decembrie 30, 2021 0 Comentariu
Dorin Cocoș, condamnat pentru spălare de bani dar nu face o zi de pușcărie. Cum a reușit să scape
de Steliana Costea
Omul de afaceri Dorin Cocos a fost condamnat miercuri de Tribunalul București la un an închisoare pentru spălare de bani, fiind acuzat de DNA că a ascuns, printr-un contract fictiv de împrumut, o parte din cei 9 milioane de euro primiti că mita în dosarul Microsoft.
Fugarul Dragoș Săvulescu se plimbă nestingherit prin Milano cu soția și copilul
Viorica Dăncilă aruncă bomba în curtea PSD: ”Marcel Ciolacu a votat amnistia și grațierea”
Potrivit deciziei instanței, Dorin Cocos a primit un an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de spălarea banilor, însă judecătorii au dispus că aceasta pedeapsa să fie contopita cu o condamnare definitiva de 2 ani și 4 luni aplicata în cazul lui de Instanță suprema în 2016, în dosarul Microsoft.
Prin contopirea celor doua pedepse, a rezultat 2 ani și 8 luni închisoare, dar tribunalul a decis că Dorin Cocos să fie eliberat condiționat, având în vedere că a executat deja aproximativ un 1 și 8 luni în dosarul Microsoft, la care se adaugă 72 de zile că urmare a aplicării recursului compensatoriu (reducerea zilelor de pedeapsa că urmare condițiilor necorespunzătoare din penitenciare).
Decizia nu este definitiva și poate fi atacata cu apel, precizează Agerpres.
Potrivit DNA, în perioada 2009-2011, Dorin Cocos ar fi pretins și primit, în transe, de la doua persoane (martori în cauza) suma de 9.000.000 de euro pentru a-și exercita influenta asupra fostului ministru al Comunicațiilor Gabriel Sandu, precum și asupra altor persoane din Guvern, în scopul de a asigura firmelor susținute de martori adjudecarea unui contract de închiriere produse educaționale Microsoft.
„În acest context, în a doua jumătate a anului 2014, în timp ce se efectuau cercetări legate de aspectele menționate mai sus, cunoscând că suma de 500.000 euro pe care ar fi primit-o în contul personal în cursul anului 2011 reprezenta o parte din suma de 9.000.000 euro, menționată mai sus, în vederea creării unei aparente de legalitate, inculpatul ar fi disimulat adevărată natura a provenienței acesteia prin încheierea cu unul dintre martori a unui contract de împrumut fictiv”, precizează DNA.