barikada.ro

Autor: Mihai Enciu

  • Raed Arafat, reforma PSD și morții de la Colectiv…

    Istoria are un mod ciudat de a-și bate joc de cei care nu vor sau nu sunt în stare s-o înțeleagă. Din păcate se întâmplă uneori ca învățămintele să vină sub forma unor tragedii care se soldează cu victime și lasă în urmă multă tristețe.

    În ianuarie 2012 o gașcă de inconștienți manipulați din toate părțile cunoscuți în istoria recentă drept „tinerii frumoși și liberi”, au protestat zile în șir în București. I-a scos în stradă un banal conflict între șeful statului din acea perioadă, Traian Băsescu, și dumnezeul arab al sistemului de medicină de urgență din țărișoară, palestinianul Raed Arafat, zis și Calafat după cum i-au pocit românașii numele. Miza scandalului a fost opoziția lui Calafat la legea privind reforma sistemului de sănătate pentru care guvernul Boc urma să-și asume răspunderea în Parlament. Opoziția lui Calafat viza prevederea din proiectul de lege care promova competiția între stat și privați pentru serviciile de ambulanță. Perceput drept o operațiune prin care Băsescu urma să-i extragă șunca din fasole, proiectul a devenit ținta lui Calafat. Băsescu l-a invitat să se care din guvern dacă nu este de acord cu viziunea, ceea ce Calafat a și făcut. Circul manifestațiilor de stradă a început cu o mână de pensionari inconștienți scoși în stradă la Târgu Mureș întru apărarea palestinianului. Întâmplător, Târgu Mureș este orașul din care a pornit mega afacerea Fundația pentru SMURD, cea mai mare căpușă pe banii donați de contribuabili sistemului de sănătate și pe care DNA o anchetează de la depărtare.

    Circul de stradă s-a extins rapid amplificat de construcția cancerigenă USL, care a pus la bătaie mardeiași plătiți și galerii de fotbal. S-a presărat un praf de societate civilă, nițel unițisalvăm și, acoperit cu marxism cât cuprinde, amestecul s-a dat la foc. Băsescu a bătut în retragere, proiectul a fost scos de pe agenda guvernului Boc și acesta și-a prezentat demisia, a fost uns premier Ungureanu-SIE, a fost dat jos și el și, după vreo câteva luni, chiar în prag de alegeri, a ajuns prim ministru Puie Monta puternic susținut de gruparea infracțională PSD-PNL. Bineînțeles, Calafat a revenit victorios în guvernul impotent. Trei ani mai târziu 64 de tineri au murit în tragedia de la clubul Colectiv, uciși de mizeria din sistemul public de sănătate românesc din vârful căruia rânjește și astăzi palestinianul Calafat.

    Cine erau și ce voiau tinerii frumoși și liberi?

    Din 12 ianuarie 2012 și până în 6 februarie 2012 tinerii frumoși și liberi susținuți puternic de galeriile de fotbal și haidamacii USL plăți cu 50 de lei/zi au protestat în toată țara. Micuții revoluționari îl susțineau cu devotament pe palestinianul Calafat cu sloganuri tembele de genul : „SMURD pentru noi/NOI pentru SMURD”, deși majoritatea habar nu avea despre ce este vorba în propoziție. Ulterior, pe lângă opoziția sălbatică la un proiect care ar fi restructurat din temelii sistemul de sănătate românesc, păpușarii care au orchestrat aceste proteste au introdus tot soiul de „revendicări” care mai de care mai curioase. Sinteza doleanțelor a fost însă clasicul Jos Băsescu și Sus Arafat. Jurnaliștii de la casajurnalistului.ro îi descriu foarte plastic pe tinerii frumoși și liberi care și-au luat țara înapoi cu spitalele infecte și prost dotate care aveau să le reteze vieților unora dintre ei:

    „ Cine-s huliganii, cine-s nenorociții, cine a devastat centrul Bucureștiului? Aseară am nimerit în mijlocul luptelor de stradă, m-am ferit de bolovani, am înghițit o canistră de gaz lacrimogen, am fugit de jandarmi, era să fiu linșat de niște cetățeni. Și am descoperit cu stupoare răspunsul: sunt chiar “generația adormită”, tinerii apatici, ăia care o ard prin cluburi și salvează lumea cu un like. De data asta au salvat-o agitând pumnii spre jandarmi, ridicând baricade și aruncând bucăți de borduri”. O ard prin cluburi a zis? Mare dreptate a avut!

    Protestele, pe alocuri violente, au avut succesul scontat. Proiectul blocat cu borduri și sticle incendiare prevedea ca operatori privați să poată contribui, dacă îndeplinesc anumite standarde, la asigurarea unei părți a serviciului de urgență.. Proiectul de lege mai prevedea și ca spitalele să poată funcționa ca societăți comerciale sau ca fundații, iar Casa Națională de Asigurări de Sănătate să piardă monopolul și să aibă concurență din partea asiguratoriilor privați, iar producătorii de medicamente să fie taxați suplimentar. Arafat a argumentat că sistemul funcționează bine și că apariția unor noi operatori de urgență îl va destabiliza

    Solidaritatea „mahalalei inepte”, cum i-a numit ministrul de externe Teodor Baconschi pe manifestanți, a fost cu Raed Calafat. Calafat este unul dintre criticii liberalizării sistemului medical de urgență. De ce? Simplu.

    În 2006 el înființează Fundația pentru SMURD și cooptează taman în board specialiști de renume în medicina de urgență cum ar fi Mihaela Rădulescu, probabil pe teme de silicoane și Radu Tudor expert în diaree verbală. La aceștia se adaugă și câțiva baștani de la E-ON sau Rompetrol, băieți cu dare de mână care devin și sponsori. Milioanele de euro încep să curgă, Calafat devine subiect de știre în toate jurnalele iar medicina de urgență din România se transformă în ONG de scos oamenii dintre fiare cu paramedici și aparat de sudură. Cum să lași din mână o asemenea plăcintă?

    Socialism pe pâine a la Calafat

    Tătucul comunistoid al serviciilor medicale de urgență are idei puține dar fixe. În numele căror valori a dat foc țării acest palestinian apărut de nicăieri și pe care politicienii români l-au cocoțat în fruntea Ministerului de Interne? Să ne reamintim: ‚”… sistemul funcționează bine și că apariția unor noi operatori de urgență îl va destabiliza. Venind alți actori la concurență va scădea sectorul public și ca putere și ca și capacitate de intervenție pentru că va trebui să cedeze în doi-trei ani aceste lucruri ”. La scurt timp de la emiterea acestei păreri avizate Calafat avea să fie contrazis brutal de realitate. Din păcate, cobaii au fost exact tinerii frumoși și liberi care l-au purtat pe umeri în victoria împotriva reformei sistemului de sănătate.

    Să facem totul chiar dacă nu ne iese nimic

    Sufocat de birocrație și imobilism, finanțat în sistem socialist și căpușat inclusiv de Fundația pentru SMURD a lui Calafat, sistemul de urgență a început să dea rateuri masive. Scandaloase chiar am putea spune având în vedere că oamenii încep să moară cu zile în accidente la care SMURD nu ajunge sau ajunge prea târziu. Un avion care transporta un echipaj medical la o prelevare de organe cade ]n Apuseni. Oamenii lui Calafat nu reușesc să ajungă la locul faptei și mor doi oameni care ar fi putut fi salvați. La fața locului ajung niște ciobani care-i devansează pe specialiștii lui Calafat. În cazul elicopterului SMURD prăbușit inexplicabil în lacul Sutghiol salvatorii lui Calafat sunt devansați de un pescar care ajunge cu o barcă pescărească înaintea șalupei motorizate a statului, care a refuzat să pornească. Mor 4 oameni iar Calafat o dă la întors: „Nu exista mai repede decât atâta să intervii la capacitățile organizării care le avem”. Asta e limba româno-palestiniană vorbită de un demnitar al statului român. O babă disperată se aruncă în gol de pe acoperișul unui bloc din București. Moare pentru că SMURD, ce să vezi, nu avea saltea pneumatică funcțională. Calafat dă din umeri. Un planor cade în zona Brașov. Bineînțeles că SMURD orbecăie luni de zile în căutarea decedatului și nu reușește să-l găsească.

    Reforma PSD – Calafat și morții de la Colectiv

    30 octombrie 2015. Un puternic incendiu izbucnește la clubul Colectiv unde se desfășura concertul unei trupe rock. Oamenii ard de vii în coșmelie. La un an de la dezastru bilanțul tragic indică 64 de morți și mai mulți mutilați. Cine erau victimele? Tinerii frumoși și liberi care în 2012 ieșiseră în stradă pentru a-l susține pe Calafat și sistemul public de stat. Corpul de Control al Guvernului trimis de premierul Dacian Cioloș să ancheteze modul în care instituțiile statului au răspuns la criză. Raportul indică un adevăr care se tot repetă. SMURD s-a acoperit din nou de ridicol:

    Departamentul pentru Situații de Urgență În principal această instituție nu a respectat prevederile imperative ale Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situațiilor de urgență, precum și pentru modificarea și completarea O.U.G. nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, în ceea ce privește coordonarea în ansamblu a situațiilor de urgență, nu doar a activității de prim ajutor calificat și asistență medicală de la locul evenimentului;

    Raed Arafat

    Baza materială a Serviciului de Ambulanță București-Ilfov și numărul personalului au fost și sunt insuficiente chiar și raportat la intervenția în situații obișnuite, element în măsură să afecteze grav capacitatea de 4/7 intervenție a acestei structuri. La aceasta se adaugă nivelul scăzut al salariilor personalului medical din cadrul SABIF, ceea ce determină plecarea acestuia către alte state.

    Astfel, la data de 30.10.2015, Serviciul de Ambulanță București-Ilfov dispunea de 182 de ambulanțe, din care 152 se aflau în stare de funcționare. Din numărul de ambulanțe funcționale, la data de 30.10.2015, 76% erau foarte vechi și în situație de casare. Conform legislației și raportat la numărul populației, declarate statistic la nivelul municipiului București și al județului Ilfov, la data de 30.10.2015, Serviciul de Ambulanță București-Ilfov ar fi trebuit să funcționeze cu un număr de 1.740 angajați, dar acesta funcționa doar cu un număr de 868 de persoane, având astfel un deficit de 50,11%.

    Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene nu a fost activat de către Statul roman, deși acesta era aplicabil. Pe viitor, CCPM propune ca acest mecanism să fie activat, acolo unde situația o impune, chiar dacă în paralel sunt întreprinse și alte demersuri.

    La data efectuării controlului au fost constatate mai multe neconcordanțe legislative la nivelul actelor normative care reglementează acordarea asistenței de urgență în caz de accidente colective, calamități și dezastre în fază prespitalicească.

    Ca notă unitară în ceea ce privește datele primite de la diversele entități implicate, s-a remarcat lipsa de coerență și datele contradictorii cu privire la numărul de echipaje existent la fața locului, numărul total de victime, numărul de pacienți internați în fiecare spital, numărul de pacienți depistați cu infecții nosocomiale, numărul de pacienți transferați în afara țării și locația acestora, raportările fiind confuze chiar și-n privința numărului total de decese.

    Ce spune Calafat, eroul din 2012 care a blocat reformarea sistemului de sănătate? Că nu pleacă de lângă ciolan și dacă cineva dorește să-l demită n-are decât. Bineînțeles că nimeni nu-l zboară din funcție.

    Tinerii frumoși și liberi acuză

    4 noiembrie 2015. Tinerii frumoși și liberi ieșiți în stradă îl forțează pe Victor Ponta să-și dea demisia. Guvernul în frunte cu fostul ministru al sănătății, dințarul Bănicioiu și tătucul palestinian Calafat mint ca porcii anunțând victoriile sistemului sanitar în lupta pentru salvarea răniților. Muribunzii sunt rețuniți în spitalele mizerabile din România care nu puteau face față situației. Majoritatea deceselor au o cauză simplă: infecțiile nosocomiale. Corpul de Control avea să constate sec:

    Spitalele unde au fost internate victimele. Concluzia se referă, în ansamblu, la spitalele în care au avut internate victime ale incendiului de la clubul Colectiv. Astfel, au fost evidențiate probleme din cauza inexistenței planurilor albe de asistență în situații de urgență, la care se adaugă nefuncționarea la capacitate a Clinicii de Chirurgie Plastică și Microchirurgie Reconstructivă din cadrul Spitalului Clinic de Urgență București (Floreasca) și a raportărilor contradictorii atât în privința numărului de victime internate cât și în privința infecțiilor nosocomiale;

    În 2008 tinerii frumoși și liberi au ieșit în stradă de gât cu PSD și Calafat și au blocat o lege care, pusă în aplicare, ar fi putut salva multe dintre 64 de victime de la Colectiv. Legea blocată cu borduri și molotoave pleca de la premisa că spitalele sunt bombe cu ceas în care oamenii mor cu zile datorită infecțiilor nosocomiale:

    „O altă zonă cu serioase probleme este cea de asigurare a calității în sistemul spitalicesc, ca de altfel în întreg sistemul de sănătate din România. Normele şi standardele de calitate sunt în faze incipiente de dezvoltare, dar chiar şi așa respectarea normelor şi condițiilor minime nu este pusă în aplicare, un număr însemnat de spitale funcționând fără autorizație sanitară. Asistenta medicală spitalicească din România nu se bazează pe ghiduri sau protocoale, iar furnizarea serviciilor şi rezultatele obținute nu sunt evaluate şi monitorizate corespunzător, activitatea spitalelor nefiind decât sporadic supusă auditului şi evaluării clinice. În aceste condiții, infecțiile nosocomiale revin periodic, cu consecințe ce merg până la decesul pacienților şi în special al celor mai sensibili, nou-născuții şi vârstnicii. O altă metodă de îmbunătățire a calității larg utilizată pe plan internațional, acreditarea spitalelor nu este pusă în practică în ciuda prevederilor legale atât din 2006, dar şi din 1999” (Raportul Comisiei Prezidenţiale pentru analiza şi elaborarea politicilor din domeniul sănătății publice din România – 2008). Ce-și face omul cu mâna lui parcă lucru manual se cheamă, nu?

    Baștanii PSD acuzați de omor

    Părinții unor tineri care au murit la Colectiv au depus o plângere penală împotriva unor cetățeni pe care-i consideră vinovați de tragedie. Este de fapt o plângere împotriva PSD, partidul care i-a adus pe Ponta, Bănicioiu și Arafat în frunte statului. Un stat care s-a dovedit incapabil să își protejeze cetățenii, care a mințit și care a acoperit fraude colosale ce au avut drept consecință falimentarea sistemului public de sănătate și aducerea lui la stadiul de ruină. Victor Ponta nu înțelege de ce anume este acuzat. Mitomanul susține că demisia lui este prețul pe care l-a plătit și că presa ticăloșită face campanie electorală pe seama morților de la Colectiv. Calafat face ce știe mai bine: ignoră și trimite în ridicol gestul unor părinți îndurerați ai căror copii poate ar fi scăpat cu viață dacă sistemul s-ar fi reformat în 2012. În cazul lui Bănicioiu durerea-n cur e și mai mare. Dințarul face plajă în Portugalia și se pregătește de un nou mandat de parlamentar. Poate chiar de ministru, că nu-i exclus ca PSD să-l recompenseze după performanța de la Colectiv!

    Așa s-a scris istoria scurtă și zbuciumată a unei legi necesare care ar fi putut salva vieți. Oamenii au preferat minciunile tandemului PSD-Calafat adevărului crud pus în față de raportul comisiei prezidențiale care semnala dezastrul iminent. În 2015 s-a strigat în stradă despre cum ucide corupția. Tinerii frumoși și liberi au uitat un adevăr simplu. Și prostia ucide la fel de prompt. Prostia de a te lăsa manipulat de minciuni, de a vota cu demagogi care mint cum respiră sau de a repeta ca proasta-n târg un refren la modă: mă piș pe el de vot! Ok, dați-i bătaie dacă vă dă mâna.

  • Între Caritasul pensiilor de stat și iminenta naționalizare a pilonului II

    Statul român, și nu numai el, este cel mai mare infractor în viață. Prin intermediul unui sistem de pensii de tip schemă Ponzi gruparea infracțională denumită Guvern escrochează peste 4,4 milioane de cetățeni cărora le cere să contribuie la un sistem piramidal cu promisiunea că la, la bătrânețe, vor beneficia de pensie. Și nu numai că cere, dar și obligă pe oricine realizează o formă de venit să cotizeze la acest sistem piramidal falimentar.

    Ce este o schemă Ponzi?

    Schema Ponzi este o operațiune  frauduloasă ce implică plata unor profituri unor investitori de pe urma unor fonduri investite de alte persoane și nu de pe urma veniturilor pe care afacerea le-a generat în realitate. Un exemplu de astfel de afacere este schema administrata de Bernard Madoff, care a fost condamnat în 2009 la 150 de ani de pușcărie după ce a „pierdut” peste 50 miliarde dolari din banii investitorilor.

    Cum funcționează o astfel de schemă? Oamenii sunt atrași să investească în astfel de fonduri de investiții cu promisiunea unor câștiguri viitoare. Banii sunt plasați pentru o anumită perioadă de timp, la finalul ei investitorul așteptând un profit care de regulă este superior unei dobânzi bancare.

    Tehnic vorbind banii ar trebui investiți în afaceri din care rezultă dividende care sunt împărțite apoi investitorilor. Sau, în cumpărarea de acțiuni și revânzarea lor la un preț mai mare atunci când Bursa crește. Sau, și mai sigur, achiziția unor titluri de stat dacă nu sunt grecești, englezești, spaniole, sau ale altui stat dator vândut, căci există riscul de încasare a prafului de pe tobă la scadență. Nu în ultimul rând există fonduri care plasează capitalul atras de la investitori în cumpărarea de active de tip imobile, terenuri etc, pe seama cărora se obțin venituri repartizate apoi investitorilor.

    Schema Ponzi nu este nimic din toate acestea. Capitalul adunat de la investitori este șutit de organizatori. La scadență investitorii sunt recompensați din banii atrași de la alți deponenți iar datoria se rostogolește. Filmul a mai rulat în România sub numele generic de Caritas, parte din autori scăpând cu doar câțiva ani de pușcărie. Reținem cei 150 de ani de pușcărie încasați de Madoff cu mențiunea că omul n-a obligat pe nimeni să bage bani în afacerea lui și trecem la analiza sistemului de pensii românesc, adevărată schemă Ponzi comisă cu legea în mână și portăreii la poartă.

    Caritas de stat

    În România sistemul de pensii publice funcționează în baza legii 263/2010. Banii adunați cu japca de la persoanele care realizează venituri sunt gestionați de Casa Națională de Pensii Publice. Pe scurt, oamenii aflați în activitate plătesc pensiile celor retrași. Nici un șfanț din banii adunați nu se investește, totul se consumă. Există o derogare în sensul că 5% din suma datorată de salariat poate fi virată unui fond privat de pensii. Dar maimuțoii din guvern sunt cu ochii pe banii aceia ca pe butelie, periodic amenințând cu naționalizarea pe motiv de deficit major la sistemul public.

    Pentru ca un astfel de sistem să funcționeze este necesar ca numărul oamenilor care cotizează să fie măcar egal cu cel al cărora care încasează. Ideal ar fi ca la o pensie plătită să contribuie 3 salariați. În România raportul este 1 la 1,17. Adică din contribuția unui salariat se plătesc 1,7 pensii. Deficitul anual al sistemului de pensii este de peste 10 miliarde de lei, adică se cheltuie cu plata pensiilor vreo 37% peste suma colectată.

    Prima asemănare a sistemului de pensii cu o schemă Ponzi este că necesită indivizi cotizanți ca să funcționeze. Noi avem spor demografic negativ, adică se nasc mai puțini oameni decât cei care mor. La asta se adaugă migrația legală a forței de muncă. Oamenii fac venituri și contribuie la sistemele de pensii ale statelor de adopție. Apoi șomajul tehnologic este un alt factor care reduce dramatic numărul de angajați. Toate aceste amănunte rezultă din statistici oficiale ale statului. Iar statul, cel care te obligă să cotizezi la sistemul de pensii se face că nu știe. În 2030-2040 se estimează că sistemul de pensii va intra în faliment. Anual statul rostogolește o datorie de circa 3 miliarde de euro pentru plata pensiilor.  Deficitul sistemului de pensii publice va ajunge în 2017 la aproximativ 21 mld. de lei (circa 2,7% din PIB) în urma reducerii contribuțiilor de asi­gurări sociale (CAS) cu 5 puncte procentuale la angajatori, nivelul fiind de 21 de ori mai mare decât în 2008. (sursa zf.ro)

    A doua asemănare cu o schemă Ponzi este dată de faptul că nici un șfanț din banii asiguraților nu este investit. Plata în sistem „ pay as you go” este definiția schemei Ponzi. Anual statul anunță valoarea punctului de pensii calculată din burtă. În lipsa unor plasamente, pensia este Caritas curat.

    Diferența între Madoff și statul românesc este că americanul n-a obligat pe nimeni să cotizeze la bunăstarea lui. Oamenii s-au călcat în picioare să depună bani în conturile sale iar prostia i-a costat. Statul american prin  SEC  (Securities and Exchange Commission) a ținut de șase deși putea să depisteze frauda prin simpla verificare a contului de depozit a acțiunilor raportat de Madoff, care era gol! La pârnaie a ajuns doar escrocul, nu și cei responsabili cu prinderea lui. În cazul statului românesc lucrurile stau cam la fel. Numai că escrocul este chiar statul, care te obligă prin lege să plătești pentru o pensie care nu ți-o va da niciodată. 200 de ani de pușcărie pentru cei care au inițiat sistemul și care-l mențin, deși e falimentar, ar fi un bun început.

    Pilonul 2 de pensii în pragul unei altfel de naționalizări

    Potrivit unei vorbe din bătrâni, gura cam bate curul. Potrivit unor practici la fel de vechi, românul, când nu mai are, iese pe uliță și-și face rost folosind metode specifice. Rămas în pană de soluții la problemele ivite după împrăștierea promisiunilor de recompensare a electoratului tradițional, Partidul scoate azi Statul în stradă, la o japcă mică împotriva sistemului de pensii obligatorii administrate privat.

    În noiembrie 2017, Guvernul adopta o ordonanță de urgenta care taie contribuția la pilonul II de pensii la plafonul de 3,75% din salariile brute începând cu anul 2018. Această modificare chipurile reduce deficitul bugetar pe termen scurt, însă acest avantaj fiscal se va disipa pe termen lung, pe măsură ce contribuțiile nevirate Pilonului II înseamnă o creștere a obligațiilor statului de a plăti pensii publice în viitor.
    Contribuția efectivă la pensiile private a scăzut, în ciuda creșterilor salariale, dar şi a promisiunilor autorităților, care au spus că, pe net, vor fi chiar creșteri de cotizații. Potrivit unor simulări ale experților, la un salariul de 1.900 de lei, contribuția efectivă la fondurile de pensii de Pilon II a fost de 71,25 lei (in februarie 2018). În 2017, când salariul era .1450 de lei, contribuția a fost de 73,95 de lei. Pe un alt exemplu un angajat al cărui salariu a crescut de la 4.100 de lei la 4.920 de lei, a cotizat în 2017 cu 209 lei şi în 2018 cu doar 184 de lei.
    Dezinvoltă cum o știm, la finalul anului trecut, sinistra nemuncii naționale, Olguța Vasilescu, a dat asigurări că nu se vor reduce contribuțiile la Pilonul II, deși scade procentul virat de stat de la 5,1% la 3,75%: „Contribuțiile la Pilonul II nu se reduc. Anul acesta (2017, n.r.) sunt șapte miliarde care se livrează Pilonului II de pensii. Anul viitor vor fi tot șapte miliarde. Având în vedere că va creste baza de impozitare şi că salariul pe brut creste cu 20%, era normal ca acest procent să scadă, dar în valoare nominală este aceeași sumă şi anul viitor, ca anul acesta”.
    Totuși, Comisia Europeană a avertizat încă o dată că ultima reformă a sistemului de pensii, începută pe finalul anului trecut prin reducerea procentului de contribuție care merge către pensiile private, va afecta serios veniturile viitorilor pensionari.
    Ca atare, interesant ar fi de aflat de la duamna Olguța, pe de o parte, în contextul în care specialiștii în fiscalitate avertizează cu privire la deteriorarea dramatică a sistemului public de pensii în 2030 când generația 1966-1967 va ieși la pensie, cum este posibil să scadă contribuția la pilonul 2 de pensii pe o zonă de creștere a brutului angajaților și,  pe de altă parte, care ar fi măsurile concrete pe care guvernul le are în vedere cu privire la pilonul 2 de pensii în contextul în care acest pilon este singurul care garantează un venit sigur pentru viitorii pensionari?
    stat

  • La foarte mulți ani, ”Sfinte” Ioane, cu executare și tot tacâmul!

    Pentru că nu dorim, ”Sfinte” Ioane, să treci în lumea drepților înainte de a da pe la judecata pământeană a faptelor tale cele de voie, pentru care riști vreo 20 de ani de ocnă, îți urăm din suflet o viață cât mai lungă, pentru ca voința judecătorilor să se înfăptuiască iar Vișinescu să nu putrezească singur în închisoare!

    Prinși între epocala victorie a Simonei Halep de la Shenzen și schiurile încălțate prezidențial de Iohannis pe pârtia din Munții Șureanu era să uităm momentul aniversar pe care-l trăim plenar și de care ne-am săturat până-n gât. Pe 7 ianuarie își aniversează onomastica, alături de milioane de Ioni, și groparul României post decembriste, nemuritorul Ion Iliescu. Cu doar câțiva ani în urmă momentul era subiect de știre. La viloiul secretarului general al PSD se perindau baronii locali, în frunte cu Adrian Năstase, care transformau locuința bătrânului bolșevic în cavou. Se aduceau imense buchete de flori din toate colțurile țării iar nea Ion apărea alături de activul de partid ciocnind o cupă de șampanie. Ca să nu bată la ochi, după același tipar se realizau știri și cu aniversarea lui Ion Diaconescu, liderul PNȚCD. Aceleași coloane, aceeași baroni, dar mai puțini, aceeași cupă de șampanie.
    De când nea Diaconescu s-a dus la cele sfinte iar Adrian Năstase la cele penale aniversarea de Sfântul Ion și-a pierdut din importanță și strălucire. Abandonat pe nesimțite de tovarășii din PSD, nea Ion își consumă momentul aniversar în totală discreție.
    Ca în fiecare an nu ne putem abține să nu-i transmitem bolșevicului Ionel celebrele noastre urări. Ani la rândul îi uram marelui conducător o tranziție cât mai rapidă către subsol. Urări precum „Revelion fără Ion”, „Iliescu de Crăciun este porcul cel mai bun” sau „Prea mulți ani, Ioane” transmise de toată suflare redacțională a revistelor de satiră au făcut carieră. Sentimentul că doar justiția divină va putea, prin grăbirea Momentului, să răzbune crimele odioase pe care Ilici le-a patronat și la revoluție, și la mineriade a fost cel care a stat la baza elaborării acestui folclor urban cu bună audiență la public.
    Anul acesta însă, o schimbare de macaz se impune. Procurorii l-au trimis în judecată pe bolșevic pentru atrocitățile comise la mineriade iar dosarul Revoluției este și el în drum spre instanță după ce ciracii lui Ilici au eșuat în demersurile lor de a-l îngropa. Pe dosar, nu pe nea Ion!
    În aceste condițiuni istorice noi este neapărat necesar să ne nuanțăm urarea. Căci noi nu dorim ca nea Ilici să treacă în lumea drepților înainte a da pe la judecata pământeană a faptelor lui cele de voie și pentru care riscă vreo 20 de ani de ocnă. Așa că îi dorim din suflet o viață cât mai lungă pentru ca voința judecătorilor să se înfăptuiască iar Vișinescu să nu putrezească singur în închisoare.
    La foarte mulți ani, ”Sfinte” Ioane, cu executare și tot tacâmul! Doamne ajută!
    sfinte ioane