatari) să producă şi să vândă excesul de energie solară şi, eventual, eoliană, în forme mai flexibile, precum şi introducerea de stimulente, inclusiv compensaţii cantitative;

Penalizare: 771 milioane euro

*** Jalon nr. 197;

Coordonator: Ministerul Finanţelor;

Măsură: Reforma Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) prin digitalizare;

Denumire: Reforma structurală a ANAF şi modificările legislative pentru creşterea gradului de respectare a obligaţiilor fiscale;

Indicator: Legislaţie privind sistemul de bonificaţie al inspectorilor ANAF (bonus-malus);

Penalizare: 771 milioane euro.

*** Jalon nr. 4;

Coordonator: Ministerul Mediului;

Măsură: Reconfigurarea mecanismului economic al Administraţiei Naţionale “Apele Române” (ANAR), în vederea asigurării modernizării şi întreţinerii sistemului naţional de gospodărire a apelor;

Denumire: Intrarea în vigoare a legii care introduce modificări pentru reglementarea noului mecanism economic pentru resursele de apă din România;

Indicator: Legislaţie pentru reglementarea noului mecanism economic pentru resursele de apă din România. Noul mecanism va spori corelarea dintre sistemul de venituri în domeniul apelor, reglementat de ANAR, şi costurile aferente fiecărei categorii de utilizatori pe care îi aprovizionează;

Penalizare: 972 milioane euro.

*** Jalon nr. 420;

Coordonator: Ministerul Muncii;

Măsură: Dezvoltarea unui sistem de salarizare echitabil şi unitar în sectorul public;

Denumire: Intrarea în vigoare a noului cadru juridic privind remunerarea angajaţilor din sectorul public;

Indicator: Legislaţie privind remunerarea angajaţilor din sectorul public, care va stabili o metodologie de calcul unificată, pentru a asigura un sistem salarial sustenabil din punct de vedere fiscal, echitabil şi legat de performanţă;

Penalizare: 771 milioane euro.

*** Jalon nr. 442;

Coordonator: Secretariatul General al Guvernului;

Măsură: Îmbunătăţirea cadrului procedural de implementare a principiilor guvernanţei corporative în cadrul întreprinderilor de stat;

Denumire: Reducerea numirilor interimare în consiliile de administraţie/de supraveghere cu 50% pentru întreprinderile deţinute de stat la nivel central şi cu 10% pentru cele deţinute la nivel local;

Indicator: Legislaţie privind reglementarea regimului proporţional pentru obligaţiile de raportare ale întreprinderilor deţinute de stat, aflate în responsabilitatea autorităţilor publice locale;

Penalizare: 771 milioane euro. 

Politică
fonduri europene

aprilie 27, 2026 0 Comentariu
PSD și AUR au anunțat că au început demersurile pentru inițierea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului Bolojan
de Steliana Costea
Liderii PSD și AUR, Marian Neacșu și Petrișor Peiu, au anunțat luni dimineață că formațiunile politice pe care le reprezintă au început demersurile comune pentru inițierea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului Bolojan.

De asemenea , după acest anunț, președintele AUR George Simion a precizat că moțiunea de cenzură va fi depusă după ce vor fi strânse cel puțin 233 de semnături ale parlamentarilor.

„În urma mai multor discuţii între conducerile partidelor noastre s-a decis ca eu şi domnul Perişor Peiu (n. red. liderul senatorilor AUR) să ne ocupăm de partea tehnică a unei moţiuni de cenzură comune. Este un lucru exclusiv tehnic. Abordarea politică va fi probabil explicitată în cursul acestei zile, de către preşedinţii de partide. Aşa cum cunoaşteţi, noi avem la ora 14.00 un BPN în care se va lua decizia finală”, a declarat social-democratul Marian Neacşu, fost vicepremier în Guvernul lui Ilie Bolojan.

La rândul său, liderul sentatorilor AUR, Petrişor Peiu, a explicat că, împreună cu PSD, partidul său face „un demers comun” de redactare a unei moţiuni de cenzură pentru a fi dezbătută în Parlament „undeva la începutul lunii mai”, cu scopul demiterii Guvernului Bolojan. 

„Cele două partide vor avea şedinţe în forurile de conducere şi veţi avea şi reacţii, şi abordări, şi explicaţii politice undeva în această după-amiază, deocamdată, în spiriul transparenţei, noi vă anunţăm că am declanşat demersul tehnic de a scrie acea moţiune”, a precizat Peiu. 

Marian Neacșu, fost vicepremier PSD în Guvernul Bolojan: ”Colegii parlamentari din toate partidele care au propuneri de text și care să susțină prin semnătură sunt bineveniți”.

Petrișor Peiu: ”Nu e niciun pact cu PSD, deocamdată este o discuție comună pentru a nu risca să avem două moțiuni și să cadă amândouă. Deocamdată avem această discuție, să vedem după ce o finalizăm ce urmează”.

Petrișor Peiu: ”Nu am discutat absolut nimic despre guvernare”.

Președintele AUR: Pe 5 mai am putea avea un vot pentru ”debarcarea” Guvernului Bolojan!

După anunțul făcut de Neacșu și Peiu, și președintele AUR, George Simion, a susținut o declarație de presă în care a vorbit despre această inițiativă parlamentară comună, PSD și AUR, care vrea să-l demită pe ilie Bolojan.

”Decizia AUR este de a da jos Guvernul Bolojan. În acest sens vom iniția alături de celelalte partide care semnează moțiunea de cenzură, și aici mă refer la toate formațiunile și la toți parlamentarii interesați, în momentul în care vom avea strânse minim 233 de semnături, moțiunea de cenzură va fi depusă. Și dacă totul merge conform planului stabilit, pe data de 5 mai vom avea un vot pentru debarcarea Guvernului Bolojan.”, a spus Simion.

AUR: ”Depunem această moțiune și pentru a opri vânzarea activelor strategice ale românilor”

În discursul său, președintele AUR s-a referit și la planul Guvernului Bolojan de reformare a companiilor de stat care înregistrează pierderi.

De altfel, acest subiect a devenit unul dintre principalele motive de ceartă dintre premierul Ilie Bolojan și liderul social-democraților Sorin Grindeanu. PSD s-a opus ferm planurilor de privatizare celor 22 de companii de stat vizate de Guvern și, astfel, și-a anunțat plecarea din coaliția de guvernare. Sorin Grindeanu l-a acuzat pe Ilie Bolojan că „ne vinde țara” și chiar s-au gândit la o lege ca să „apere” ei companiile de stat.

Şi premierul Ilie Bolojan a declarat că este în lucru o listă de companii care ar putea fi listate la bursă, prin vânzarea de pachete minoritare de acţiuni, în funcţie de profilul fiecăreia.

Acum, George Simion a anunțat că moțiunea de cenzură vizează și acest plan al premierului Bolojan.

”Depunem această moțiune și pentru a opri vânzarea activelor strategice ale românilor. Domnul Bolojan, domnul Nicușor Dan sau vreun alt domn care nu au susținere populară sau care și-au trădat alegătorii, nu au dreptul să vândă Hidroelectrica și vom face orice stă în puterile noastre pentru a opri vânzarea activelor strategice profitabile. Vedem din partea acestui Guvern promisiuni de care nu se ține. A spus că vor reduce cheltuielile statului. Cheltuielile cu aparatul bugetar în 2025 au fost la fel, nu au scăzut față de 2024, deși pensiile au fost înghețate, deși avem inflație, deși avem deficit bugetar. Așadar, AUR va depune în cel mai scurt timp și mâine, dacă se vor strânge minim 233 de semnături, o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan”, a mai spus George Simion.

Politică
aur, psd

aprilie 24, 2026 0 Comentariu
Cele 3 reforme pe care vrea să le treacă rapid Ilie Bolojan fără miniștrii PSD: creșterea vârstei de pensionare la militari, scoaterea băieților deștepți din piața energiei și legea salarizării bugetarilor
de Steliana Costea
Premierul Ilie Bolojan are trei proiecte de reformă pe care vrea să le promoveze urgent în absența miniștrilor PSD, potrivit informațiilor G4Media. E vorba despre penalizarea companiilor care au blocat piața energiei electrice, noua lege a salarizării bugetarilor (care e jalon în PNRR) și creșterea vârstei de pensionare în armată, poliție, jandarmerie și servicii.

Șeful guvernului, pus de PSD sub presiune să demisioneze, a anunțat încă de marți într-un interviu la Știrile Pro TV că după ce miniștrii PSD vor demisiona, guvernul va demonstra că „se poate guverna mai bine decât cu frâna de mână trasă”.

Ieftinirea energiei

Bolojan și-a asumat ca interimar postul de ministru al Energiei, unde îl va înlocui pe ministrul demisionar Bogdan Ivan. Premierul a vorbit deseori în ultima perioadă despre blocarea artificială a pieței energiei de companii ale unor ”băieți deștepți”, în complicitate cu Transelectrica, compania de stat controlată de PSD.

El a explicat într-un interviu pentru G4Media din 27 martie mecanismul prin care piața energiei electrice a fost blocată, ceea ce a dus la scumpirea energiei: Transelectrica a emis prea multe ATR-uri (avize tehnice de racordare) pentru companii care ulterior tranzacționează aceste ATR-uri către firmele care vor cu adevărat să facă producție. ”Prin faptul că am ocupat capacitatea de a te conecta la rețelele noastre, am blocat pur și simplu investițiile în energie sau le-am scumpit foarte mult”, a spus el.

Printre marii beneficiari ai acestor scheme se numără, potrivit informațiilor G4Media, și oameni de afaceri legați de fostul mogul Sorin Ovidiu Vîntu.

Ce vrea să facă premierul pentru a-i decupla pe aceștia de la rețeaua pe care au blocat-o? A explicat tot în interviul pentru G4Media: ”vom impune niște restricții pentru cei care le-au primit deja (avizele tehnice de racordare – n.red.) în așa fel încât să le crească garanțiile că dacă nu fac acele investiții, vor pierde 20% din valoarea acelei investiții (…) Din punctul meu de vedere, prețul la energie poate să scadă cu 10-20% fără probleme, prin câteva măsuri”.

Ca premier și ministru interimar al Energiei, Bolojan va putea să modifice legislația existentă prin ordonanțe de urgență, hotărâri de guvern sau simple ordine de ministru, au declarat pentru G4Media surse guvernamentale.

Noua lege de salarizare pentru bugetari

Salarizarea bugetarilor este un jalon important în PNRR, care avea ca termen inițial anul 2023. Ea a fost amânată de guvernele Ciucă și Ciolacu pentru a nu provoca tensiuni în societate în perioadele electorale, dar acum ea trebuie aprobată până la 31 august pentru a nu pierde 770 de milioane de euro, valoarea penalizării pentru neîndeplinire.

Un draft al proiectul legii a fost elaborat de Ministerul Muncii, condus până acum de Florin Manole, dar, potrivit informațiilor G4Media, el ar fi adus o cheltuială suplimentară la bugetul statului de câteva miliarde de lei anual. Or, miza este așezarea acestei salarizări pe baze corecte și sustenabile pentru buget, după cum arată PNRR asumat de România.

Legea, care urmează să intre în vigoare treptat, începând din 2027, ar putea fi adoptată de guvernul Bolojan fie prin procedura normală, fie prin asumarea răspunderii în Parlament. Nu e clar dacă premierul va risca să își asume răspunderea acum, în plină criză politică, când PSD sau opoziția ar putea depune o moțiune de cenzură, dar în guvern există opinia că nici PSD și nici AUR nu și-ar asuma o moțiune de cenzură când miza e reprezentată de aproape un miliard de euro din fondurile europene.

Creșterea vârstei de pensionare la militari

Ilie Bolojan a anunțat încă de anul trecut că vrea să revizuiască pensiile militare (armată, poliție, servicii, jandarmerie etc.), pentru a crește vârsta de pensionare la fel ca la magistrați. În acest moment, unii angajați din sistemul de securitate și ordine publică se pot pensiona la 48 de ani.

În interviul pentru G4Media din 27 martie, el a explicat cum vrea să modifice legea actuală: ”lucrurile trebuie gândite în două etape: modificarea generală a legii de pensionare în aceste zone și particularizarea pe fiecare sector. Pentru că una este să fii la Jandarmerie la pază la o instituție publică fără probleme și poți să stai în pază liniștit până la 65 de ani. Și alta este să fii într-un batalion de intervenție, de restabilire a ordinii, la brigada de jandarmi, unde ai nevoie de o anumită forță fizică și unde trebuie gândită o formulă de echivalare a anilor lucrați în așa fel încât să permită o pensionare accelerată. Dar nu pentru toată lumea”.

Potrivit informațiilor G4Media, premierul vrea să adopte reforma ca proiect de lege care să fie ulterior trimis Parlamentului pentru dezbatere.

De ce guvernul poate lucra mai rapid fără miniștrii PSD

Bolojan a spus în interviul pentru Pro TV că guvernul poate lucra mai bine fără miniștrii PSD. Una dintre posibilele explicații e dispariția mecanismului de blocare reprezentat de întârzierea avizelor de către miniștrii social-democrați. Acum, principalele ministere avizatoare, Finanțele și Justiția, sunt ocupate de PNL prin Alexandru Nazare, respectiv Cătălin Predoiu.

De asemenea, ministerele inițiatoare – Energie, Armată, Muncă – sunt conduse acum de miniștri PNL și USR.

Guvernul Bolojan funcționează cu puteri depline și după demisia miniștrilor PSD. El poate adopta ordonanțe de urgență, ordonanțe simple, poate trimite proiecte legislative în Parlament și își poate asuma răspunderea în fața legislativului.

Politică
BOLOJAN, reforme

aprilie 24, 2026 0 Comentariu
Liderul extremist George Simion, derapaj grav la adresa lui Nicușor Dan: ”Avem un individ pus la Cotroceni, paraplegic”
de Steliana Costea
Președintele AUR, extremistul George Simion, a avut joi un derapaj grav la adresa președintelui Nicușor Dan, pe care l-a calificat drept ”paraplegic” într-un discurs dedicat situației de la combinatul Azomureș. Simion, care a utilizat violența fizică și de limbaj ca armă politică, s-a răfuit cu șeful statului pentru că acesta nu a invitat AUR la consultările desfășurate miercuri la Cotroceni doar cu partidele care fac parte din coaliția de guvernare.

”Avem un individ pus la Cotroceni, paraplegic, care în loc să se preocupe de criza de la Azomureș, are o problemă cu AUR-ul și nu vrea să dialogheze cu AUR-ul. Și singura lui concentrare este pe faptul că aur nu trebuie să fie chemat la consultări și nu trebuie să discute în cadrul democratic cu celelalte partide ale țării de el”, a spus Simion în fața activului de partid, potrivit înregistrării de pe contul oficial de facebook AUR.

Nimeni din sală nu a reacționat la remarca jignitoare făcută de Simion.

George Simion a pierdut alegerile prezidențiale din mai 2025 în fața lui Nicușor Dan după ce a evitat dezbaterile publice cu acesta.

Liderul extremist l-a jignit și în trecut pe Nicușor Dan, calificându-l în repetate rânduri drept autist.

Ultimul derapaj fusese înregistrat în octombrie 2025. Șeful cu retorică pro-rusă al partidului extremist AUR a scris atunci pe facebook: ”V-am spus că e autist și nu m-ați crezut”.

Paraplegia este o paralizie a jumătății inferioare a corpului, inclusiv a picioarelor, cauzată de leziuni ale măduvei spinării sau afecțiuni neurologice. Mii de români suferă de această afecțiune gravă.

Politică
derapaj, simion

aprilie 24, 2026 0 Comentariu
Se caută 55.000 muncitori cu salarii de până la 7.000 €. E nevoie de sudori, electricieni și șoferi
de Steliana Costea
Deficit major de forță de muncă în Europa. Angajatorii caută personal în sectoare esențiale precum IT, sănătate și construcții. Cele mai căutate meserii sunt cele specializate, iar salariile pot urca până la 7.000 de euro lunar.

Țările europene își actualizează condițiile pentru recrutarea de lucrători din străinătate. În cadrul Legii Migrației Calificate, mai multe state europene vor angaja personal din afara Uniunii Europene, iar printre ele se află și Irlanda.

Pentru milioane de oameni care își doresc o carieră în Europa, direcția se schimbă în 2026. Dacă până acum destinațiile tradiționale erau Germania și Olanda, noua atracție devine Irlanda. Țara insulară, cunoscută și ca “Silicon Valley al Europei”, își extinde masiv piața muncii pentru a acoperi deficitul de personal.

Autoritățile irlandeze au anunțat deja pe platformele de recrutare, că vor publica oferte de muncă pentru străini, în cadrul cărora aproximativ 55.000 de persoane vor putea primi atât drept de muncă, cât și drept de ședere. Salariile pot ajunge în anumite domenii până la 7.000 de euro pe lună.

Irlanda găzduiește sediile europene ale unor giganți tehnologici precum Google, Apple, Meta și Microsoft. Creșterea rapidă a economiei a dus însă la o lipsă acută de forță de muncă, nu doar în IT, ci și în construcții, sănătate, logistică și servicii. Pentru a remedia situația, guvernul irlandez a extins lista ocupațiilor esențiale și a simplificat procesul de acordare a vizelor pentru muncitorii calificați din afara Uniunii Europene.

Ce salarii oferă angajatorii

În sectorul tehnologiei, inginerii software și specialiștii în securitate cibernetică au salarii de început cuprinse între aproximativ 6.000 și 7.500 de euro pe lună.

În domeniul sănătății, asistenții medicali și medicii specialiști se află printre cei mai căutați profesioniști. Un medic specialist poate ajunge la venituri lunare care depășesc 7.000 de euro, la care se pot adăuga diverse bonusuri sau plăți suplimentare.

În construcții și inginerie, salariile sunt de asemenea ridicate, iar şefii de șantier și inginerii electricieni câștigă, în general, între 5.000 și 6.500 de euro pe lună. Sudorii, instalatorii sau șoferii de camion pot câştiga între 3.500 și 4.500 de euro pe lună

Condiţii pentru a aplica

Autoritățile din Irlanda au anunțat principalele condiții și documente necesare pentru cei care doresc să lucreze aici. Cel mai important pas pentru obținerea unui loc de muncă este primirea unei oferte oficiale din partea unei companii din Irlanda. După obținerea acestei oferte, procesul de angajare și obținere a permisului de muncă devine mult mai rapid și mai simplu.

Cunoașterea limbii engleze este esențială, chiar dacă nu este întotdeauna necesar un test oficial de limbă. Este important ca aplicanții să poată susține interviuri de angajare în limba engleză. De asemenea, deținerea unei calificări profesionale recunoscute internațional sau a unei diplome poate oferi un avantaj semnificativ în procesul de selecție. Documentele necesare pentru aplicare includ: un pașaport valabil, contractul de muncă aprobat, CV-ul și diplomele sau certificările profesionale, precum și cazierul judiciar.

Pentru persoanele care nu reușesc să obțină imediat o ofertă de muncă, Irlanda oferă și o variantă alternativă, Viza Stamp 2 permite înscrierea la o școală de limbi străine prin programul Work and Study, care include un curs de aproximativ 25 de săptămâni. Pe durata acestuia, studenții pot lucra legal până la 20 de ore pe săptămână pentru a-și acoperi cheltuielile de trai. În același timp, pot căuta un loc de muncă stabil, cu scopul de a trece ulterior la un permis de muncă de tip Stamp 1 sau Stamp 4.

Social
locuri de munca, salarii

aprilie 24, 2026 0 Comentariu
Un val polar aduce o nouă răcire în România. De când se instalează asupra țării noastre și cum va fi vremea de 1 Mai
de Steliana Costea
Un val de aer rece asociat unui jet polar va afecta România începând de luni, 27 aprilie, când țara noastră va ajunge într-o zonă de interacțiune între un ciclon activ și un anticiclon, anunță ANM. Meteorologii avertizează că urmează o perioadă cu vreme schimbătoare, intensificări ale vântului și oscilații termice până la începutul lunii mai. Până atunci, valorile termice vor fi în creștere în sudul, sud-estul și parțial în centrul țării.

Potrivit specialiștilor, vineri, 24 aprilie, vântul se mai domolește, însă vor continua intensificările locale, cu viteze de 45–55 km/h în Maramureș, Transilvania, Moldova și Oltenia.

Valorile termice vor fi în creștere în sudul, sud-estul și parțial în centrul țării, în timp ce în restul regiunilor vor rămâne apropiate de cele înregistrate în ziua anterioară. Cerul va fi variabil pe parcursul zilei, iar ploile vor apărea izolat și vor fi slabe. La altitudini mari sunt posibile precipitații mixte, cu șanse mai ridicate în nordul Carpaților Orientali, potrivit Administrația Națională de Meteorologie.

Situația se schimbă din nou în weekend. „La sol ne vom afla la zona de contact dintre un activ ciclon și un anticiclon”, transmit meteorologii.

Cum va fi vremea în weekendul 25-26 aprilie

Astfel, din noaptea de sâmbătă spre duminică până luni dimineață, gradientul baric și termic se va intensifica, pe fondul unui ciclon care traversează Câmpia Rusă și al unui anticiclon poziționat în zona Arhipelagului Britanic, concomitent cu coborârea jetului polar peste estul Europei.

În aceste condiții, duminică, 26 aprilie, vântul va sufla din nou cu putere în toată țara, cu rafale de 45–60 km/h și local 70–80 km/h, în special în Transilvania și Moldova. La munte, viteza vântului va ajunge la 80–120 km/h.

Din punct de vedere termic, vremea se va încălzi treptat până duminică, atunci când în sud și sud-est temperaturile vor atinge frecvent 23–24 de grade și izolat 25 de grade în Lunca Dunării. De luni, însă, pătrunderea unei mase de aer polar dinspre nord va aduce o nouă răcire.

Prognoza de 1 Mai: ploi și temperaturi sub normal

Pentru perioada 30 aprilie – 3 mai, care coincide cu minivacanța de 1 Mai, vremea va fi instabilă, caracterizată de un blocaj de tip Omega în troposfera medie. Acesta favorizează transportul aerului umed dinspre Marea Mediterană către România.

În aceste condiții, sunt așteptate ploi în cea mai mare parte a țării și temperaturi diurne modeste, sub valorile normale pentru această perioadă, cu maxime cuprinse între 10 și 17 grade.

Meteorologii atrag însă atenția că prognozele pe termen mai lung de 5–7 zile au un grad ridicat de incertitudine, astfel că evoluția vremii în minivacanța de 1 Mai poate suferi modificări, existând șanse pentru condiții mai favorabile.

Actualitate
val polar

aprilie 24, 2026 0 Comentariu
Miniștrii PSD au demisionat, secretarii de stat PSD au rămas. Câți oameni mai au social-democrații în Guvernul Bolojan
de Steliana Costea
Cei șase miniștri PSD, vicepremierul social-democrat și secretarul general al Guvernului vor pleca, însă ce rămâne în urma lor? Oamenii din eșalonul 2 din partidul condus de Sorin Grindeanu își păstrează, cel puțin pentru moment, funcțiile. Ei își vor da demisia doar în cazul în care PSD va decide că depune moțiune de cenzură în Parlament, conform surselor HotNews. Mai este și o altă variantă.

• PSD a avut 78 de oameni numiți în ministere și în teritoriu. Aproape 90% dintre ei sunt și astăzi în funcții, potrivit unor date obținute de HotNews. 

În ministerele Guvernului Bolojan sunt 49 de secretari de stat și subsecretari de stat numiți la propunerea PSD, conform informațiilor HotNews. Este vorba doar de ministere, nu și de numirile făcute de social-democrați în diferite instituții, unde sunt unele funcții cu rang de secretar de stat. 

Spre comparație, potrivit datelor obținute de HotNews, PNL are 23 de secretari și subsecretari de stat în Guvern, USR – 17, UDMR – 12, iar Minoritățile Naționale ocupă o singură astfel de funcție, din cele două poziții alocate.  

Aceste poziții au fost negociate în iunie 2025, atunci când a fost creată coaliția de guvernare PSD-PNL-USR-UDMR-Minorități, între timp destrămată. 

PSD mai are și 21 de prefecți 

Pe lângă cei 49 de secretari și subsecretari de stat, PSD mai are și 21 de prefecți, conform înțelegerii de anul trecut din coaliția între timp destrămată. 

Celelalte funcții de prefecți au revenit către PNL (13 prefecți), USR (4) și UDMR (4).

Câți pleacă, câți rămân 

Deci numărul de numiri făcute de PSD la acest nivel – secretari de stat, subsecretari de stat și prefecți – este de 70. Din nou – cu precizarea că nu sunt „centralizați” și secretarii de stat din alte instituții de stat. 

Toți sunt încă în funcții. Au demisionat cei șase miniștri, vicepremierul și secretarul general al Guvernului (demisie care va fi înregistrată după ce Nicușor Dan semnează decretul de vacantare a posturilor de ministru). 

Asta înseamnă că, după demisia miniștrilor și a celorlalți doi oficiali, aproape 90% din oamenii PSD sunt încă în aparatul guvernamental – fie la Palatul Victoria, fie la ministere, fie la prefectură. 

Își vor da cei rămași demisia? 

Este posibil ca și secretarii de stat și subsecretarii de stat din ministere, plus prefecții PSD, să-și dea demisia în perioada următoare. Acest lucru se va întâmpla doar în situația în care PSD va ajunge la concluzia că cea mai bună variantă pentru a-l da jos pe Ilie Bolojan este depunerea unei moțiuni de cenzură în Parlament, conform surselor HotNews. 

De astfel, întrebat de acest aspect, vicepremierul PSD Marian Neacșu, demisionar între timp, a spus că aceștia își vor da demisia „odată cu moţiunea de cenzură”.

Planul pregătit de PSD este următorul: când și dacă va fi luată decizia clară de depunere a moțiunii de cenzură, atunci își vor da demisia din Guvern și secretarii și subsecretarii de stat ai PSD, dar și prefecții social-democrați. Tot atunci și Sorin Grindeanu își va da demisia de la șefia Camerei Deputaților. 

Îi va demite Bolojan? 

De când miniștrii PSD și-au dat demisia, Bolojan nu a mai vorbit public despre acest scenariu. Într-o declarație de presă după demisia miniștrilor PSD, el le-a mulțumit acestora „pentru colaborarea din ultimele zece luni” și apoi a anunțat cine sunt interimarii.

Premierul a vorbit însă despre secretarii de stat ai PSD în interviurile acordate la B1, precum și la RRA, înainte de referendumul intern al social-democraților în care s-a decis să-i fie retras sprijinul politic. 

„Dacă sunt oameni care consideră că e greșit să facă parte din Guvernul Bolojan, atunci trebuie să le redai libertatea”, a spus premierul, în interviul acordat la RRA. 

Iar la B1 a vorbit despre „o decizie rațională de a-i înlocui”. 

„În condițiile în care ai oameni care reprezintă Guvernul care îl critică pe premier prin postări, ceea ce nu se face în niciun guvern din lumea asta, dacă nu au demnitatea să demisioneze, trebuie să le-o redai, eliberându-i din funcție. Oamenii care nu înțeleg că a fi într-un guvern înseamnă și un act de responsabilitate și decență publică, decizia rațională e să îi înlocuiești”, a spus premierul. 

Acuzații din PNL: „Duplicitate politică”

Până când devine mai clar dacă secretarii de stat își vor da demisia sau vor fi demiși, cele două tabere continuă acuzațiile, iar subiectul este adesea adus în prim plan. 

PSD a spus, într-un comunicat, că premierul „nu mai are legitimitatea democratică de a exercita funcția de conducere” după demisia miniștrilor, iar PNL a răspuns prin secretarul general al partidului Dan Motreanu, cu o invitație pentru ca partidul să-și retragă secretarii de stat și prefecții. 

„Duplicitate politică, marca PSD: Bolojan este ilegitim pentru miniștrii PSD, care au demisionat, și legitim pentru secretarii de stat și prefecții PSD, care nu demisionează”, a transmis Dan Motreanu pe Facebook. 

„O adevărată ieșire de la guvernare înseamnă renunțarea la toate funcțiile obținute politic, nu pe bucăți, nu de fațadă. Demisiile miniștrilor PSD ar trebui să fie urmate de retragerea tuturor celor numiți politic din partea partidului, cum ar fi secretarii de stat sau prefecții”, a transmis Motreanu. 

Politică
psd

aprilie 24, 2026 0 Comentariu
Tudor Gheorghe, transportat la spital, după ce i s-a făcut rău și a căzut, într-un hotel din Iași
de Steliana Costea
Artistul și compozitorul Tudor Gheorghe, în vârstă de 80 de ani, a fost transportat la Spitalul de Neurochirurgie din Iași, după un incident petrecut joi la un hotel din Iași, au confirmat surse medicale și judiciare pentru HotNews.

Cel care a sunat la 112 este fiul artistului.

„La data de 23 aprilie a.c., Secția nr. 3 Poliție Iași a fost sesizată, prin apel 112, de către un bărbat, de 52 de ani, cu privire la faptul că tatăl său, de 80 de ani, în timp ce se afla în incinta unui hotel, din municipiul Iași, a căzut și s-a lovit la nivelul capului”, a transmis IPJ Iași, într-un comunicat.

Este vorba despre Tudor Gheorghe, unul dintre cei mai apreciați artiști români, au confirmat surse medicale pentru HotNews. Artistului i s-a făcut rău la hotelul unde era cazat și a căzut. A fost preluat de ambulanță și transportat la Spitalul de Neurochirurgie din Iași, potrivit surselor HotNews.

„La fața locului s-au deplasat polițiștii, precum și un echipaj medical, constatând faptul că cele sesizate se confirmă, bărbatul de 80 de ani fiind transportat la o unitate medicală pentru îngrijiri”, a precizat IPJ Iași.

Polițiștii continuă verificările.

Tudor Gheorghe a susținut luni un concert la Teatrul Național Vasile Alecsandri din Iași, în cadrul turneului său național, iar sâmbătă urma să aibă concert la Bacău.

Monden
spital, tudor gheorghe

aprilie 24, 2026 0 Comentariu
Exemple de salarii bugetare pe noua lege-cadru. Cât vor câștiga profesorii, magistrații și militarii
de Steliana Costea
Guvernul a elaborat o primă formă a legii salarizării din sistemul bugetar. În forma actuală, documentul stabilește o serie de coeficienți pe baza cărora ar putea fi calculate salariile angajaților la stat.

După cum arată documentul consultat de ȘtirileProTV.ro și care urmează să intre oficial în consultare publică săptămâna viitoare, legea stabilește o serie de coeficienți pe baza cărora urmează să fie calculate salariile personalului plătit din fonduri publice. Trebuie precizat că există posibilitatea ca până să fie pus în dezbatere publică, proiectul să mai sufere modificări.

Până atunci, echipa Știrile ProTV a făcut o trecere în revistă a salariilor pe care le vor primi cei mai importanți oameni din stat, dar și angajați din sisteme precum: administrația locală, educația, armata sau justiția. Trebuie subliniat că salariile sunt calculate prin raportarea la salariul mimin care urmează să crească din iulie la 4325 lei brut.

În zona demnitarilor aleși în stat, coeficienții pornesc de la 5,44 și ajung la 8,00. Cea mai ridicată valoare din exemplele prezentate este aferentă funcției de Președintele României, cu 8,00, ceea ce ar duce la un salariu brut de 34.600 de lei. În Parlament, funcțiile președinții Senatului și Camerei Deputaților au coeficient 7,00 (30.275 lei).

În cazul Guvernului, funcția de prim-ministru are coeficient 7,00(30.275 lei), un viceprim-ministru 6,46 927,939 lei), miniștrii și miniștrii delegați 6,26 (27.074 lei), secretarii de stat 5,76 (24,912 lei), iar subsecretarii de stat 5,04 (21.794 lei).

În administrația locală, coeficienții diferă în funcție de dimensiunea unității administrativ-teritoriale și de poziția ocupată. București are cea mai mare valoare din această categorie pentru primari, prin funcția de primar general al Capitalei, cu un coeficient de 5,89 și un salariu de 25.474 lei. Viceprimarul Capitalei are un coeficient de 5,57 (24.090 lei). Președinții de consilii județene au un coeficient de 5,57 (24.090 lei). Primarii municipiilor reședință de județ și primarii de sector au 5,31 (22.966 lei). Pentru orașele și municipiile cu peste 200.001 locuitori, coeficientul este 5,25 (22.706 lei). Valorile scad treptat până la 4,35 pentru primarii localităților cu până la 10.000 de locuitori (18.814 lei). În cazul viceprimarilor, grila coboară până la 3,50 pentru localitățile mici (15.138 lei).

În învățământul universitar, coeficienții exemplelor analizate variază între 1,84 (7.958 lei) și 5,50 (23.788 lei). La vârful grilei se află funcția de rector, cu 5,23 pentru gradul I (22.620 lei) și 5,50 pentru gradul II (23.788 lei). Decanii au între 4,96 (21.452 lei) și 5,23 (22.620 lei). Pentru cadrele didactice, profesorii universitari au coeficienți între 2,40 (10.380 lei) și 4,00 (17.300 lei), în funcție de vechime, iar asistenții universitari între 1,84 (7.958 lei) și 2,16 (9.342 lei).

În preuniversitar, inspectorii școlari generali apar cu valori între 3,67 (15.873 lei) și 3,86 (16.695 lei), inspectorii generali adjuncți între 3,50 (15.138 lei) și 3,69 (15.960 lei), iar inspectorii școlari de specialitate între 3,27 (14.143 lei) și 3,44 (14.878 lei). Directorii de unități de învățământ au coeficienți între 3,18 (13.754 lei) și 3,35 (14.489 lei), iar directorii adjuncți între 3,06 (13.235 lei) și 3,22 (13.927 lei).

Pentru profesori, valorile pornesc de la 1,84 (7.958 lei) pentru debutanți și ajung la 2,35 (10.164 lei) pentru profesorii cu grad didactic I și vechime. În cazul educatorilor și învățătorilor, coeficienții se situează între 1,77 (7.655 lei) și 2,05 (8.866 lei). Personalul auxiliar din școli are exemple între 1,14 (4.931 lei) și 2,00 (8.650 lei), cele mai ridicate valori fiind pentru informaticieni sau analiști programatori, iar cele mai mici pentru supraveghetorii de noapte.

Salariile pe care le vor primi preoții, militarii și judecătorii dacă va fi adoptată noua lege a salarizării

În categoria personalului clerical, preoții au coeficienți între 1,42 (6.142 lei) și 1,60 (6.920 lei). Funcția de preot debutant cu studii medii pornește de la 1,42 (6.142 lei), iar un preot gradul I cu studii superioare ajunge la 1,60 (6.920 lei).

În sănătate, grilele diferă între funcțiile de conducere și cele de execuție. În managementul unităților medicale, coeficienții pornesc de la 3,39 (14.662 lei) și ajung la 5,50 (23.788 lei). Managerii apar cu valori între 5,12 (22.144 lei) și 5,50 (23.788 lei), managerii generali între 5,07 (21.928 lei) și 5,34 (23.096 lei), iar directorii medicali între 4,97 (21.495 lei) și 5,39 (23.312 lei). Directorii financiari-contabili, economici sau tehnici au valori mai reduse, iar asistenții medicali-șefi coboară până la 3,39 (14.662 lei).

În justiție, exemplele analizate indică valori între 3,01 (13.018 lei) și 6,00 (25.950 lei) pentru magistrați. La vârful grilei se află judecătorii cu grad de Înalta Curte de Casație și Justiție, cu valori între 5,85 (25.301 lei) și 6,00 (25.950 lei), în funcție de vechime. Judecătorii și procurorii cu grad de curte de apel ajung până la 5,85 (25.301 lei), cei de tribunal până la 5,56 (24.047 lei), iar magistrații cu grad de judecătorie până la 4,80 (20.760 lei). La baza exemplelor prezentate se află judecătorii și procurorii stagiari, între 3,01 (13.018 lei) și 3,13 (13.537 lei).

În sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, coeficienții diferă în funcție de rang și de tipul funcției. În zona superioară apar șefii de stat major, secretarii de stat, șefii de departament sau directorii serviciilor de informații, cu 5,00 (21.625 lei). Adjuncții și directorii generali au 4,90 (21.193 lei), iar funcțiile echivalente de subsecretar de stat 4,79 (20.722 lei). Pentru gradele militare și profesionale, valorile coboară gradual: generalii și chestorii între 4,39 (18.987 lei) și 4,67 (20.198 lei), coloneii și comisarii-șefi între 2,72 (11.764 lei) și 3,59 (15.527 lei), iar căpitanii și inspectorii principali între 1,95 (8.434 lei) și 2,40 (10.380 lei).

Noua lege a salarizării din sistemul bugetar

Guvernul a elaborat prima variantă a noului proiect de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu scopul de a corecta dezechilibrele acumulate în ultimii ani și de a introduce reguli mai clare și mai sustenabile în sistem.

Inițiativa vine în contextul angajamentelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență și vizează, în principal, creșterea echității salariale, transparenței și orientarea sistemului către performanță. Autoritățile subliniază că actuala lege, în vigoare din 2017, a generat în timp discrepanțe semnificative între diferite categorii de angajați din sectorul public.

Anul acesta, la fel ca anul trecut, salariile bugetarilor au fost înghețate, de fiecare dată printr-o ordonanță de urgență dată la finalul lunii decembrie (2024, respectiv 2025). Între 2022 și 2024 bugetul alocat salariilor bugetarilor, „anvelopa salarială”, cum este ea denumită de economiști a crescut 40%, de la 118 miliarde de lei la finalul lui 2022 până la 164 de miliarde de lei la finalul lui 2024, an după care au fost operate înghețări.

În termeni mai simpli, din fiecare 100 de lei încasați din taxe și impozite de statul român, aproape 30 în 2023 și 32 în 2024 au mers către plata salariile angajaților din mediul public. Cheltuielile actuale sunt imposibil de susținut cu veniturile actuale.

Un element central al reformei îl reprezintă limitarea raportului dintre cel mai mic și cel mai mare salariu din sistem la 1:8, comparativ cu 1:12 în prezent. Măsura este menită să reducă diferențele salariale și să asigure o distribuție mai echilibrată a veniturilor.

Proiectul introduce, de asemenea, o regulă strictă: toate drepturile salariale vor putea fi acordate exclusiv prin această lege. Orice beneficii stabilite prin alte acte normative vor fi considerate nule. În același timp, sunt menținute excepțiile pentru instituții precum Banca Națională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară sau ANRE.

Social
salarii bugetare